Cel mai mare spărgător de gheaţă de pe Dunăre a ajuns în Portul Galaţi. A stat trei ani în şantier, la modernizare
0
Nava amiral a flotei fluviale de la Dunărea de Jos, „Stăpânul gheţurilor“, este pregătită să-şi reînceapă misiunile. După trei ani de modernizare şi o investiţie de aproape 10 milioane de euro, în prezent, este cea mai modernă navă cu clasă de gheaţă din România.
„Perseus” este cel mai mare spărgător de gheaţă de pe Dunărea maritimă. Remorcherul a fost construit în perioada 1987-1989 la Brăila şi a intrat în patrimoniul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos în 1990. Vaporul are 6.600 cai putere, iar timp de 26 de ani, pe timpul iernii, s-a aflat în prima linie a luptei cu gheţurile la Dunărea de Jos.
Vaporul a fost construit pentru a fi folosit la salvarea şi remorcarea navelor maritime avariate sau eşuate, spargerea gheţii pe sectorul maritim al Dunării de Jos de la Sulina până la Brăila. Având clasă de gheaţă G60, nava a fost folosită şi la manevra navelor maritime în radă şi port, dar şi participarea la activităţi de stingerea incendiilor care se produc la bordul navelor sau pe cheu.
În ultimii trei ani, bătrâna navă a trecut prin lucrări complexe de modernizare, o investiţie de aproximativ 10 milioane de euro. Administraţia Fluvială a Dunării de Jos şi Şantierul Naval Damen Mangalia au semnat, în 2019, un contract de modernizare şi retehnologizare a remorcherului maritim multifuncţional cu clasă de gheaţă.
Una dintre cele mai importante lucrări care a fost făcută la navă este înlocuirea celor două motoare de câte 3.300 CP cu două motoare noi, cu un grad de consum redus cu circa 25% şi mult mai puţin poluante.
De asemenea, a fost montată o centrală electrică (două generatorare diesel cu putere de 630KVA şi un generator diesel de avarie cu puterea de 165 KVA), precum şi o instalaţie de remorcare performantă. De curând, lucrările au fost finalizate, iar Perseus a făcut prima cursă între porturile Sulina şi Galaţi.
În prezent, „Perseus” este cea mai modernă navă cu clasă de gheaţă din România. Retehnologizarea va permite ca nava să-şi menţină calităţile operaţionale pentru următorii 20 ani.
Sursa: Florin Matei
Cum a rămas nava „Perseus” sechestrată în Egipt
De-a lungul anilor, „Perseus” a avut parte de numeroase aventuri. Cea mai spectaculoasă este cea din anul 2000, atunci când a evadat din Portul Alexandria după ce a fost reţinută abuziv, timp de patru luni, de autorităţile portuare egiptene.
Pe atunci nava se numea „Albatros” şi era în administrarea unei societăţi comerciale care avea un contract cu un armator arab. În urma unui conflict, nava a rămas sechestrată. Deoarece cei din Egipt urmăreau să cumpere nava la un preţ derizoriu, echipajul a reuşit să evadeze şi să ajungă în ţară. La bordul navei Perseus erau 14 români. S-au tras focuri de armă, însă, din fericire nimeni nu a fost rănit.
„Pe 10 septembrie, am hotărât să fugim. Am pornit motoarele, au fost tăiate parâmele şi ne-am îndepărtat de mal cu motoarele turate. După noi a venit o şalupă de poliţie, s-au tras focuri de armă. Dn fericire, nu a fost rănit niciun membru din echipaj rănit. A venit şi un elicopter care a venit şi survolat după care a plecat. Aunci am avut cele mai mari emoţii”, povesteşte Dorian Dumitru, ofiţer de marină şi cel care primit misiunea de a recupera nava Albatros.
După câteva ore, unul din cele două motoare ale navei a luat foc, al doilea se stricase. „Pe drum, am mai trecut prin nişte peripeţii , ne-a mai căzut un motor, ne-a mai luat foc un coş că le-am forţat. Când am ajuns în ţară am fost fericiţi. A fost o experienţţă pe care nu o vom uita niciodată”, spune unul dintre mecanicii aflaţi la bordul navei.
Pentru a proteja nava, autorităţile au luat decizia ca în 2003 să-i schimbe numele din „Albatros” în „Perseus”.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
