Cum a aruncat pe fereastră statul român 1,2 milioane de lei, într-un singur dosar, pe interceptări anulate de instanţă în baza deciziei CCR

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mii de ore de interceptări telefonice, anulate în baza deciziei CCR
Mii de ore de interceptări telefonice, anulate în baza deciziei CCR

În urmă cu cinci ani, făcea senzaţie în Vrancea cazul falsificatorilor de reţete medicale, între care farmacişti, medici de familie sau oncologi. După ani de judecată, întregul dosar este pe cale să se stingă, după ce instanţa a anulat toate măsurile de supraveghere tehnică.

În luna octombrie a anului 2015, o informaţie de presă făcea senzaţie în Vrancea, după ce patronul unei farmacii din Vrancea, Mircea Harca şi şeful de atunci al Penitenciarului din Focşani, Adrian Iacob, au fost săltaţi de DIICOT şi duşi la audieri într-un dosar privind falsificatori de reţete medicale. Ancheta Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), începută încă din 2012, a vizat atunci destructurarea unei grupări înfiinţate de un personaj al lumii interlope din Brăila, pe nume Titi Sgârcitu, formată din farmacişti, medici de familie sau medici oncologi, funcţionari de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului. Prin această grupare s-au decontat reţete medicale fictive, prejudiciul calculat în acel moment fiind de 9 milioane de lei.

Decontări ilegale

În ceea ce-l priveşte pe fostul director al Penitenciarului Focşani, reabilitat între timp, după ce procurorii au clasat cauza întrucât „nu a fost dovedită comiterea faptei”, acesta a fost acuzat că s-ar fi lăsat mituit de Titi Sgîrcitu, care se afla în spatele gratiilor în Penitenciarul Focşani. La rândul său, farmacistul Mircea Harca ar fi fost cel care a pus-o pe soţia interlopului, Liliana Valentina Sgîrcitu, devenită între timp Ştefan, prin divorţ, în legătură cu directorul Penitenciarului Focşani. Ancheta procurorilor DIICOT arăta că familia Sgîrcitu s-ar fi îmbogăţit după reţete clasice de ţepuire. Astfel, patroana SC Ahmeya Pharm SRL, unde administrator este Sgîrcitu Liliana Valentina, în complicitate cu medici şi funcţionari din cadrul unor case judeţene de asigurări de sănătate, fi ar decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri scriptice în baza unor reţete fictive, eliberate de medici specialişti sau de familie. Aşa s-a ajuns la un prejudiciu adus bugetului de stat de nouă milioane de lei.

Întreaga operaţiune s-a soldat atunci cu trimiterea în judecată a învinuiţilor, una dintre probele de rezistenţă cu care procurorii au venit în dosar fiind interceptări telefonice făcute anterior şi ulterior constituirii dosarului penal. Practic, între septembrie 2014 şi octombrie 2016, persoanele amintite şi alte 60 monitorizate au fost interceptate 24 de ore din 24, lucru continuat şi în anul 2017, când s-au cerut alte interceptări. Resursele financiare cheltuite de statul român doar pentru aceste interceptări în dosar s-au ridicat la valoarea de 1,2 milioane de lei, potrivit unor date oficiale cerute de avocaţii părţilor în instanţă.

Nulitate absolută a măsurilor de supraveghere tehnică

După ani de judecată, întregul dosar legat de gruparea infracţională amintită este pe cale să se stingă, după decizia definitivă dată vineri, 23 octombrie, de magistraţii de la Curtea de Apel Galaţi. Judecătorii de Cameră preliminară au constatat nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică încuviinţate de instanţa de judecată, fiind anulate toate măsurile de supraveghere. Hotărârea a fost luată în baza deciziei Curţii Constituţionale nr. 26/2019 şi nr. 55/2020. „În ceea ce priveşte interceptările efectuate sub imperiul Codului de procedură penală anterior, activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii a depăşit, în toate cazurile, limitele suportului tehnic, astfel cum rezultă din considerentele deciziei nr. 26/2019 a CCR (par. 163- 165); SRI a participat, astfel, la efectuarea propriu-zisă a procedeului probator în discuţie, deci a efectuat acte de urmărire penală. Cu atât mai mult sunt acte de urmărire penală cele efectuate de SRI cu ocazia punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, sub imperiul actualului Cod de procedură penală. Ca urmare, au fost efectuate acte de urmărire penală de o entitate care nu are calitatea de organ judiciar. Or, potrivit deciziei Curţii Constituţionale nr. 302/2017, încălcarea regulilor privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei de către organele de urmărire penală se sancţionează cu nulitatea absolută”, se arată în apărarea cu care avocaţii Ştefan Panţuru, pentru clienta sa Liliana Valentina Ştefan şi Ion Panaitescu, pentru farmacistul Harca, au convins instanţa să considere ilegale interceptările.

Avocatul Panaitescu este general militar în rezervă şi a fost unul dintre cei doi magistraţi care au judecat, la începutul anilor 90, fosta conducere a Partidului Comunist, în ceea ce s-a numit „lotul C.P.E.X.”. Cât priveşte dosarul, după motivarea deciziei date la Curtea de Apel Galaţi acesta urmează să ajungă la Tribunalul Vrancea, unde se află în rejudecare, iar magistraţii de aici vor cere DIICOT să se pronunţe dacă îşi mai menţine decizia de trimitere în judecată a inculpaţilor, lucru greu de presupus având în vedere că toate probele sunt acum nule.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Zeci de pagini cu interceptări făcute de SRI în dosarul de corupţie al unui fost şef de Gardă Financiară, anulate de judecători

Încă un dosar „greu“ rămâne fără interceptările SRI. Rechizitoriul unei grupări acuzată de contrabanda cu aur, admis fără măsurile de supraveghere

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite