Secretele Patriarhului Daniel: ce ascunde trecutul liderului BOR. Răfuieli cu propriul frate, bănuit de colaborare cu Securitatea şi de blat cu politicienii

Secretele Patriarhului Daniel: ce ascunde trecutul liderului BOR. Răfuieli cu propriul frate, bănuit de colaborare cu Securitatea şi de blat cu politicienii

Patriarhul Daniel

Joi, 30 septembrie, s-au împlinit opt ani de când Patriarhul Daniel este patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. „Adevărul“ vă prezintă traseul conducătorului BOR-ului, Dan Ilie Ciobotea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Patriarhul Daniel s-a născut în 22 iulie 1951, în satul Dobreşti, comuna Bara (judeţul Timiş). Preafericitul Daniel este absolvent al Institutului Teologic din Sibiu în 1974. A făcut doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii de Ştiinţe Umane din Strasbourg din Franţa şi doi ani la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau, Facultatea de Teologie Catolică din Germania. 
 
În plină dictatură ceauşistă, Dan Ilie Ciobotea a reuşit să-şi continue studiile în străinătate, la universităţi din Franţa şi Germania, iar începând din 1980, a activat ca lector la Institutul Ecumenic de la Bossey (Elveţia), unde a fost şi director adjunct între 1986 şi 1988.
 
Proaspăt întors în ţară, noul călugar Daniel a fost promovat în structura Patriarhiei, pe funcţia de consilier şi director al sectorului „Teologie Contemporană şi Dialog Ecumenic”. 
 
În martie 1990, a fost numit episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titlul Lugojanul. În iulie, acelaşi an, a fost înscăunat ca Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. 
Dan Ilie Ciobotea este patriahul Bisericii Ortodoxe Române din anul 2007. 
Acuzat de colaborarea cu fosta Securitate
 
În 16 octombrie 2007, Patriarhul Daniel a primit decizie de necolaborare cu Securitatea ca poliţie politică din partea CNSAS. Însă, în România postdecembristă a circulat o legendă potrivit căreia lui Daniel Ciobotea i s-ar fi ars dosarul de cadru la Securitate în timpul Revoluţiei.
 

Patriarhul Daniel, înconjurat de personaje dubioase

Patriarhul Daniel a preferat, odată cu plecarea la Bucureşti, să îşi păstreze o mână de oameni apropiaţi cu care să colaboreze. Unii dintre colaboratorii şefului BOR au fost mai mult decât controversaţi. Ziarul „Adevărul“ a dezvăluit că patriarhul lucrează cu un inginer condamnat penal la cinci ani de puşcărie în dosarul „Transformatorul“, dosar care l-a trimis după gratii şi pe fostul şef al PNL Iaşi şi ex-ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu.
 
Inginerul era Ioan Turbatu, cel care, la acea vreme, se ocupa de achiziţiile din proiectul construirii Catedralei Mântuirii Neamului. Turbatu era condamnat în primă instanţă tocmai pentru „aranjarea“ unor licitaţii publice din perioada în care era şef la Electrica Moldova. Reprezentanţii BOR spuneau atunci că respectă prezumţia de nevinovăţie în cazul lui Turbatu. 

Fostul şofer al Patriarhului Daniel a devenit şef la Trinitas TV

Reprezentanţii Patriarhiei Române au decis, în 2014, să îl înlocuiască din funcţie pe fostul director al staţiei de televiziune a bisericii, Trinitas TV, Nicolae Dima, fiind numit în schimb Leonard Ciofu, unul dintre oamenii de bază ai Patriarhului Daniel încă din perioada în care acesta era Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. 
 
Leonard Ciofu este de profesie inginer, originar din judeţul Iaşi, oraş în care, în cadrul Mitropoliei, s-a ocupat, printre altele, de parcul auto al instituţiei bisericeşti. 
  
Leonard Ciofu a ajuns la Patriarhie odată cu numirea în funcţia de patriarh a lui Daniel, în 2007. Ciofu a fost un apropiat al Patriarhului încă din perioada în care acesta conducea Mitropolia Moldovei. Surse din cadrul acestei instituţii au relatat că inginerul avea o funcţie de conducere şi la Iaşi, însă nu de puţine ori era şoferul personal al mitropolitului. 
 
„Respectivul a fost şeful Compartimentului Aprovizionare, Transport şi Parc auto al Arhiepiscopiei Iaşilor, iar când era situaţia de aşa manieră, era şi şoferul maşinii mitropolitului de atunci, Daniel. A plecat împreună cu Preafericitul la Bucureşti, unde este consilier patriarhal şi, acum, director al televiziunii Trinitas“, a precizat o sursă din cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
 
Televiziunea Trinitas a fost înfiinţată în octombrie 2007, prin „iniţiativa şi cu implicarea directă“ a Preafericitului Daniel, după cum susţin reprezentanţii BOR. 
 

„Sf. treime”: Dascălu, Nichita şi Preafericitul Daniel 

Pe lista celor mai consistente finanţări făcute de Primăria Iaşi pentru lăcaşurile de cult se numără şi Biserica „Sf. Iulian din Tars”, ridicată în mijlocul campusului studenţesc Tudor Vladimirescu, în imediata vecinătate a centrului comercial Iulius Mall. Biserica a primit, în 2012, 100.000 de lei din bugetul oraşului.
 
Construcţia acestui lăcaş de cult a început în 2004, în urma unei donaţii consistente, de peste 1 milion de lei, asigurată de omul de afaceri ieşean Iulian Dascălu, „regele mall-urilor”. Punerea pietrei de temelie la biserică a coincis cu aprobarea în Consiliul Local Iaşi a controversatului proiect imobiliar Palas, administrat tot de Dascălu, o iniţiativă susţinută puternic de către PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la vremea respectivă Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
 
Relaţia strânsă între Preafericitul Daniel, Iulian Dascălu şi fostul primar Gheorghe Nichita este binecunoscută. Surse din mediul de afaceri susţin că donaţia lui Iulian Dascălu pentru biserică ar fi fost parte a condiţiilor puse de Daniel pentru susţinerea proiectului Palas, prin care Dascălu a primit în concesiune de la municipalitatea ieşeană 12 hectare de teren în centrul oraşului, lângă Palatul Culturii, pentru o investiţie imobiliară.
 
Şi în 2013, Primăria Iaşi a prevăzut în buget 500.000 de lei pentru finanţarea a 19 lăcaşe de cult, printre care şi cele două menţionate anterior. 

 

Patriarhul Daniel. Cetăţenie de onoare încoronată cu o coajă de pâine

În Iulie 2008, Preafericitul Daniel a trecut printr-un moment penibil în momentul în care se afla într-o vizită oficială la Timişoara, unde trebuia să primească titlul de cetăţean de onoare al oraşului. Primarul Gheorghe Ciuhandu urma să îi ofere distincţia într-o ceremonie publică, dar chiar înainte de discursul de mulţumire a Patriarhului, Ramona Băluţescu, scriitoare şi jurnalistă timişoreană, a luat cuvântul. Femeia i-a oferit capului bisericii o pungă cu două felii de pâine uscată şi bani. 
 
„Pentru conducătorul Bisericii Ortodoxe nu contează că oamenii mor de foame! I-am adus o bucată de pâine şi 10.000 de lei vechi. L-am întrebat pe Patriarh dacă pentru Biserica Ortodoxă Romană contează că oamenii mor de foame. Mi-a zis că nu", a ţinut să spună jurnalista în faţa publicului. 
 

Sfinţirea cu trafaletul. Internetul a râs de Patriarhul Daniel

Gestul Patriarhului Daniel de a sfinţi noile studiori ale Trinitas TV şi Radio Trinitas cu trafaletul a stârnit un scandal uriaş anul trecut. Patriarhia nu a ştiu să explice care era rostul trafaletului şi a dat explicaţii penibile care nu au lămurit problema.
 
„Nu este trafalet. Trafalet este pentru cei neiniţiaţi, cei care habar n-au în ce constă slujba de sfinţire şi ce se foloseşte la slujba de sfinţire. Este o tijă de aproximativ 2-3 metri, având în vedere faptul că sunt şi încăperi mai înalte şi care este folosită pentru a unge cu untdelemn sfinţit pereţii încăperii respective. Deci nu se numeşte trafalet, ci tijă de sfinţire şi este folosită de mult timp în slujbe, nu a fost acum prima dată”, a spus Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

 

Implicarea clerului în campania electorală

 
Campania electorală din 2014 pentru desemnarea preşedintelui României a consemnat implicarea fără precedent a clerului Bisericii Ortodoxe Române în lupta politică. Fie că au rostit făţiş în faţa enoriaşilor numele candidatului PSD, Victor Ponta, sau doar iniţialele formaţiunii politice din care acesta provine, preoţii ortodocşi implicaţi au dat mereu argumentaţiei o tentă naţionalistă.
 
În ciuda nenumăratelor exemple aduse la cunoştinţa opiniei publice, probate cu înregistrări audio sau video, oficialii Bisericii Ortodoxe Române, prin vocea purtătorului de cuvânt, Constantin Stoica, au negat că ar fi vorba despre implicare instituţională. 
Credincioşii care au la Mănăstirea Cozia (judeţul Vâlcea) au primit bileţele cu mesajul „Stimate alegător creştin-ortodox, când votezi, nu îţi trăda credinţa şi neamul! Votează Victor Ponta, român şi creştin-ortodox!“.
 
De cealaltă parte, Guvernul Ponta a dat dovadă de multă generozitate faţă de BOR. Pe 1 septembrie 2014, Guvernul României a alocat, din fondul de rezervă bugetară, 2 milioane de lei pentru Mănăstirea Nicula, pe care Victor Ponta o vizitase cu două săptămâni înainte.
Pe de altă parte, Daniel a formulat o declaraţie  imediat după ce a ieşit din secţia de votare, în seara zilei de 16 decembrie 2014:
 
„În istoria poporului român, ca răspuns la rugăciunile sale pentru a dobândi libertatea şi unitatea naţională, adesea Dumnezeu a lucrat chiar şi prin oameni străini de neamul nostru. De pildă, România Mare s-a realizat mai ales şi prin conducători ai României ca regele Ferdinand şi regina Maria, care nu aveau deloc sânge românesc în venele lor”, a spus Preafericitul Daniel, care şi-a dat seama că noul preşedinte va fi Klaus Iohannis.
 

Gheorghe Ciobotea, despre fratele său, Patriarhul Daniel: „E un diavol“

În urmă cu câţiva ani, între Patriarhul Daniel şi fratele său, Gheorghe Ciobotea, s-au purtat discuţii aprinse inclusiv prin intermediul presei. 
 
Gheorghe Ciobotea l-a reclamat pe Daniel, atunci mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, pentru că, susţinea el, s-a intabulat în fals în Cartea Funciara, ca unic proprietar al pământului moştenit de la bunici. 
 
„S-a purtat foarte murdar cu mine. A luat tot, toată averea părintească. Fratele meu, Mitropolitul, a făcut acte în 2004 cu primarul din Bara şi mi-a luat tot. El e omul lui Satana, nu e om al Bisericii! A fost ofiţer de Securitate sub acoperire. Să ştie lumea cine-i, să-l vadă. Eu am lucrat flămând şi rupt pentru ca să-l ţin la şcoli, iar el mă scoate-n stradă. E un diavol!”, a spus fratele Patriarhului, Ghita Ciobotea, în 2007, pentru Evenimentul Zilei. 
 
„La moartea părinţilor noştri, Patriarhul a falsificat actele şi a donat pământul şi casa mea Bisericii Ortodoxe. Eu, nevasta mea şi copilaşii mei am fost aruncaţi în stradă", susţinea Gheorghe Ciobotea, într-o declaraţie din 2010, pentru Adevărul. 
 
Afirmaţiile lui Gheorghe Ciobotea l-au determinat pe Patriarh să emită un comunicat de presă de apărare. "Casa părintească a familiei Ciobotea din satul Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş, a fost folosită în exclusivitate de către domnul Gheorghe Ciobotea după trecerea la cele veşnice a mamei, Stela (1975), şi mutarea tatălui, Alexie, la Lugoj (1977), apoi la Bucureşti (1979), pentru a fi îngrijit de către fiica acestuia, doamna Floare (Ciobotea) Vişan.
 
Timp de peste 30 de ani, domnul Gheorghe Ciobotea a locuit cu familia sa în casa părintească, perioadă în care a demolat şase anexe ale gospodăriei pe care le-a valorificat în interes propriu. Casa a fost lăsată să se degradeze astfel încât, din cauza condiţiilor improprii de locuit, domnul Gheorghe Ciobotea a abandonat casa părintească şi s-a mutat în clădirea sediului fostului C.A.P. din localitate, construită pe un teren care a aparţinut familiei Alexie şi Stela Ciobotea”, se arată în comunicatul emis de Patriarhie, în finalul căruia se precizează că „se constată permanent că invidia este o boală sufletească foarte greu de vindecat”. 
 


Cadouri de la preoţi şi mesaje de la politicieni

 
Cu ocazia aniversării a opt ani în fruntea Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel a primit din partea Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului o raclă care conţine un fragment din moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. Pe sfânta raclă sunt reprezentate scene din viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur, precum şi din istoria Constantinopolului. Patriarhul a mai primit o icoană din partea membrilor Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi ai Permanenţei Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
 
Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, Părintele Arhimandrit Clement Haralam, i-a oferit Preafericitului Daniel un coş cu flori.
 
Totodată, în cadrul evenimentului patriarhul a primit o mulţime de felicitări din partea politicienilor români.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările