Ce nu fac românii ca să evite coşmarul drumului spre Marea Neagră? Podul pe care mulţi şoferi îl ocolesc din neştiinţă

Ce nu fac românii ca să evite coşmarul drumului spre Marea Neagră? Podul pe care mulţi şoferi îl ocolesc din neştiinţă

Litoralul arhiplin, în plin sezon estival Foto arhivă

Litoralul românesc ridică în fiecare an aceleaşi probleme: aglomeraţie, îmbolnăviri, bani pierduţi, nervi. Deşi românii au la îndemână câteva soluţii simple, mulţi dintre ei nu le aplică.

Ştiri pe aceeaşi temă

Staţia de taxare de la Feteşti

Primul obstacol al cursei spre mare este Staţia de taxare de la Feteşti. Taxa de trecere a podului de peste Dunăre poate fi plătită prin sms sau direct la benzinării, anterior sau ulterior trecerii până la ora 24 a zilei următoare. Sunt mereu libere benzile fără bariere şi agent încasator, pe unde trec fluierând şoferii care au plătit în avans. Singura bandă unde se formează cozi kilometrice este cea cu barieră şi agent încasator, unde se plăteşte numerar - cu banii în mână, cum se spune.

Peajul (aşa se numeşte tariful de trecere a podurilor dintre Feteşti şi Cernavodă) este disponibil pentru achitare informatică din aprilie 2015. Tariful poate fi achitat la benzinăriile Omv Petrom, Mol Romania, Rompetrol, Mol Retail Comert, Socar Petroleum), prin SMS la numărul 7577 (disponibil în reţelele Orange Romania, Vodafone Romania, Telekom Mobile, Telekom Fix şi Rcs&Rds) şi numerar la statia de taxare Feteşti. Prin SMS se poate achizitiona peajul doar pentru o trecere şi doar pentru vehicule înmatriculate în România.

Paşii pe care un utilizator trebuie să-i urmeze pentru plata din SMS sunt:

1. se trimite la 7577 textul care conţine numărul de înmatriculare şi categoria tarifară corespunzătoare tipului de vehicul (1, 2, 3 sau 4).

Tip 1 - a) Vehicule rutiere de transport persoane cu cel mult 8+1 locuri pe scaune, inclusiv conducătorul auto – autoturisme; b) Vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mică sau egală cu 3,5 tone, exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane.

Tip 2 - a) Vehicule rutiere de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv conducătorul auto şi maximum 23 de locuri pe scaune, inclusiv conducătorul auto; b) Vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone şi mai mică de 12,0 tone, exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane;

Tip 3 - a) Vehicule rutiere de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto); b) Vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare sau egală cu 12,0 tone şi cu maximum 3 axe (inclusiv), exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane;

Tip 4 - Vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare sau egală cu 12,0 tone şi cu minimum 4 axe (inclusiv), exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane.

2. se va primi un mesaj prin care se cere să confirme achiziţia (mesajul va conţine informaţii detaliate despre achiziţie, inclusiv costul total).

3. pentru confirmarea achiziţiei, se trimite la numărul 7577 un mesaj cu textul DA , ulterior primirii mesajului de la pasul 2 - în maximum 3 ore

4. se va primi un mesaj de confirmare a achiziţiei ce va conţine seria peajului, categoria acestuia, numărul de înmatriculare pentru care a fost emis şi data la care perioada de valabilitate expiră.

Podul de la Agigea

Podul de la Agigea a rămas punctul de blocaj de pe drumul litoralului. Cum se întâmpla acum câţiva ani la ieşirea de pe Autostrada Soarelui la Cernavodă, când se crea aşa-numitul „efect de pâlnie“, aşa se întâmplă acum la Agigea, unde cozile se întind pe kilometri, începând din Constanţa şi până la Costineşti. Pe podul aflat veşnic în reparaţie se circulă doar pe o bandă pe fiecare sens. Dacă de la Bucureşti la Constanţa faci 2 ore pe autostradă pentru 230 kilometri, de la Agigea spre sudul litoralului faci cam la fel, pentru 30 kilometri.

Există, însă, un pod nou rutier, care trece prin Portul Constanţa, cel confundat de Călin Popescu-Tăriceanu la inaugurarea din 2015. Este cel mai mare pod hobanat (n.r. - susţinut prin cabluri uriaşe de oţel) din România (foto jos) şi face legătura între A2 şi Eforie - distanţă de fix 9 minute. Din octombrie 2015, şoferii au la dispoziţie această rută alternativă pentru tranzitul între A2-A4 şi sudul litoralului românesc, pe noul pod rutier peste Canalul Dunăre-Marea Neagră, situat în Portul Constanţa. În zona Agigea au fost amplasate panouri de informare şi dirijare a tranzitului în punctele-cheie ale traseului.

Dar noul pod rutier merită văzut şi traversat nu doar pentru a scurta considerabil timpul. Fiind cel mai mare pod hobanat din România, are o lungime totală de 360 metri, o deschidere centrală de 200 metri, iar lăţimea de 17,4 metri, permiţând circulaţia pe 4 benzi. Înălţimea liberă sub tablierul podului în axul Canalului Dunăre - Marea Neagră este de 18,4 metri. Pilonii de pe maluri care susţin tablierul podului prin fascicule de hobane au o înălţime de 66 metri deasupra nivelului mării.

Noul pod de la Agigea este situat la Km 0+540 al Canalului Dunăre-Marea Neagră şi a apărut ca o necesitate pentru conectarea Portului Constanţa la Autostrada Bucureşti-Constanţa, prin varianta ocolitoare a municipiului Constanţa. Era nevoie de crearea unei alternative, printr-o bretea de conectare la şoseaua naţională existentă (DN39 Constanţa - Mangalia), asigurându-se o legătură directă între zonele de nord şi de sud ale Portului Constanţa, fără tranzitarea oraşului.

Cumpărarea unei vacanţe

Grupuri de oameni stând pe bagaje, obosiţi, enervaţi şi deznădăjduiţi, în recepţiile hotelurilor sunt vara o privelişte des întâlnită. Contractându-şi vacanţele prin agenţii de turism-fantomă, nu de puţine ori, turiştii se trezesc abia la faţa locului, după sute de kilometri pe drum, că nu au rezervată nicio cameră şi că nimeni nu a anunţat hotelul de venirea lor. De achitat vreun avans, nici vorbă. Practica este frecventă mai ales dacă agenţiile de turism sunt neacreditate şi nu fac parte din ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism).

Plângerile sunt în van, pentru că în plin sezon estival, în weekend în special, nicio autoritate de control (OPC Constanţa sau Mangalia şi ANPC) nu funcţionează cu o linie de urgenţă care să preia şi să rezolve problemele semnalate. Sarcina de a ajuta turiştii să găsească un loc de cazare, pentru a nu-şi rata total concediul, revine tot hotelierilor, care apelează la tot felul de soluţii improvizate, cum ar fi cazare pentru o noapte la o unitate inferioară şi transferul la una conform cerinţelor la eliberarea vreunei camere.

Soluţia pentru evitarea acestor necazuri este de a contracta din timp, la o agenţie de turism autorizată, un sejur. Nu trebuie să vă mulţumiţi cu asigurările agenţiei, însă, pentru că surprizele se pot ivi oricând, aşa cum s-a întâmplat recent cu Genius Travel, intrată în faliment. Sunaţi la societatea care deţine unitatea de cazare şi verificaţi dacă toate demersurile au fost întreprinse de către agenţie. Cereţi o confirmare a rezervării pachetului de vacanţă. Cu o săptămână înainte de venirea la mare, sunaţi încă o dată la hotelul sau pensiunea unde veţi sta şi vedeţi dacă totul este în regulă. Încercaţi să obţineţi confimări scrise, pe mail, pentru a le arăta mai târziu la recepţie.

Plaja şi mâncarea care te îmbolnăvesc

Odată veniţi la mare, turiştii uită de orice regulă de prevenţie. Mănâncă orice are chef, de oriunde. Stau la plajă cât poftesc, ignorând semnalele de avertizare pentru intervalul orar foarte periculos de expunere la soare: 11-15. Intră în apă chiar dacă foişoarele de Salvamar arborează steagul roşu, ceea ce înseamnă în orice limbă a pământului „STOP!“. Trec de geamandură fără să se gândească la riscul de a-şi pierde viaţa ei şi cei care încearcă să-i salveze. Zilnic pe litoral se moare în valuri şi zilnic turiştii sunt preocupaţi doar de distracţia de moment decât de siguranţă. Cel mai grav este că turiştii îşi forţează şi copiii să stea la soare, pe plajă, în aceleaşi condiţii foarte periculoase. Pe motivul că au la dispoziţie doar câteva zile de vacanţă, turiştii preferă să îşi ardă pielea cu pespectiva unei boli grave, să facă insolaţii, lipotimii, căderi de calciu, fluctuaţii mari de tensiune arterială.

Iar la masă, nebunia continuă: porumb fiert, hamsii vechi, bere şi suc rece, ciorbe, maioneze şi sosuri, tocături, ouă, fructe de mare, fructe - toate amestecate haotic, toate extrem de nocive, dacă nu sunt preparate şi păstrate corespunzător, în condiţii de igienă corecte. Urgenţa Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa este un coşmar vara, când stai la coadă chiar şi 12 ore până ajungi să fii tratat. Ambulanţele curg întruna cu pacienţi beţi sau accidentaţi din cauza vitezei excesive, cu pacienţi cu toxiinfecţii alimentare sau cu diaree care îi deshidratează puternic.

Medicii de la Direcţia de Sănătate Publică din Constanţa au întocmit o listă pe care au afişat-o la vedere pe site-ul instituţiei dspct.ro, pe care nu trebuie decât să o consulţi, dacă vrei să te pui la adăpost. De fapt, aceasta este prima şi cea mai importantă condiţie a unei vacanţe reuşite: informează-te şi ai grijă de tine!

Iată câteva sugestii ale medicilor pentru a nu-ţi îngreuna alimentaţia vara şi pentru a face uşor faţă caniculei. În plus, aceste alimente ajută la menţinerea greutăţii şi chiar favorizează pierderea de kilograme. Lista este elaborată de dr. Loti Popescu, specialist în promovarea sănătăţii şi a educaţiei pentru sănătate, de la DSP Constanţa:

„Ardeiul gras - printre cele mai populare legume ale verii, extrem de recomandat în dietele pentru slăbit. Conţine o substanţă numită capsaicina care acţionează la nivelul sistemului digestiv. Elimină toxinele din organism şi straturile adipoase care deformează silueta.

Prunele - fructe de vară extrem de utile în dietă. Conţin o mulţime de fibre care contribuie la prevenirea constipaţiei şi la eliminarea toxinelor din corp. Au şi foarte puţine calorii - doar 59/100 g - şi furnizează organismului şi substanţe nutritive esenţiale care îi oferă energia necesară pentru a funcţiona corespunzător în zilele caniculare.

Piersicile - parfumate şi aromate fructe de vară, cu un conţinut bogat de fibre, care le face să devină alimente cu efect laxativ sau diuretic, ceea ce contribuie la eliminarea toxinelor din corp şi la reducerea centimetrilor în talie şi a kilogramelor pe cântar.

Roşiile - sărace în calorii şi bogate în fibre şi vitamina C, sunt unele dintre alimentele care nu trebuie să lipsească din meniul fiecăruia în această vară.

Caisele - extrem de benefice în regimurile de slăbit, deoarece conţin doar 48 calorii/100 g şi sunt extrem de versatile, pot fi transformate în deserturi şi mâncăruri delicioase. Pectina conţinută de căise instalează senzaţia de saţietate pe termen lung.

Fasolea verde - are foarte puţine calorii, este bogată în fibre şi fier şi poate fi consumată în multe feluri.

Pentru a face faţă mai uşor efectelor produse de caniculă asupra organismului uman, alimentaţia trebuie să fie uşoară.

Pentru a evita „răcorirea cu îngheţată“ sunt indicate fructele de sezon, cum ar fi pepenele verde. Miezul conţine peste 95% apă, 0,3% proteine, 1% acizi organici, 3-5% hidraţi de carbon, 60 mg% potasiu, cantităti foarte mici de sodiu, 4 mg% calciu, 5 mg% fosfor, 0,2 mg% fier, vitamina A, câte 0,02 mg% din vitaminele B1 şi B2, 0,1 mg% niacină şi cca 3 mg% vitamina C. Pepenele verde conţine 12 kcal/100 g miez. Prin conţinutul ridicat în apă, are proprietăţi diuretice. Se recomandă în litiaze renale şi ale vezicii urinare, în hiperuricemii (gută) prin acţiunea să diuretică-se fac cure de sezon, câte 1-2 kg /zi. În medicina traditională, seminţele de pepene verde (şi de pepene galben) se recomandă în litiază renală şi biliară, indicaţie terapeutică ce pare a fi explicată prin existenţa în seminţe a unei enzime cu acţiune litotritică.

Pepenele galben, în cantitate mare, este greu digerabil. Conţine 90-95% apă, 0,6-1% protide, 0,1% grăsimi, 3-6% glucide, 25-3000 U.I. vitamina A, câte 0,03 mg% vitaminele Bl şi B2 şi mici cantităti de vitamină C. Conţine săruri de potasiu (75 mg%), calciu (1 mg%), fosfor etc. Valoarea energetică este de 30 kcal/100 g. Este mult mai slab ca efecte terapeutice decât pepenele verde, fiind un bun laxativ vegetal, comparabil cu prunele uscate. Se recomandă în anemii, constipaţie, hemoroizi, litiază urinară, reumatism şi tuberculoză pulmonară. Este contraindicat în diabet, în colite, enterite şi dispepsii. Sucul proaspăt are efecte laxative“.

Pe aceeaşi temă:

Ce poţi face în Dobrogea în afară de plajă. Călătorie uimitoare prin tărâmul dintre Dunăre şi Marea Neagră

Studiu realizat pe litoral: românii susţin că vor să-şi petreacă cu familia tot timpul liber, fie că sunt vacanţe sau petreceri

Cum s-au modificat plajele de pe litoralul românesc al Mării Negre. De ce era necesară refacerea zonei

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările