FOTO VIDEO Primul cardinal al românilor: „Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”. Lui Iuliu Hossu i se datorează importanţa pelerinajului de la Nicula

FOTO VIDEO Primul cardinal al românilor: „Lupta mea s-a
sfârşit, a voastră continuă”. Lui Iuliu Hossu i se datorează importanţa
pelerinajului de la Nicula

Iuliu Hossu  FOTO: trilulilu.ro

Iuliu Hossu este una dintre personalităţile româneşti al cărui nume te face să te înclini. Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, a citit Proclamaţia Unirii Transilvaniei cu Regatul, la Alba Iulia, în 1918. A luptat pentru drepturile credincioşilor greco-catolici din Ardeal, a fost prigonit de comunişti şi închis în temniţa de la Sighet.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru faptele sale şi bunătatea despre care cei care l-au cunoscut vorbesc, Papa îl numeşte cardinal devenind astfel primul cardinal al românilor.

Prestanţa unui premier britanic

Iuliu Hossu s-a născut la 30 ianuarie 1885, comuna Milaş care făcea parte din comitatul Cluj în acea vreme, acum din judeţul Bistriţa-Năsăud.
A murit la 28 mai 1970 la Bucureşti. A început studiile în satul natal, numit în vremea aceea Milaşul Mare, apoi la gimnaziul luteran din Reghin, la liceul romano-catolic (clasa a IV-a), la Târgu Mureş, iar clasele V-VIII, la liceul confesional greco-catolic din Blaj. În 1904 şi-a început studiile teologice. În 1906 a primit titlul de doctor în Filosofie, iar în 1910 cel de doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, a fost hirotonit preot de episcopul Vasile Hossu.

În 1914, când începe Primul Război Mondial, a fost prezent pe front, ca preot militar în armata austro-ungară. La 3 martie 1917 a fost numit episcop în scaunul rămas vacant al Episcopiei de Gherla, ca urmare a decesului episcopului Vasile Hossu.

Tot Iuliu Hossu a fost cel care i-a înmânat Actul Unirii Regelui Ferdinand I. Părintele Gheorghe Breharu, vicar onorific greco-catolic de Gherla, unul dintre preoţii care au slujit în preajma Prea Sfinţitului, după Al Doilea Război Mondial, povesteşte că Iuliu Hossu avea „prezenţa nobilă a unui premier britanic interbelic“, relatează formula AS.

După 1948, pentru că s-a opus prigoanei comuniste împotriva greco-catolicilor, obligaţi să revină la ortodoxie, episcopul a fost arestat la domiciliu şi apoi întemniţat la Sighet şi Curtea de Argeş. În cele din urmă a avut domiciliu forţat la Mănăstirea Căldăruşani. A murit în 1970, la Spitalul Colentina.

Ultimele sale cuvinte au fost: “Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”.

Importanţa pelerinajului de la Nicula, din zilele noastre, e meritul lui Iuliu Hossu

Prea Sfinţitul avea reputaţia unică de „episcop al vizitaţiilor canonice“. În 1938, după două decenii în fruntea Episcopiei de Cluj-Gherla, trecuse de mult peste o mie de vizite în aria pe care o păstorea ca înalt ierarh. Nu era an de la Dumnezeu să nu treacă, măcar o dată, pe la toate mănăstirile din episcopie.

„După 1921, Prea Sfinţitul a prezidat pelerinaje devenite celebre, precum cele de la Bixad, de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, la Nicula, de Sfântă Mărie Mare, sau la Moisei, de Sfântă Mărie Mică. Importanţa pelerinajului de la Nicula, din zilele noastre, e meritul lui Iuliu Hossu. Pe vremea lui, se adunau, în anii '40, până la 50.000 de oameni, ca să se roage la icoana făcătoare de minuni", spunea părintele Gheorghe Breharu.

Deşi mulţi l-au sfătuit să plece odată cu ocupaţia horthystă, el le-a răspuns:

„Rămân alături de credincioşii mei să le împărtăşesc soarta. Credinţa noastră este viaţa noastră“.

Iar preoţilor care nu ştiau cum să reacţioneze la ameninţările horthyştilor le zicea:

„Dacă pe Dealul Feleacului vi s-ar arăta Domnul, ca odinioară lui Petru, ce aţi face?“.

A protestat faţă de masacrele de la Ip şi Treznea. A refuzat Mitropolia Ortodoxă a Moldovei

La Cluj îi întâmpinase pe premierul maghiar Teleki şi pe regentul Horthy şi a protestat cu un curaj pe care puţini l-ar avea azi faţă de masacrele comise de horthyşti de la Ip, Treznea şi Huedin.

După 1944, odată cu venirea comuniştilor la putere, a început prigoana greco-catolicilor.

În 1948, Iuliu Hossu s-a întâlnit de două ori cu Petru Groza care a încercat să-l momească cu funcţia de mitropolit al Moldovei. Văzând că nu acceptă, atunci l-a amenintat cu un dosar fabricat de Securitate. "Credinţa noastră este viaţa noastră", i-a răspuns Iuliu Hossu lui Petru Groza, la fel cum spusese şi lui Horthy.

A fost închis la Sighet alături de ceilalţi episcopi greco-catolici. Regimului de exterminare de la Sighet i-au căzut victime înalţi prelaţi greco-catolici precum Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu şi Tit Liviu Chinezu.

În 1955, Petru Groza se vede cu Iuliu Hossu şi Alexandru Rusu. Cere să fie scoşi din închisoare şi se poartă cu ei ca şi când nu ar fi fost închişi. Văzând însă că aceştia nu cedează, Groza dă ordin ca Iuliu Hossu să fie mutat la mănăstirea Căldăruşani, unde i se impune un regim de izolare.

Acolo şi rămâne până la sfârşitul vieţii, în 1970. Cu un an înainte de a muri, Papa îl invită la Roma ca să îi confere titlul de cardinal. Iuliu Hossu refuză fiindcă se temea că nu s-ar mai fi putut întoarce în ţară.
Ca să-l protejeze, Papa l-a numit cardinal în secret, "in pectore", distincţie despre care s-a aflat la trei ani de la moartea lui Hossu, în 1973.

Abia atunci s-a aflat că Iuliu Hossu a fost numit cardinal, primul cardinal al românilor.

Pelerinaj de acum 65 de ani la Nicula, din 1947. Cu primul cardinal al românilor  FOTO: Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla

Imagini din aceeasi galerie
  • Pelerinaj de acum 65 de ani la Nicula, din 1947. Cu primul cardinal al românilor  FOTO: Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla
  • Pelerinaj de acum 65 de ani la Nicula. Cu primul cardinal al românilor FOTO: Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla
  • Pelerinaj de acum 65 de ani la Nicula. Cu primul cardinal al românilor FOTO: Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla
  •  Pelerinaj de acum 65 de ani la Nicula. Cu primul cardinal al românilor FOTO: Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla
  • Pelerinaj de acum 65 de ani la Nicula. Cu primul cardinal al românilor FOTO: Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla
  •  Pelerinaj de acum 65 de ani la Nicula. Cu primul cardinal al românilor FOTO: Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla
  • Pelerinaj de acum 65 de ani la Nicula. Cu primul cardinal al românilor FOTO: Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla
  • Pelerinaj de acum 65 de ani la Nicula. Cu primul cardinal al românilor FOTO: Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla
  • Pelerinaj de acum 65 de ani la Nicula. Cu primul cardinal al românilor FOTO: Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla
  • Pelerinaj de acum 65 de ani la Nicula. Cu primul cardinal al românilor FOTO: Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla
  • Pelerinaj de acum 65 de ani la Nicula. Cu primul cardinal al românilor FOTO: Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla
  • 1947. Pelerinaj de acum 65 de ani la Nicula. Cu primul cardinal al românilor   FOTO: Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla FOTO: Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla
Distribuie imaginea
citeste totul despre: