Analiză Sabotajul de la Brașov, doar vârful aisbergului. Avertismentul analiștilor despre strategia Rusiei în Europa

Incendiul de la platforma industrială Carfil din Brașov, atribuit de SRI unei rețele de sabotaj coordonate din Rusia, readuce în prim-plan războiul nevăzut purtat pe teritoriul european. De la atacuri asupra infrastructurii și tentative de incendiere până la interferențe electorale, operațiunile atribuite Moscovei urmăresc nu doar producerea de pagube, ci și erodarea încrederii în instituții și slăbirea rezistenței economice a statelor, avertizează doi analiști politici consultați de „Adevărul”.

Rusia și Ucraina, în contextul războiului și al operațiunilor de sabotaj Foto: Shutterstock

Cătălin Done, analist politic, explică pentru „Adevărul” că Rusia urmărește să provoace costuri economice nu doar prin distrugerile directe, ci și prin obligarea statelor să aloce ulterior resurse suplimentare pentru securitate, reducerea vulnerabilităților și prevenirea unor noi atacuri.

Acesta atrage atenția asupra cheltuielilor pe care asemenea operațiuni le impun statelor europene: „Ce ar trebui să ne îngrijoreze pe noi este capacitatea unui actor ostil de a impune costuri repetate de prevenție, protecție și adaptare, fără a provoca neapărat distrugeri majore în fiecare situație.”

„Costurile sunt suportate în mod diferit: companiile plătesc pentru recuperarea sistemelor și pierderile operaționale; operatorii de infrastructură finanțează reparațiile și măsurile de protecție; asigurătorii pot suporta o parte din daunele acoperite; iar statul intervine atunci când sunt afectate servicii esențiale sau securitatea națională”, adaugă Cătălin Done.

El avertizează însă că există și un alt efect urmărit de actorii ostili: „Dar Rusia și alți actori statali și non-statali vor încerca să facă statele noastre să plătească cel mai mare preț - prețul neîncrederii cetățenilor în capacitatea de reacție a statului.”

Interferențele electorale. „Rusia încearcă să cultive neîncrederea în instituții”

La rândul său, George Jiglău, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai și analist politic, spune că metodele de influență ale Rusiei nu au apărut odată cu războiul din Ucraina.

„Nu știu dacă vorbim neapărat de o schimbare de tactică fundamentală după 2022, cât mai degrabă despre o amplificare sau o diversificare, pentru că, să ne amintim de America, în 2016, când deja a fost documentată cel puțin intenția Rusiei de a influența mersul procesului electoral”, explică acesta.

În România, alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate de Curtea Constituțională, iar Comisia Europeană a deschis, în luna decembrie a aceluiași an, o investigație privind modul în care TikTok a gestionat riscurile de manipulare electorală.

„Rusia are un fel de a opera, prin care încearcă să cultive neîncrederea în instituții și în procese specifice democrației”, spune George Jiglău.

Referindu-se la politicienii români, analistul îi menționează pe Călin Georgescu, Diana Șoșoacă și George Simion, dar face o distincție în privința dovezilor pe care consideră că se bazează suspiciunile.

„E cazul lui Georgescu, e cazul doamnei Șoșoacă, e poate și cazul lui Simion, deși acolo cred că e o cantitate mai redusă, să zicem, de dovezi direct atribuibile lui Simion, da, de legături directe cu Rusia. Dar, pe de altă parte, cel puțin la nivel de suspiciuni, suntem destul de avansați, mai bine au documentat Republica Moldova decât noi cazul Simion, dar în cazul lui Georgescu și doamnei Șoșoacă nu cred că sunt foarte mari dubii că acolo este o relație directă cu Rusia”, completează acesta.

Acesta consideră că strategia poate funcționa chiar și atunci când un candidat favorabil Moscovei nu câștigă.

„Al treilea lucru, și cred că e cel mai important, cumva, în cazul în care celelalte două nu le ies din orice fel de motiv, ei acționează într-un mod care să semene neîncrederea în procesul electoral și în instituții în ansamblu”, adaugă el.

„Puterea militară este susținută de puterea economică”

Cătălin Done leagă protejarea democrației de capacitatea statului de a-și susține economia și infrastructura: „Știu, pe ai noștri politicieni îi interesează mai mult tancurile și pistoalele, dar dacă nu ai o economie funcțională, nu ai nici capacitatea de a susține un efort de apărare pe termen lung. Armata nu funcționează în vid: are nevoie de industrie, energie, infrastructură, tehnologie, oameni calificați și, mai ales, de un buget public care să poată susține toate aceste lucruri.”

În același timp, George Jiglău atrage atenția și asupra perioadei lungi în care pot fi cultivate mesajele împotriva instituțiilor democratice. „Perseverența rușilor, răbdarea asta tot timpul a dat roade și a săpat așa, încet-încet, a creat niște crăpături, cumva, în zidul de rezistență, atâta cât era el, al democrației noastre”, consideră acesta.

În privința măsurilor de protecție, Cătălin Done critică abordarea autorităților române: „Autoritățile tratează securitatea ca pe o listă de achiziții militare, când ea este, de fapt, o proprietate a întregii societăți. Tancurile pot descuraja un atac convențional, dar nu pot înlocui o economie productivă, instituții credibile și infrastructuri capabile să reziste.”

Iar George Jiglău este, la rândul său, critic față de modificările legislației electorale, despre care consideră că nu rezolvă vulnerabilitățile observate în 2024. „Reformăm legislația, dar lacunele pe care le-am văzut cu toții fiind exploatate atunci pare că sunt tot acolo, inclusiv când e vorba despre finanțarea sau sancționarea pe zona de finanțare a campaniilor electorale, care a făcut să avem un candidat care mai avea un pic și câștiga alegerile cu zero cheltuieli declarate”, lămurește el.

Pentru Cătălin Done, obiectivul autorităților nu este eliminarea oricărui risc, ci evitarea unei crize prelungite. „Obiectivul unui stat nu este să elimine orice risc, ci să împiedice transformarea incidentelor individuale într-o criză economică și politică de durată,” conchide specialistul.

Anunțul din 26 octombrie

Pe 26 octombrie, Serviciul Român de Informații a anunțat că a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în incendiul produs pe 14 septembrie 2026 pe platforma industrială Carfil din Brașov. Incendiul a afectat sediile mai multor firme aflate în imediata apropiere a societății CARFIL SA, filială a CN ROMARM.

Potrivit DIICOT, în dosar sunt cercetați doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean. Doi dintre aceștia au fost arestați în Germania, în timp ce pregăteau fapte similare, iar al treilea a fost localizat în Polonia. Pe numele celor trei au fost emise mandate europene de arestare, autoritățile române făcând demersuri pentru extrădarea lor. Anchetatorii susțin că suspecții vizau și alte obiective din România și din alte state ale Uniunii Europene.

De la Bragadiru la Brașov. Operațiunile de sabotaj investigate în România

Cazul de la Brașov nu este primul de acest fel investigat de autoritățile române. În iulie 2024, un cetățean columbian a fost reținut în timp ce documenta zona unui depozit de materiale reciclabile din Bragadiru, aflat în apropierea unor sonde de extracție a petrolului, magistrale de gaze și turnuri de telecomunicații. SRI a anunțat ulterior că bărbatul făcea parte dintr-o rețea de sabotori controlată, prin intermediari, de serviciile secrete ruse.

În octombrie 2025, autoritățile române au împiedicat o altă tentativă de sabotaj. Doi cetățeni ucraineni au depus la un sediu Nova Post din București două colete care conțineau dispozitive incendiare, potrivit SRI. Acestea au fost identificate și dezamorsate înainte de a provoca un incendiu.

În septembrie 2026, SRI a anunțat că a prevenit un nou act de sabotaj, după monitorizarea unui cetățean rus care realizase fotografii și înregistrări video cu baze militare, centre de comunicații și alte obiective de infrastructură critică.

Incendii în Polonia și colete incendiare în Europa

Unul dintre cele mai grave cazuri a fost incendiul care a distrus, în mai 2024, centrul comercial Marywilska 44 din Varșovia, unde funcționau aproximativ 1.400 de magazine și puncte de servicii. În mai 2025, autoritățile poloneze au anunțat că, potrivit probelor strânse, incendiul fusese provocat la ordinul serviciilor secrete ruse.

O altă investigație europeană a vizat colete incendiare trimise în iulie 2024 din Lituania către destinatari din Regatul Unit și Polonia. Un colet a luat foc într-un centru de sortare de pe aeroportul Leipzig, în Germania, înainte să fie încărcat într-un avion. În martie 2026, Eurojust a anunțat identificarea a 22 de suspecți din Lituania și Polonia, bănuiți că acționau pentru serviciul rus de informații militare.

Atacurile nu au vizat doar obiective fizice. Pe 24 februarie 2022, cu aproximativ o oră înaintea începerii invaziei ruse în Ucraina, rețeaua de comunicații prin satelit KA-SAT a fost atacată informatic. Uniunea Europeană a atribuit operațiunea Rusiei, precizând că au fost afectate comunicații din Ucraina și din mai multe state membre.