EXCLUSIV Cum poate fi evitat dezastrul economic. Sfaturile unui expert în macroecomie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Flavius Rovinaru crede că criza mai poate fi încă evitată în acest moment. FOTO Arhivă personală
Flavius Rovinaru crede că criza mai poate fi încă evitată în acest moment. FOTO Arhivă personală

Tot mai mulţi experţi în economie anunţă o criză de proporţii, în 2023, pe fondul inflaţiei şi al crizei energetice. Cât de mare e acest risc şi ce e de făcut explică pentru „Adevărul” macroeconomistul Flavius Rovinaru. În opinia acestuia o soluţie ar fi reducerea drastică a cheltuielilor bugetare

Situaţia macroeconomică la nivel global este din ce în ce mai complicată, cu mai multe crize suprapuse, astfel că tot mai mulţi experţi vorbesc despre o criză iminentă. Inflaţia fără precedent în ultimele decenii cu care se confruntă economiile europene, tensiunea de pe pieţele financiare şi criza energetică de proporţii sunt ingredientele „cocktailului” care ar putea trimite economia mondială într-o direcţie nedorită.

Flavius Rovinaru, profesor universitar şi cercetător expert în macroeconomie şi economie circulară la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, spune că România, la fel ca cele mai multe state europene, se află într-o situaţie complicată, însă departe de a fi una fără ieşire. Vestea bună este că economia României a continuat să crească. Totuşi, acest lucru s-ar putea să nu fie suficient.

 „Nu aş folosi acum cuvântul criză, consider că nu e ceva ce nu poate fi evitat, în acest moment. E adevărat, avem de-a face cu o scădere a ritmului de creştere, dar atâta vreme cât există o creştere, nu suntem în acel fenomen numit slumpflaţie. Ce ar însemna acest lucru? Înseamnă că atunci am fi avut de a face cu rate înalte ale inflaţiei, coroborate cu recesiune. După primul trimestru, ne aşteptam ca în trimestrul al doilea să intrăm în recesiune, dar nu s-a întâmplat aşa. De ce? Pentru că avem în continuare acei bani care intră în economie, avem aceste tipuri de politici la nivel macroeconomic care cumva încearcă să ţină consumul la un nivel satisfăcător astfel încât să existe totuşi un motor pentru economie şi să genereze creştere economică atât cât este ea”, spune profesorul.

Problema este, mai spune el, că decizia Guvernului României de a creşte anumite taxe nu numai că nu va avea rezultatele aşteptate, dar poate lovi prin ricoşeu în creşterea economică. „Nu e logic să creşti presiunea fiscală într-o perioadă în care economia nu funcţionează bine. Dacă creşti acum presiunea fiscală vei obţine un efect invers, acela de scădere a veniturilor potenţiale pe care statul le-ar putea obţine. Sigur că e ciudat tot acest joc în care ne aflăm. Guvernul vine şi propune un pachet de măsuri care să încurajeze consumul, care să facă mai lină această perioadă în care ne aflăm, pentru populaţie şi pentru firme în general dacă vorbim de piaţa forţei de muncă. Dar pe de altă parte vine şi spune: modificăm Codul Fiscal, dar ce taxe putem să creştem. Atunci sigur că ne aflăm într-un joc destul de riscant. Eu nu agreez absolut deloc această ipoteză a modificării Codului Fiscal şi a dispunerii unor noi taxe sau a creşterii fiscalităţii”, a subliniat Rovinaru. 

În opinia sa, nici măsurile de austeritate nu ar funcţiona şi a dat ca exemplu decizia Guvernului Boc, din timpul crizei anterioare. 

Soluţiile momentului

În acest moment, cele mai bune decizii ar fi, spune el, ca statul român să reducă la minimum cheltuielile bugetare exagerate, să treacă la investiţii, dar fără a „omorî” consumul. Şi, nu în ultimul rând, să profite de toţi banii din PNRR, care ar susţine o politică sănătoasă de investiţii.

„Soluţiile la momentul actual ar putea să vină dintr-o altă zonă, nu din creşterea taxelor. Mi-aş dori să văd o creştere a gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Sigur, pe ceea ce înseamnă structura actuală a sistemului de taxare din România. Mi-aş dori să văd o reducere a cheltuielilor guvernamentale, a risipei banilor publici. Poate, cel puţin în cazul României, să încercăm să evităm toate acele cheltuieli guvernamentale care sunt deficitare, să încercăm să fim într-o zonă de creştere a încasărilor fiscale, pentru că suntem deficitari pe ceea ce înseamnă acele încasări la bugetul de stat şi toate aceste lucruri ar putea să echilibreze cumva această balanţă. Sau cel puţin zonele de deficit în care ne aflăm”, a adăugat expertul.

Vestea bună ar fi că Banca Naţională a României acţionează ferm, spune Flavius Rovinaru, pentru a combate inflaţia. Totuşi, primele efecte nu se vor vedea foarte curând.

„Banca Naţională ia măsuri. Uitaţi-vă la ratele dobânzilor în piaţă. BNR nu stă cu mâinile în sân. Inflaţia asta nu e ca şi cu farurile la maşină: ai pornit şi ai oprit. Odată ce s-a pornit fenomenul inflaţionist, e complicat să controlezi şi să stopezi. Şi atunci sigur că ai nevoie de timp ca acele măsuri să îşi facă simţit efectul în piaţă. Nu uitaţi că noi din 2019 încoace am avut de-a face cu o creştere a masei monetare evidentă în România. Şi atunci sigur că suntem la momentul în care se încearcă găsirea celor mai bune măsuri, inclusiv la nivelul politicii BNR, astfel încât să reuşim să temperăm această creştere a ratei inflaţiei pe piaţă şi mai mult decât atât, să şi stabilizam relaţia dintre leu şi restul valutelor”, a subliniat profesorul. „Poate că la finalul anului 2023 o să începem să ne simţim mai bine din punct de vedere economic”, a adăugat el.

Cum s-a ajuns la situaţia actuală

Flavius Rovinaru a vorbit şi despre cauzele care au dus la încetinirea creşterii economice în Europa şi în România, riscând să provoace o viitoare criză. Creşterea masei monetare după acele perioade de lockdown, când s-a dat drumul la tiparniţa cu bani, războiul din Ucraina şi şantajul Rusiei cu gazele naturale, dar şi rigiditatea Bruxelles-ului care a insistat cu politica de mediu, acceptând în schimb tacit dependenţa de gazele ruseşti în detrimentul energiei nucleare, au dus la inflaţie şi la explozia preţurilor energiei şi combustibililor.

„Noi, şi aici iar e o chestiune destul de ciudată, toată Uniunea Europeană are acea politică îndreptată către mediu. Dar mai ai China, mai ai India, economii mult mai mari şi care nu sunt interesate de mediu, aşa că ele vor polua în continuare tot mai mult. Noi trăim pe aceeaşi planetă şi orice am face vom continua să avem o mare problemă atâta vreme cât majoritatea ţărilor vor rămâne în zona aceasta de consumuri neprietenoase cu mediul. E de înţeles că Uniunea Europeană vrea să fie un vârf de lance în toată această politică de mediu, dar perioada actuală nu permite asta, fără a risca să blocăm economia Europei. Pentru o anumită perioadă de timp ar trebui să se renunţe într-o oarecare măsură la acele prevederi ale politicii de mediu. Cel puţin orizontul 2030 pe care şi l-a propus Germania sau Uniunea Europeană pentru a fi neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon nu ştiu dacă este realist pe ceea ce înseamnă situaţia actuală”, a mai afirmat expertul.

Soluţia la actuala criză energetică ar fi identificarea altor surse de gaze naturale şi petrol şi realizarea unui mix energetic prin acceptarea energiei nucleare. În plus, ţările membre UE ar trebui să treacă temporar la exploatarea altor resurse, fie ele şi neprietenoase cu mediul, până când situaţia se va echilibra. Ţări ca Germania şi Polonia au înţeles acest lucru şi şi-au redeschis minele de cărbune, atât pentru a-şi completa resursele, cât şi pentru a reduce dependenţa de gazele ruseşti, a mai spus profesorul universitar.

„Nu e logic să creşti presiunea fiscală într-o perioadă în care economia nu funcţionează bine. Dacă creşti acum presiunea fiscală vei obţine un efect invers, acela de scădere a veniturilor potenţiale pe care statul le-ar putea obţine” – Flavius Rovinaru

Vă recomandăm să mai citiţi:

Românca miliardară din SUA care a ajutat sute de mii de ucraineni. „Nu m-au crezut, aveau îndoieli că se va ajunge aici”

România, printre ţările cele mai afectate de schimbările climatice. Avertismentul climatologilor

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite