România, printre ţările cele mai afectate de schimbările climatice. Avertismentul climatologilor
0
Aproape două săptămâni, România „s-a topit” la temperaturi care s-au apropiat de 40 de grade Celsius, iar în tot acest timp s-au intensificat şi fenomenele extreme. Furtunile violente au devenit tot mai frecvente, iar lucrurile nu se vor opri aici, după cum explică experţi climatologi, consultaţi de „Adevărul”
Faptul că, începând de luni, 6 iulie, asistăm la un episod de răcire accentuată nu schimbă foarte mult lucrurile. Specialiştii sunt convinşi că fenomenele meteo extreme vor continua să se intensifice şi că vom avea noi episoade de caniculă şi în această vară.
În 2020, Greenpace România lansa campania „Bariere verzi”, prin care solicita împădurirea unor zone care au fost despădurite în ultimii 40-50 de ani. Noile păduri ar fi avut rolul de a diminua poluarea şi ar fi constituit o primă linie de apărare în faţa secetei, furtunilor şi inundaţiilor. În următoarele decenii, porţiuni extinse din teritoriul României vor deveni o stepă aridă, atenţionau cei de la Greenpace, dacă nu vor fi luate măsuri.
Încălzire naturală şi încălzire globală
„Adevărul” a stat de vorbă cu doi experţi importanţi, un paleoclimatolog şi un climatolog, pentru a afla la ce să ne aşteptăm pe viitor.
Vasile Ersek este specialist în paleoclimatologie la Universitatea Northumbria din Newcastle, Marea Britanie, şi face o paralelă între actualele shimbări climatice şi nenumăratele schimbări cu care s-a confruntat Terra în trecut, în decursul a sute de milioane de ani.
Vasile Ersek este profesor şi cercetător la Northumbria University în Newcastle
El a explicat că unele schimbări ale climei pot fi puse într-o anumită măsură pe seama unor evoluţii naturale, ciclice în istoria planetei. Ersek a dat ca exemplu faptul că în urmă cu circa 50 de milioane de ani România avea climă tropicală. Mai mult decât atât, au existat perioade în care în Antarctica existau păduri specifice zonelor tropicale. Ulterior, la nivel global, clima a devenit mult mai rece odată cu Era Glaciară, când cea mai mare parte a Europei a fost acoperită de gheţari. Şi cum totul este ciclic pe Terra, astfel de perioade vor continua să se succeadă la intervale de mii şi milioane de ani, indiferent de intervenţia omului. „Au fost perioade când am avut chiar climă tropicală pe teritoriul României. De exemplu, acum 50 de milioane de ani, pe teritoriul României aveam climă tropicală. Pe atunci, aveam temperaturi cu mult mai ridicate, iar flora şi fauna erau şi ele diferite. La nivel global, putem spune că temperaturile erau undeva în medie cu 15 grade mai sus decât acum. De aceea avem şi foarte mult calcar în România”, explică profesorul.
Se poate vorbi, aşadar, şi de un fenomen al încălzirii temperaturii care nu reprezintă o premieră pentru Terra. Problema este însă cu totul alta şi ţine de încălzirea globală accelerată. Industria care poluează enorm, alături de arderea combustibililor fosili şi tăierea pădurilor afectează mult clima şi temperatura Pământului decât o fac factorii naturali.
Perioade mai frecvente de secetă, caniculă şi furtuni violente
Problema cea mai gravă este că în mai puţin de 100 de ani temperaturile pot creşte artificial mai mult decât au crescut natural în decurs de zeci de mii sau sute de mii de ani. Iar în particular, vestea proastă este, spune Vasile Ersek, că România va fi printre ţările cele mai afectate pe viitor de schimbările climatice. „Conform Grupului Interguvernamental Pentru Schimbările Climatice, autoritatea mondială care sintetizează periodic cele mai recente studii climatice, România este una dintre ţările care vor fi afectate semnificativ în următoarele decenii, iar reconstruirea climei de acum mii sau zeci de mii de ani ne permite să comparăm variabilitatea naturală a climei cu perioda mai recentă, dominată în mare parte emisiile de gaze de seră antropogenice”, a explicat Ersek.
El a vorbit şi despre factorii care influenţează clima României, dar care ,la rândul lor, sunt influenţaţi inclusiv de încălzirea globală. Iar studiile climatice arată, subliniază expertul, că aceste schimbări se vor intensifica, astfel că vom asista pe viitor la secete mai lungi şi mai frecvente, dar şi la furtuni tot mai intense. „Pe scurt, clima din România e influenţată în mare parte de masele de aer ce vin din Atlanticul de Nord şi din Marea Mediterană. Studiile climatice sugerează o deplasare spre nord ale acestor curenţi de aer ceea ce poate duce la secete mai frecvente, canicule persistente şi furtuni violente mai frecvente”, punctează Vasile Ersek.
Vor creşte frecvenţa şi intensitatea fenomenelor extreme
La rândul său, Norel Rimbu, cercetător la Alfred Wegener Institute for Polar and Marine Research, Bremerhaven, Germania, crede că ne aşteaptă tot mai multe probleme în anii care urmează. Rimbu a vorbit şi despre alternanţa verilor fierbinţi şi secetoase cu verile răcoroase şi ploioase, aşa cum a fost în mare măsura vara anului 2020. „Probabil, în perioada imediat următoare vor creşte frecvenţa şi intensitatea fenomenelor extreme. Încălzirea globală nu este uniformă. Se încălzesc mai repede polii decât latitudinile medii, fenomen numit Amplificare Arctică (Arctic Amplification). Rezultatul este un gradient de temperatură pol - Ecuator mai slab ce are drept consecinţă o creştere a frecvenţei şi amplitudinii fenomenelor extreme, în special în timpul iernii.
Norel Rimbu e cercetător la Alfred Wegener Institute for Polar and Marine Research, în Germania.
De asemenea, în unii ani, conţinutul ridicat de apă din atmosferă duce la fenomene convective mai puternice, deci precipitaţii extreme, şi exemplele pot continua. Modificări apar şi în dinamica modurilor climatice, cum ar fi El Niño, Oscilaţia Nord-Atlantică or Indicele oscilaţiei multidecadale atlantice, dar şi în compoziţia şi dinamica oceanelor. Toate aceste modificări determină anomalii ale vremii sau climei, nu neapărat uniforme, în acelaşi sens, la scară globală”, a conchis Rimbu.
Clima din România e influenţată de masele de aer ce vin din Atlanticul de Nord şi din Marea Mediterană. Studiile climatice sugerează o deplasare spre nord ale acestor curenţi de aer ceea ce poate duce la secete mai frecvente, canicule persistente şi furtuni violente mai frecvente - Vasile Ersek - paleoclimatolog.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Câte războaie poate purta în paralel Rusia. Expert: „Nici măcar o invadare a Moldovei nu e posibilă”
Se încarcă comentariile...
