Şeful unei firme IT cu filiale în şapte ţări, despre investiţia capitală necesară în sectorul public din România. „Societăţile private stau cu ochii pe cashflow“

Şeful unei firme IT cu filiale în şapte ţări, despre investiţia capitală necesară în sectorul public din România. „Societăţile private stau cu ochii pe cashflow“

Voicu Oprean a fondat o companie de IT cu filiale în 7 ţări. FPTP: Arhivă personală

„Companiile private stau cu ochii pe cashflow, pe siguranţa angajaţilor, pe perspective de reinventare. Poate am putea transmite acest virus al eficienţei şi în sectorul de stat”, susţine Voicu Oprean, fondatorul AROBS, firmă de IT cu filiale în România, Republica Moldova, Ungaria, Olanda, Belgia, Germania şi Indonezia, într-un interviu pentru „Adevărul”.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Pentru IT-ul din România, dominat de servicii de outsourcing, sper că va fi un punct de cotitură. Vorbim de ani de zile despre nevoia de a dezvolta produse proprii, cu valoare adăugată mare, iar această pandemie poate fi o oportunitate ”, susţine Voicu Oprean, CEO AROBS într-un interviu pentru „Adevărul”. 
 
Companiile IT afectate de pandemie: „De cealaltă parte sunt companiile de IT cu expunere în industriile afectate (turism, HORECA, aeronautică, automotive etc.), care vor trebui să acopere pierderile suferite odată cu declanşarea pandemiei ”. 
 
Şansa pentru România: „există posibilitatea ca unele companii să dorească să îşi mute business-ul în Uniunea Europeană. Această situaţie poate fi o şansă pentru România să preia producţia unor componente hardware nu foarte complexe, să facă o asamblare primară.” 
 
Oportunitaţi în perioada de criză: „Este momentul ca autorităţile locale şi centrale să accelereze procesul de adopţie al soluţiilor software, având în vedere eficienţa slabă şi faptul că cetăţeanul va pune tot mai multă presiune ca activitatea să se mute în online. Se creează şi contextul potrivit pentru ca funcţionarul de rând să accepte schimbarea. 
 
Despre „virusul” pe care Statul trebuie să îl ia de la privat: „Companiile private stau cu ochii pe cashflow, pe siguranţa angajaţilor, pe perspective de reinventare. Poate am putea transmite acest virus al eficienţei şi în sectorul de stat.”


Redăm în continuare interviul integral cu Voicu Oprean, CEO AROBS.

 
Adevărul: Spuneţi-ne dacă aveţi un motiv de optimism în aceste zile în care auzim în mass media aproape nonstop despre problemele cauzate de pandemie?
 
Voicu Oprean: Primul motiv este că suntem cu toţii sănătoşi. Avem o echipă de aproape 1000 de angajaţi şi colaboratori, în oraşe şi ţări diferite – AROBS are 7 filiale în România, plus echipele din Republica Moldova, Ungaria, Olanda, Belgia, Germania şi Indonezia- şi toată lumea e bine. Văd că, la nivel mondial, curba infectărilor începe să se tempereze, iar acest lucru ne dă speranţa că virusul poate fi ţinut sub control. Aveam nevoie cu toţii să vedem că acţiunile din ultimele luni dau rezultate. 
 
Dar ceea ce m-a ajutat să-mi recapăt optimismul în zilele dificile a fost gândul că, în ciuda faptului că suntem, fizic, departe unii de ceilalţi, suntem mai uniţi ca niciodată. Am văzut o mobilizare extraordinară în ultimele săptămâni: tineri ajutând vârstnicii, oameni donând pentru descoperirea tratamentului împotriva coronavirusului, tineri care au împărţit Paştele, companii ajutând cadrele medicale cu echipamente medicale, şedinţe de psihoterapie gratuite etc. Oamenii au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca să depăşim această criză medicală. 
 
 

„Pentru IT-ul din România, dominat de servicii de outsourcing, sper că va fi un punct de cotitură”

 

Se spune că orice criză aduce cu sine o oportunitate. Care este oportunitatea pe care ne-o aduce această criză în domeniul IT? 

Eu văd oportunitatea de a ne folosi mai mult creativitatea, pentru adopţia de procese noi, pentru digitalizarea şi eficientizarea activităţii. În 2008, în plină criză, produsul nostru TrackGPS, o soluţie de monitorizare a flotelor auto, a prins viteză şi, acum, este lider de piaţă. Ne-am dat seama, atunci, că toate companiile aveau nevoie să îşi optimizeze costurile şi să crească eficienţa personalului, aşa că le-am oferit o soluţie, care îi ajuta să îşi reducă cheltuielile cu parcul auto cu până la 30% şi să îşi disciplineze angajaţii. Acum, chiar dacă mobilitatea a fost limitată şi, implicit, mulţi clienţi au fost nevoiţi să îşi restrângă activitatea, nevoia pentru eficientizare a rămas. Mă aştept ca tot mai multe companii să folosească soluţii de tip CRM (un cumul de instrumente de organizare a interactiunilor intra si inter departamentale, precum si a interactiunilor cu prospectii, clientii, furnizorii si alte companii-nr), pentru că va fi nevoie să îşi îmbunătăţească relaţiile şi interacţiunile cu clienţii existenţi sau potenţiali, vor folosi soluţii de management al echipelor remote, de tipul UCMS (instrumente de măsurare a performanţelor unor echipe-nr) sau aplicaţiile Office 365 pentru eficientizarea activităţii.  
Evident, o criză îţi testează capacitatea de adaptabilitate.
În general, companiile au reacţionat rapid şi bine atunci când au trebuit să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă, dar a fost şi o provocare în asta. Mulţi nu mai lucraseră în acest sistem niciodată, nu aveau echipamente şi nici soluţii de pontaj şi management al echipelor, dar s-au orientat rapid spre produse specializate şi au mers mai departe. Şi noi a trebuit să adaptăm un produs, TrueHR, pentru astfel de nevoi şi mă bucur că am putut ajuta companiile să îşi gestioneze eficient echipele de la distanţă.  

Orice criză te forţează să ieşi din zona de confort şi să găseşti soluţii noi de business. Pentru IT-ul din România, dominat de servicii de outsourcing, sper că va fi un punct de cotitură. Vorbim de ani de zile despre nevoia de a dezvolta produse proprii, cu valoare adăugată mare, iar această pandemie poate fi o oportunitate de a ne implica în zonele în care expertiza companiilor de IT este necesară. Mă refer, de exemplu, la procesul de digitalizare atât a companiilor, cât şi a sectorului public.

Este momentul ca autorităţile locale şi centrale să accelereze procesul de adopţie al soluţiilor software, având în vedere eficienţa slabă şi faptul că cetăţeanul va pune tot mai multă presiune ca activitatea să se mute în online. Se creează şi contextul potrivit pentru ca funcţionarul de rând să accepte schimbarea. 

N-ar strica să luăm exemplu de la americani, care, în timpul recesiunii din anii ʼ30, au înţeles că este nevoie de investiţii în infrastructură, ca să se salveze. Noi traversăm, acum, o altă criză, dar nevoia de a investi în infrastructură şi tehnologii inovatoare este la fel de valabilă. 
 

Care sunt provocările cu care se va confrunta domeniul IT? 

Declanşarea pandemiei a pus în expectativă mulţi clienţi - vorbim aici în special de cei din America, Marea Britanie-, dar industria a funcţionat. Companiile de IT globale au crescut în această perioadă şi vor creşte şi furnizorii de servicii de software, care vor avea rol de suport pentru multe firme în efortul lor de a se digitaliza sau de a se adapta noului comportament de consum.

De cealaltă parte sunt companiile de IT cu expunere în industriile afectate (turism, HORECA, aeronautică, automotive etc.), care vor trebui să acopere pierderile suferite odată cu declanşarea pandemiei. Cred că foarte multe dintre business-uri se vor reinventa în concordanţă cu cererile din piaţă, iar provocarea cu care se vor confrunta va ţine de viteza lor de reacţie, de capacitatea de a se adapta. 
 
Aştept să văd şi cât de pregătite vor fi firmele să devină parte a lanţurilor de aprovizionare pentru diverse industrii, în contextul în care există posibilitatea ca unele companii să dorească să îşi mute business-ul în Uniunea Europeană. Această situaţie poate fi o şansă pentru România să preia producţia unor componente hardware nu foarte complexe, să facă o asamblare primară. 
 
 
Cum v-aţi adaptat activitatea la companie în această perioadă? Se lucrează de acasă? Aţi dezvoltat noi produse? Aţi fost nevoit să trimiteţi oameni în şomaj tehnic?
 
Pentru noi, lucrul de acasă nu a fost ceva ieşit din comun, pentru că programul flexibil este un beneficiu pe care l-am implementat de ani de zile în AROBS, deci, aveam experienţă din acest punct de vedere. Când am intrat în starea de urgenţă, aproximativ 95% dintre angajaţii noştri au început să lucreze de acasă. Chiar dacă aveam soluţii de pontaj şi management al echipelor, a trebuit, totuşi, să ne adaptăm la un nou mod de a comunica între noi, însă echipele au gestionat foarte bine această provocare: au făcut şedinţe mai des, şi-au băut cafeaua, online, împreună, au făcut training-uri tehnice online etc.  
 
Din punctul de vedere al business-ului, a trebuit să găsim, împreună cu clienţii, soluţii benefice pentru ambele părţi, în aşa fel încât să ne putem continua proiectele. Am avut şi clienţi care şi-au redus sau întrerupt temporar activitatea, iar acest lucru a însemnat că a trebuit să realocăm programatorii pe alte proiecte. 

Am căutat şi căutăm oportunităţi noi în industriile active. De exemplu, am oferit consultanţă gratuită pentru optimizarea afacerilor, am dezvoltat interfaţări pentru activităţile de e-commerce, am implementat soluţii de mPOS, am intervenit rapid pentru a ajuta clienţii din business-ul de curierat, care a crescut în pandemie, şi aveau nevoie să-şi monitorizeze flotele. 
 
 
Înainte de pandemie se vorbea constat de o lipsă acută de specialişti IT pentru firmele din România (şi în special pentru cele din Cluj). Se va schimba acest trend, pe fondul scăderii comenzilor din Vest, dar şi a celor interne?  
 
Era o lipsă de specialişti în IT la nivel mondial, dar, într-adevăr, odată cu pandemia, s-a mai temperat cererea pentru forţa de muncă. În viitorul apropiat, e puţin probabil să se facă angajări de amploare. Vor exista fluctuaţii de personal acolo unde va fi nevoie de oameni cu mai multă expertiză şi chiar o reconversie a unor categorii, ca să dobândească abilităţi noi pentru scriere de specificaţii tehnice sau de “traducere” a acestora pentru programatori. 
Dar, pe termen mediu, lucrurile se vor aranja, pentru că va creşte nevoia companiilor de a-şi muta business-urile în online, va fi nevoie de mai multă eficienţă, se va digitaliza mai mult sectorul public şi IT-ul va trebui să răspundă acestor nevoi. 
 
 

Ajutor pentru spitalele din România



Credeţi că este nevoie acum ca firmele să dea dovadă de responsabilitate socială şi să se implice în viaţa „cetăţii”? Cum aţi făcut-o dvs?
 
Încă înainte de propagarea noului Coronavirus la scară largă în Europa, aveam semnale de la partenerii noştri din China că situaţia va fi gravă. 

După primele cazuri confirmate în România, am decis să comandăm o serie de echipamente medicale, pur şi simplu am simţit că trebuie să acţionăm rapid şi să fim pregătiţi pentru ce e mai rău. 

Am comandat 50 de ventilatoare non-invazive pentru tratarea pacienţilor infectaţi, pentru cazurile de gravitate mică şi medie, şi 50.000 de măşti KN95 şi 5000 de combinezoane pentru protecţia cadrelor medicale din prima linie.

Ne-a ajutat mult experienţa de lucru cu producătorii din China şi contactele de acolo, deşi, la scurt timp după prima comandă, preţurile s-au dublat şi a durat o lună până au început să ne vină echipamentele, în tranşe. Încă suntem cu un lot de măşti pe drum, iar situaţia combinezoanelor este incertă din cauza faptului că China a oprit temporar anumite transporturi. Mă bucur, totuşi, că am putut livra deja ventilatoarele şi aproape 20.000 de măşti în spitalele din judeţul Cluj, dar şi în Arad, Baia Mare, Târgu Mureş, Suceava, Iaşi, acolo unde era nevoie în acel moment.  
 
În paralel, am decis ca, pe durata pandemiei, să susţinem serviciile de ambulanţă de stat din portofoliul de clienţi al TrackGPS cu acces gratuit la soluţia noastră de management al flotelor auto. Vorbim de peste 1400 de autovehicule. Sper că această acţiune îi va ajuta să îşi orienteze bugetul pe care îl economisesc spre combaterea pandemiei.  
 

Ţările din toată lumea sunt puse în faţa unei crize fără precedent de materiale sanitare. În ciuda faptului că există bani, instituţiile statului nu reuşesc să obţină materiale de protecţie precum măşti, combinezoane, mănuşi, dar nici ventilatoare sau aparate de testat, esenţiale în lupa cu COVID-19. Cum pot companiile în general, şi de IT în special, să dea o mână de ajutor?
 
Când China a blocat importurile şi ţările au început să îşi securizeze propriile stocuri, a venit răspunsul companiilor, care au început să producă măşti şi combinezoane în loc de haine, sau ventilatoare în loc de maşini electrice, sau dezinfectanţi în loc de cosmetice. 

Văd o mobilizare fără precedent şi în rândul companiilor de IT în combaterea COVID-19. Noi am început să lucrăm la dezvoltarea unui prototip de ventilator mecanic, invaziv, o tehnologie care să poată fi replicată uşor şi rapid. În paralel, avem o echipă care lucrează la aplicaţia 9SOS, o iniţiativă a Romanian Business Leaders şi a mai multor companii, care va permite pretriajul persoanelor suspecte de COVID-19. Avem chiar şi o echipă care a participat la hackhatonul EU vs Virus, care a propus o soluţie de monitorizare a traseelor utilizatorilor, pentru a putea identifica mai uşor contacţii cazurilor confirmate şi a notifica oamenii când sunt în risc de a se infecta.  
 


„Pandemia a accelerat foarte mult transformarea digitală”

 
 
Care este sfatul/sfaturile dumneavoastră de antreprenor care să-i ajute pe deţinătorii de mici afaceri (IMM-uri) – care sunt cel mai grav lovite de criză - să se adapteze mai bine la noile realităţi şi la problemele pe care le aduce această pandemie? 
 
Lucrez de mulţi ani cu startup-uri şi, de fiecare dată, le spun că adaptabilitatea şi inventivitatea sunt poate cele mai importante în evoluţia lor. Cele care au dificultăţi mari acum trebuie să se digitalizeze sau să se reinventeze, dacă asta o cere piaţa. E ca mersul la medic, trebuie să îl vizitezi la intervale regulate, ca să nu te trezeşti cu o boală gravă. 

Pandemia a accelerat foarte mult transformarea digitală: am văzut sesiuni de fitness online, cursuri de e-learning peste tot, coaching online, chiar şi telemedicină. Tot ce trebuie să facă este să studieze comportamentul consumatorilor şi să acţioneze în consecinţă. Dacă vechiul model de business nu mai funcţionează, să pivoteze, să îşi schimbe direcţia.  
 
Şi mai sfătuiesc IMM-urile să acceseze fonduri europene. Procesul poate fi anevoios, dar este şansa lor de a pune pe picioare un business nou sau de a-şi creşte eficienţa.  
   

Cum credeţi că ar trebui statul să ajute firmele pentru a trece cu bine de pandemie?

În primul rând, să intervină cu programe de sprijin pe verticale de business, acolo unde riscul întreruperii activităţii este mare. Evident, nu ne putem aştepta la programe de sprijin de amploare celor din Germania sau America. În schimb, cred că statul ar putea încuraja şi susţine accesarea de credite bancare de către companii, în detrimentul creditului comercial. 
Şi e foarte necesar ca statul să continue investiţiile în infrastructură şi să depună eforturi, la fel ca mediul privat, să îşi optimizeze costurile. Companiile private stau cu ochii pe cashflow, pe siguranţa angajaţilor, pe perspective de reinventare. Poate am putea transmite acest virus al eficienţei şi în sectorul de stat.

 


Cel puţin în primă fază, spaţiile de birouri vor fi mai mult libere



Cum credeţi că se va schimba viaţa noastră cotidiană, în general, după trecerea pandemiei?

Vom comunica diferit; foarte multe dintre activităţile pe care era firesc să le facem faţă în faţă se vor muta online. Şi viaţa la birou va fi altfel. Cel puţin în primă fază, spaţiile de birouri vor fi mai mult libere, pentru că angajaţii vor reveni la muncă etapizat, vor lucra în ture poate. Se va reduce şi traficul în oraşele mari; va fi ca într-un week-end, vara, când copiii nu trebuie duşi la şcoală. 
 
Specialiştii vorbesc chiar despre o viitoare reconfigurare a clădirilor de birouri din punct de vedere arhitectural, pentru că, în ultimii ani, s-a construit pe verticală, iar, după pandemie, va fi nevoie de mai mult spaţiu între mese. Alţii cer reducerea densităţii marilor oraşe şi se aşteaptă la o “migraţie” a oamenilor în suburbii, în comunităţile mai puţin populate, pe motiv că riscul de propagare a virusului ar fi mai mic acolo. Probabil că, o vreme, va fi mai puţină lume în restaurante şi pe terase, va trebui să mai aşteptăm până când vom participa la evenimente de amploare, însă va creşte nevoia de a avea acces la spaţii verzi, parcuri întinse, păduri şi atunci se va schimba şi intrastructura oraşelor.       
 

Care sunt reperele unei zile obişnuite din programul dumneavoastră în această perioadă?

Programul meu de peste zi arată cam la fel. Seara, plimb căţelul şi îmi petrec timpul cu familia. Am fost mai puţin mobili în ultimele luni, dar mi-am redescoperit, recent, două vechi pasiuni – pescuitul şi drumeţiile-, care mă ajută să mă deconectez. Ştii ce bine îţi face să o iei prin Parcul Natural Apuseni şi să te gândeşti la ale tale, în linişte? 
 
Care este activitatea pe care o faceţi zilnic (periodic) în această perioadă?

În afară de a mă spăla pe mâini de o mie de ori?  După ce vin la birou, în unele dimineţi, îmi beau cafeaua, virtual, cu diferiţi colegi. În a doua jumătate a zilei, beau un ceai de lemongrass pentru proprietăţile sale antimicrobiene, dar şi pentru că mă revigorează.  
 

Recomandaţi-ne o carte pe care să o citim în aceste zile şi motivaţi pe scurt alegerea?

Am terminat de citit “Comunicarea digitală”, cred că nu puteam găsi un moment mai bun pentru ea, cu toate transformările pe care le trăim. Şi mai am, acum, pe noptieră cartea lui Dan Lungu, “Băieţi de gaşcă”. 
 
 
Recomandaţi-ne un film pe care să-l vizionăm în aceste zile şi motivaţi pe scurt alegerea?
 
Îmi plac documentarele, dar recunosc că nu am avut timp să văd ceva nou în ultimul timp. M-am uitat, în schimb, împreună cu fetele mele, la câteva episoade din The Vampire Diaries. Lor le place mult acest serial şi am fost curios să văd care sunt subiectele populare în rândul adolescenţilor. 
Au apărut producţii foarte bune pe Netflix, dar evit să mă uit, pentru că risc să fac binging şi nu mai dorm nopţile.   
 

Dacă doriţi să transmiteţi un mesaj în afara cadrului de întrebări pe care le-am enumerat mai sus, vă rugăm.

Acum că ne-am reactivat sentimentul de solidaritate, mi-ar plăcea să ni-l păstrăm şi postpandemie: să consumăm produse locale, să folosim soluţiile companiilor antreprenoriale, să intensificăm parteneriatul public-privat. Unu plus unu dă, de cele mai multe ori, trei, aşa că să ne implicăm fiecare cum poate, dar să o facem. 
Şi aş mai vrea să ne menţinem antrenat muşchiul agilităţii şi adaptabilităţii în business.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: