Sat ecologic românesc la standarde europene, fără chimicale: „Terenul e eco, animalele îs eco, tot e eco!“

În satul Ardan din comuna Şieu (judeţul Bistriţa-Năsăud) mai toţi locuitorii practică agricultură ecologică, s-au organizat într-o asociaţie şi s-au conformat normelor actuale.

Satul Ardan are aproape 750 de suflete, potrivit ultimului recensământ. Ce diferenţiază acest sătuc idilic de restul localităţilor din Bistriţa-Năsăud este numărul mare de gospodării (peste 95%) unde se practică agricultură şi zootehnie ecologică.

Promotorul agriculturii ecologice în judeţ este Petru Cătinean, un fost profesor de fizică, care conduce şi Grupul de producători Ardan. El se află în spatele unui sistem de sterilizare a laptelui care se foloseşte de razele ultraviolete, dar şi în spatele producerii în judeţ a unei specialităţi de brânză spaniolă.

Cătinean a început să experimenteze agricultura eco în 2008, acum aproape 10 ani. Oamenii din Ardan oricum nu erau adepţii îngrăşămintelor chimice pentru fructe şi legume şi nici animalele nu erau hrănite cu furaje cu chimicale. Singurul îngrăşământ folosit era cel natural, de la animalele din gospodărie. Petru Cătinean a insistat ca lucrurile să se facă ecologic la standarde europene, iar oamenii să primească subvenţii pentru agricultura bio şi să-şi poată vinde produsele ca fiind bio.

Petru Cătinean este unul dintre promotorii agriculturii eco din ţară (FOTO: Bianca Sara Gavrilă)

Aşa se face că, în doar câţiva ani, mai bine de 95% dintre gospodării aveau platforme betonate şi fose septice pentru stocare dejecţiilor animale. De aici gunoiul ajungea pe păşunile de unde se hrăneau animalele. Sătenii din Ardan au reuşit astfel să aibă tot lanţul: fructe şi legume eco şi produse de la animale eco.

De la agricultura conveţională la cea ecologică

„În 2008 am început, doi ani de zile durează perioada de conversie, de trecere de la agricultura convenţională, la cea ecologică. Se consideră că în acest timp, substanţele pesticidele, urmele de îngrăşăminte chimice, sunt eliminate din organisme şi pot fi certificate ecologic. În 2008 eram singurul din judeţ care era certificat ecologic. Primii din judeţ care s-au şi certificat ecologic au fost cetăţenii din Ardan, 173 la număr, toţi făcând parte din Grupul de producători Ardan“, povesteşte Petru Cătinean.

În Bistriţa-Năsăud există doar trei sate unde agricultura ecologică se practică şi se valorifică corespunzător – Cuşma, Ardan şi Lunca. În niciunul din aceste sate proporţia de gospodării dotate corespunzător pentru agricultură ecologică nu este atât de mare ca în Ardan. Ţăranii de aici vând laptele la fabrica de lapte CarmoLact Monor, printre puţinele din ţară care comercializează şi lapte eco. Astfel, pe lângă subvenţia obţinută pentru agricultură ecologică, locuitorii satului Ardan pot să vândă şi laptele mai scump. Dacă un crescător de vaci care nu este certificat eco şi nu respectă regulile agriculturii ecologice primeşte pe litrul de lapte doar 80 de bani, iar pentru un litru de lapte eco se oferă 1,5 lei.

Printre cei care au mers pe mâna lui Petru Cătinean şi a lui „nebuniei“ ecologice, cum era privită ideea în 2008, este şi `nea Vasile. La cei 66 de ani ai săi, Vasile Pop face agricultură ecologică cu gunoi de grajd de când se ştie. Din anul 2013 a început să respecte şi prevederile europene în domeniu şi să-şi amenajeze o platformă betonată şi o fosă septică pentru colectarea dejecţiilor animale.

Păşunile şi terenurile din Ardan n-au văzut chimicale de când e satul (FOTO: Bianca Sara Gavrilă)

„Gunoiul de grajd îl împrăştiem pe teren. Terenul e eco, animalele îs eco, tot e eco, am tot lanţul. După Revoluţie o dată sau de două ori s-a adus gunoi chimic la primărie şi am luat un sac de la un cumnat de-al meu să văd cum îi şi aia o fost, am renunţat, am zis că io mai bine pun de-al meu. În 2013 am amenajat fosa asta. Are rolul de a păstra tot ce vine de la animale. Acolo avem platforma pentru gunoi şi aici e urina. Din platforma aia e o gaură şi o ţeavă şi urina ajunge aici, în tancul ăsta betonat. Astea ajung pe terenuri“, explică Vasile Pop.

Pentru gunoi oamenii se folosesc de căruţe sau tractoare, iar urina se transportă pe păşuni cu ajutorul cisternelor şi a vidanjelor. Investiţia pentru aceste platforme betonate a trecut de 11.000 de lei, însă ţăranii au fost încurajaţi de subvenţiile primite pentru zootehnie eco, dar şi de preţul mai bun cu care îşi vând laptele.

Localnicii din Ardan sunt printre puţinii din ţară care vând lapte eco (FOTO: Bianca Sara Gavrilă)

Întrebat de când foloseşte în agricultură gunoi de grajd, Vasile Pop, care are trei vaci, spune: „De când e Ardanul. De când mă ştiu eu tot aşa fac. Nu aveam o metodă să îl stocăm ca acum, cu platforma asta betonată, dar aşa fac de când mă ştiu. Noi tot ăsta l-am folosit“.

„Avem fosă, avem platformă betonată“

Şi Dumitru Bărcan şi-a amenajat o astfel de platformă betonată, iar îngrăşământul natural îl foloseşte pentru grădina sa, de unde pasc vacile, pentru livada de pruni, dar şi pentru alte legume pe care le cultivă.

„Avem o livadă de câţiva zeci de pruni, pe care nu îi stropim cu chimicale, le punem doar gunoi de grajd. Eu nu i-am stropit niciodată. Dacă nu îi stropim ne afectează un pic la recoltă, că sunt fel de fel de insecte care îi pot ataca. Avem fosă, avem platformă betonată“, spune bărbatul.

Petru Cătinean atrage atenţia însă că, din punctul lui de vedere, ţăranii sunt descurajaţi să mai obţină certificate eco din cauza faptului că firmele de certificare şi inspecţie nu şi-ar face bine treaba, iar oamenii ar fi fost nevoiţi nu de puţine ori să dea subvenţiile înapoi.

Vă mai recomandăm:

FOTO Povestea căpşunilor care rezistă până la prima zăpadă. Fructele sunt cultivate într-un colţ de rai al României

Colectivul s-a întors într-un sat din Ardeal. Cum se face inteligent agricultură la comun