FOTO Cum se distruge patrimoniul de la Roşia Montană. Construcţii monument istoric, ţinute în picioare cu ajutorul grinzilor din lemn

FOTO Cum se distruge patrimoniul de la Roşia Montană. Construcţii monument istoric, ţinute în picioare cu ajutorul grinzilor din lemn

Grinzile care susţin construcţiile au devenit o imagine comună la Roşia. Foto: Facebook/ Casa Petri

În Roşia există 35 de construcţii declarate monument istoric şi trei biserici vechi de sute de ani. O parte dintre locuinţele monument sunt în proprietatea companiei care a iniţiat proiectul minier privat eşuat şi sunt în pericol de prăbuşire.

Ştiri pe aceeaşi temă

Roşia Montană în sine este un muzeu în aer liber, dar multe dintre ”exponate” sunt distruse sau foarte aproape de a se prăbuşi. Pentru a le menţine, încă, în ”picioare”, proprietarul le-a proptit cu grinzi din lemn sau le-a legat împrejur cu sârmă pentru a se distruge. Este o chestiune de timp până când primele construcţii vechi de peste 100 de ani se vor dărâma.
 
Roşia Montană Gold Corporation deţine circa 80% din clădirile existente în sat. Au fost cumpărate în decursul a peste 10 ani de la proprietari, care în schimbul a zeci sau chiar sute de mii de dolari s-au mutat în alte părţi. Mirajul banilor i-a convins să îşi părăsească casele în care s-au născut şi au crescut.
 
 
Nicio activitate de restaurare printre construcţiile cumpărate de compania privată nu a mai avut loc la Roşia de cel puţin 5 ani. Se aşteaptă o decizie în dosarul cu miză de peste 5 miliarde de dolari, deschis de Gabriel Resources împotriva Statului Român la tribunalul Băncii Mondiale de la Washington.
 
Localitatea Roşia Montană este situată în Munţii Apuseni, la 130 de kilometri de Cluj-Napoca, 80 de kilometri de Alba Iulia şi 90 de kilometri de Deva. Cele mai apropiate oraşe faţă de aceasta sunt Câmpeni (15 km) şi Abrud (10 km). Mijloacele de transport au în general staţii în cele două oraşe şi în Gura Roşiei, la 6 kilometri de centrul comunei. Autostopul este foarte comun în zonă, din toate cele trei localităţi. Pentru turişti, la Câmpeni şi la Abrud se pot găsi suficiente locuri de cazare, în cazul în care în Roşia Montană este totul ocupat, ceea ce e foarte posibil ţinând cont de faptul că spaţiile de cazare la Roşia sunt relativ puţine. Există totuşi şase cabane/ locuinţe private care deţin circa 80 de locuri de cazare. Cele mai cunoscute sunt Casa Petri, Casa Manu şi Cabana Piatra Corbului. 
 
 
În decursul timpului, la Roşia Montană s-au descoperit peste 100 de kilometri de galerii romane şi galerii medievale, unice in lume. Cele mai spectaculoase descoperiri au avut loc între 1786 şi 1855, în galeriile romane, unde au fost găsite 25 tăbliţe cerate despre dreptul roman (care dau informaţii despre condiţiile de muncă din zona minieră), pe care populaţia le ascunsese în momente de primejdie. Ele au supravieţuit timp de mai bine de 1.600 de ani.
 
 
Denumirea în maghiară a localităţii este Verespatak, care înseamnă în traducere Pârâul Roşu (Însîngerat). Numele, atât în maghiară cât şi în română, provinede la valea care străbate comuna care are o culoare roşiatică, fiind bogată în minerale, în special fier. În apropierea Roşiei Montane se află două formaţiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului (foto jos) şi Piatra Despicată, aflate pe Dealul Cârnic la aproximativ 1.000 de metri altitudine.
 
 
Cetatea Alburnus Maior se află pe Dealul Cetăţii în apropierea fostelor exploatări romane şi a reprezentat punctul de apărare al localităţii şi ale exploatărilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuinţe, morminte, unelte pentru minerit, multe inscripţii în limba greacă şi latină. În Muzeul Mineritului pot fi vizitate fostele galerii romane - monumente istorice şi unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraş, şi construcţiile folosite pentru separarea aurului de piatră, numite ”şteampuri”.
 
 
Debitul pârâielor ce treceau pe lângă exploatările miniere era prea scăzut, astfel încât pentru punerea în funcţiune a şteampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite sau „tăuri”. Acestea există şi astăzi şi, nemaifiind utile scopului lor iniţial, unele au fost amenajate pentru piscicultură, agrement şi pescuit sportiv. Există şi în prezent Tăul Mare, Tăul Cornei, Tăul Brazi, Tăul Ţarinii, Tăul Anghel, Tăul Muntari, Tăul Gaurari şi Tăul Cartuş.
 
 
Legenda întemeierii Roşiei spune că aurul a fost descoperit prima dată în zonă de către o femeie pe nume Cotroanţa care venea cu caprele pe un deal numit Chernic. Aici a găsit un bulgăre care strălucea la soare şi şi-a dat seama că e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele Cotroanţa. Rezervele estimate de aur de la Roşia Montană sunt de 314 tone, din care ar putea fi exploatate efectiv circa 245 de tone. (Sursa foto: Facebook/ Casa Petri Rosia Montana)
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările