9 iunie: Ziua în care se citește Proclamația de la Islaz, programul Revoluției Pașoptiste
0În 1848 marchează începutul revoluţiei paşoptiste în Muntenia. Ion Heliade Rădulescu citeşte Proclamaţia de la Islaz, programul revoluţiei din Ţara Românească. Vasile Alecsandri a publicat poezia „Hora Unirii", devenită în scurt timp imnul de luptă pentru Unirea Principatelor Române.
1848 - Începutul revoluţiei paşoptiste în Muntenia. Adunarea de la Islaz. Ion Heliade Rădulescu citeşte Proclamaţia de la Islaz, programul revoluţiei din Ţara Românească
Anul revoluţionar 1848 a fost marcat de asemenea de două Mari Adunări Naţionale, în cadrul cărora au fost lansate programe cu adevărat revoluţionare ce vizau dezvoltarea societăţii româneşti.
O primă Mare Adunare Naţională a avut loc la Blaj, în Ardeal, pe 3 mai 1848. După ce ungurii au proclamat anexarea Ardealului la Ungaria, românii din Transilvania au ieşit să îşi ceară drepturile religioase, etnice, culturale şi economice. S-a vorbit din nou despre naţiunea română. S-a cerut atunci dreptul la o biserică românească independentă, dreptul la a scrie şi vorbi în limba română, asigurarea libertăţii de exprimare, dreptul la o corectă şi proporţională reprezentare, desfiinţarea iobăgiei, înfiinţarea de şcoli româneşti.... Acestea sunt doar o parte din revendicări.
Aproximativ în aceeaşi perioadă, pe 9 iunie 1848, are loc o Mare Adunare Naţională şi la Islaz, în Ţara Românească. Pe 15 iunie cererile de la Islaz sunt reluate pe Câmpia Filaretului în cadrul unei alte Mari Adunări Naţionale la care au participat peste 30 000 de români. La probleme diferite şi solicitări diferite. În mare, Adunarea dorea o mai mare independenţă, libertate şi suveranitate pentru naţiunea română.
Astfel, pe 9 iunie 1848, la Islaz, în faţa unei mari adunări populare, a fost citită de către Ion Heliade Rădulescu „Proclamaţia de la Islaz”, programul mişcării revoluţionare din Ţara Românească, conceput ca act constituţional, inspirat din Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului din 1789. ,,Proclamaţia de la Islaz” este însăşi fundamentul democraţiei româneşti şi actul din care putem spune că izvorăşte inclusiv Constituţia României de azi.
Libertatea tiparului
Pe 11 iunie 1848, la Bucureşti, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu a semnat „Proclamaţia de la Islaz”, care va deveni noua constituţie. În aceeaşi zi a fost editat primul ziar necenzurat din istoria naţiunii române, „Pruncul Român”, care a apărut pe 12 iunie 1848. Astfel, societatea română avea să cunoască un alt element esenţial al democraţiei: libertatea tiparului. În doar cinci zile, o mână de oameni şcoliţi în Franţa, cea mai mare generaţie politică pe care a cunoscut-o ţara noastră, cu un plan politic bine pus la punct şi ambiţie incomensurabilă, aveau să pună bazele statului român modern. Evenimentele au continuat până pe 13 septembrie 1848, când armata otomană, dar în special cea rusă, au înăbuşit Revoluţia.
1856 - Vasile Alecsandri a publicat, în revista „Steaua Dunării", poezia „Hora Unirii"; în scurt timp a devenit imnul de luptă pentru Unirea Principatelor, imnul unităţii naţionale româneşti
Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntaşii Revoluţiei de la 1848. Mişcarea revoluţionară din Moldova a avut un caracter paşnic (fiind denumită în epocă „revolta poeţilor”). La 27 martie 1848, la o întrunire a tinerilor revoluţionari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iaşi, a fost adoptată o petiţie în 16 puncte adresată domnitorului Mihail Sturdza, petiţie redactată de către Vasile Alecsandri.
„Hora Unirii“ este o poezie de Vasile Alecsandri (unul dintre cei mai importanţi paşoptişti), publicată pentru prima dată în 1856, în revista „Steaua Dunării“, condusă de Mihail Kogălniceanu.
Avea însă să devină cunoscută abia după ce compozitorul moldovean Alexandru Flechtenmacher (fost director la Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti) a compus muzica.
A devenit un simbol naţional odată cu Unirea Mică, iar dansul în cerc simbolizează unitatea spirituală şi egalitatea între români.
Hora Unirii, jocul popular ce aduce laolaltă românii care se prind să-şi dea „mână cu mână“, a fost jucată prima dată la 24 ianuarie 1859, când românii din ambele Principate s-au înfrăţit oficial. Prin alegerea aceluiaşi domnitor Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au înfăptuit astfel Mica Unire. Momentul sărbătorit cu mare bucurie a prefigurat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, când Ardealul s-a alăturat principatelor de dincolo de Carpaţi, ce alipiseră deja Dobrogea după Războiul de Independenţă din 1878.
1912 - S-a stins din viață Ion Luca Caragiale, dramaturg, prozator român (n. 1852)
Ion Luca Caragiale s-a născut la 30 ianuarie 1852, la Haimanale ( în prezent Ion Luca Caragiale, județul Dâmbovița) și a murit la 9 iunie 1912, la Berlin. A urmat Gimnaziul „Petru și Pavel” din Ploiești, iar studiile liceale le-a terminat la București.
Fiind atras de teatru a urmat Conservatorul de Artă Dramatică din București, ulterior a frecventat ședințele cenaclului „Junimea”, în revista căreia, „Convorbiri literare”, își va publica principalele piese de teatru. A fost copist, sufleur, redactor, revizor școlar, profesor, corector, registrator și director general al teatrelor.
În anul 1905, marele dramaturg s-a stabilit la Berlin.
Amintim câteva dintre cunoscutele comedii scrise de I.L Caragiale: „O noapte furtunoasă”, „Conul Leonida față cu Reacțiunea”, „O scrisoare pierdută” și „D-ale carnavalului”.
1963 - Se naște Johnny Depp, actor american
Johnny Depp și-a început cariera ca actor în anii ’80, dar a devenit faimos la nivel internațional după ce a jucat rolul principal în “Edward Scissorhands” (1990), regizat de Tim Burton.
Aceasta a fost prima colaborare dintre cei doi și a dus la altele, cum ar fi “Sleepy Hollow” (1999), “Charlie and the Chocolate Factory” (2005) sau “Sweeney Todd: The Demon Barber of Fleet Street” (2007).
Depp a jucat apoi rolul Captain Jack Sparrow din seria “Pirates of the Caribbean” (2003-2017), care i-a adus o nominalizare la premiul Oscar, și a devenit una dintre cele mai celebre și de succes francize din istorie. În acest timp el a avut și alte roluri memorabile în filme precum “Donnie Brasco” (1997), “Finding Neverland” (2004) sau “Public Enemies” (2009)
Depp a avut probleme cu alcoolul și drogurile în trecut, ceea ce a dus la probleme, cum ar fi incidentul cu avionul privat în care a aruncat o sticlă de vin la un membru al echipajului. El a fost, de asemenea, acuzat de violență domestică de către fosta sa soție, Amber Heard, în 2016, ceea ce a dus la un proces mediatic.
1961 - Natalie Portman, actriţă americană de origine ebraică
Natalie Portman a debutat în filmul lui Luc Besson, ''Léon: The Professional'' (1994), atrăgând atât atenţia criticilor, cât şi pe cea a publicului. În anul următor, a deţinut un rol mic, dar captivant, în pelicula ''Heat'' (1995).
Proiectele următoare o consacră pe Portman ca pe una dintre marile actriţe de la Hollywood. Astfel, în 1996, joacă în ''Beautiful Girls'', alături de nume celebre precum Matt Dillon, Timothy Hutton, Uma Thurman şi Lauren Holly. Mai târziu, în acelaşi an, joacă în musical-ul lui Woody Allen, ''Everyone Says I Love You'', alături de Drew Barrymore şi Julia Roberts şi în comedia SF semnată de Tim Burton, ''Mars Attacks!'', cu Jack Nicholson şi Glenn Close. Renunţă la cinematografie pentru un an, în 1997, dedicându-se rolului principal din piesa ''The Diary of Anne Frank'', jucată pe Broadway. Revine pe marile ecrane în 1999, în filmul ''Star Wars I: The Phantom Menace''. În acelaşi an, este distribuită, alături de Susan Sarandon, în ecranizarea romanului semnat de Mona Simpson, ''Anywhere But Here''. Anul 2000 îi aduce actriţei un rol mai matur, în pelicula ''Where the Heart Is'.
Licențiată în Psihologie
În paralel cu cariera de actriţă, Natalie Portman îşi continuă studiile, specializându-se în psihologie la Universitatea Harvard, pe care o absolvă în 2003, potrivit imdb.com.A continuat să filmeze la seria ''Star Wars'', reluându-şi rolul reginei Amidala. În 2004, Portman a jucat în ''Garden State'', iar în 2005 a fost distinsă cu Globul de Aur pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, pentru prestaţia din ''Closer'' (2004), în care a jucat alături de Clive Owens, Julia Roberts şi Jude Law. Acelaşi film i-a adus şi o nominalizare la Oscar pentru rol secundar. De asemenea, a fost apreciată pentru rolul din ''V for Vendetta'' (2005), urmat, în 2008, de cel din drama istorică ''The Other Boleyn Girl'', în care a jucat alături de Scarlett Johansson.
1978 - S-a stins din viață Principele Nicolae al României, al doilea fiu al Regelui Ferdinand I şi al Reginei Maria (n. 1903)
Principele Nicolae s-a născut în 1903 la Sinaia şi a murit în 1978, fiind înmormântat la Lausanne, în Elveţia.
Principele Nicolae l-a avut ca naş pe ţarul Nicolae al II-lea. Din ianuarie 1926, după cea de-a doua renunţare a lui Carol la tron s-a instituit o Regenţă. La moartea tatălui său Ferdinand, în 1927, principele Nicolae a devenit regent la 24 de ani, apropiindu-se din nou de tron, de această dată ca tutore al nepotului său Mihai, încă minor. Principele nu a vrut să-şi depăşească condiţia de membru al Regenței, nefiind orgolios şi neavând ambiţii politice.
Principele Nicolae a murit în 1978, iar ultima sa dorinţă a fost ca osemintele să-i fie aduse în ţară, când va fi posibil. A fost înmormântat, din generozitatea soţiei sale, principesa Tereza, în cimitirul de la Lausanne-Elveția, lângă Ioana Dolette, prima sa dragoste.
„Osemintele Principelui Nicolae și ale Principesei Ioana vor fi aduse pe 15 noiembrie la Necropola Regală a Noii Catedrale de la Curtea de Argeş. Pietrele funerare sunt deja pregătite. Nu cred că rămășițele Principelui Mircea vor fi aduse în acest an”, a dezvăluit în exclusivitate pentru ”Adevărul” arhimandritul Caliopie Ichim.
1993 - S-a născut Lidia Buble, cântăreaţă română
Lidia a început să cânte, copil fiind, în corul bisericii penticostale "Emanuel" din Deva, la care tatăl ei este pastor (slujitor de ceremonii religioase). Solista a crescut într-o familie numeroasă, având zece fraţi. Familia este compusă din mulţi muzicieni.
Buble a cunoscut celebritatea atunci când Adrian Sînă de la trupa Akcent a ales-o să cânte două piese celebre cu el.
Piesele „Kamelia” şi „Noi simţim la fel” se auzeau pe toate radiourile din România şi din străinătate, având împreună peste 11 milioane de vizualizări pe YouTube, astfel că, în doar câteva luni de zile, dintr-o necunoscută, Lidia Buble a devenit vedetă la vârsta de 21 de ani.
Se încarcă comentariile...
