9 iulie: Acum 71 de ani era publicat ultimul avertisment al lui Albert Einstein către omenire: „Amintiți-vă că sunteți oameni!”

De-a lungul timpului, ziua de 9 iulie marchează evenimente care au influențat istoria, știința și cultura, de la publicarea Manifestului Russell-Einstein până la nașterea unor personalități precum Margareta Pâslaru, Angela Similea, Mirabela Dauer şi Tom Hanks.

Manifestul Russell-Einstein, un avertisment asupra pericolului nuclear. FOTO: Institut Levant

1600: Mihai Viteazul a întemeiat Mitropolia românească din Transilvania

După ce a realizat prima unire politică a Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei, în anul 1600, Mihai Viteazul a încercat să consolideze noul stat prin măsuri administrative, religioase și simbolice, printre cele mai importante dintre acestea numărându-se şi întemeierea Mitropoliei românești din Transilvania.

Domnitorul a adoptat aceeași stemă pentru toate cele trei țări române, a sprijinit construirea unei biserici ortodoxe la Alba Iulia și a acordat mai multe înlesniri preoților și iobagilor români. Tot în această perioadă l-a numit pe Ioan de la Prislop în fruntea Mitropoliei Transilvaniei, cu titlul de Mitropolit al Ardealului și Orăzii.

Cu sprijinul lui Mihai Viteazul a fost ridicată Catedrala „Sfânta Treime” din Alba Iulia, care avea să devină, timp de peste un secol, unul dintre cele mai importante centre religioase și culturale ale românilor din Transilvania. Biserica a fost distrusă în 1714, în timpul stăpânirii habsburgice.

1885: S-a născut Marioara Voiculescu, prima femeie din România care a înfiinţat şi condus o companie de teatru

Marioara Voiculescu, născută la 9 iulie 1885, este considerată una dintre cele mai importante actrițe ale teatrului românesc din prima jumătate a secolului XX, fiind considerată ceea ce astăzi definim prin conceptul de „divă”, și prima femeie din România care și-a înființat și condus propria companie de teatru.

Marioara Voiculescu, prima "divă" a teatrului românesc. FOTO: arhivă

În 1912 ea a creat Compania Marioara Voiculescu, inaugurată cu spectacolul „Seara de pomină”, de Leopold Kampf, având o carieră impresionantă, cu roluri în piese semnate de Henrik Ibsen, Victor Hugo și Jean Cocteau.

Editura Polirom o descrie drept „o răsfățată a scenei, prietenă cu Regina Maria a României, o campioană a teatrului independent și a libertății artistice”, o personalitate care a dominat scena românească și care s-a reinventat permanent.

După instaurarea regimului comunist, Marioara Voiculescu a refuzat să joace în spectacole de propagandă, alegere care a făcut-o să-și petreacă ultimii ani ai vieții în sărăcie. A murit la 3 martie 1976.

1911: S-a născut fizicianul John Archibald Wheeler, care a lucrat la Proiectul Manhattan

John Archibald Wheeler a fost unul dintre cei mai influenți fizicieni ai secolului trecut. Colaborator al lui Niels Bohr și unul dintre ultimii oameni de știință care au lucrat alături de Albert Einstein, el a avut contribuții importante în fizica nucleară, teoria relativității și mecanica cuantică.

Lui John Archibald Wheeler îi sunt atribuite concepte devenite fundamentale în astrofizică, precum „gaură neagră”, „gaură de vierme” și „spumă spațiu-timp”. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a făcut parte din Proiectul Manhattan, programul american în cadrul căruia a fost construită prima bombă atomică.

De asemenea, a fost unul dintre autorii ecuației Wheeler–DeWitt, care încearcă să descrie Universul folosind principiile mecanicii cuantice.

1943: S-a născut cântăreața Margareta Pâslaru

Margareta Pâslaru s-a născut la București pe 9 iulie 1943 și este una dintre cele mai apreciate artiste din muzica românească. Încă din copilărie a studiat harpa, pianul, baletul și pictura, iar la doar patru ani și jumătate apărea pentru prima dată pe scena Operei Naționale, în „Madame Butterfly”.

La 15 ani a debutat în muzica ușoară, iar trei ani mai târziu își făcea debutul și în cinematografie, în filmul „Fumatul strict oprit”.

De-a lungul carierei a lansat șlagăre precum „Timpul”, „Dacă ai ghici”, „Diamant fermecat” și „Lasă-mi toamnă pomii verzi”, dar a rămas în memoria publicului și prin rolurile din filme devenite clasice, precum „Veronica”, „BD la munte și la mare” și „Moartea domnului Lăzărescu”.

1946: S-a născut Angela Similea, „Doamna muzicii ușoare românești”

Angela Similea este una dintre cele mai iubite interprete de muzică ușoară din România. Cunoscută drept „Doamna muzicii ușoare românești” sau „Doamna șlagărelor”, artista a cunoscut un succes remarcabil în anii '70 și '80 și a rămas una dintre vocile emblematice ale muzicii românești.

Printre cele mai cunoscute melodii ale sale se numără „Un albastru infinit”, „Dacă n-ai fi existat”, „Balada iubirilor deschise”, „Să mori de dragoste rănită”, „Grăbește-te și vino” și „Viața merge iubind înainte”.

Pe lângă vocea inconfundabilă, Angela Similea a devenit un simbol al eleganței pe scena românească. Ținutele sale erau urmărite cu interes de public, iar în perioada comunistă, când spectatorii nu aveau voie să urce pe scenă, aceasta se umplea de florile aruncate către artistă la finalul concertelor.

1947: S-a născut Mirabela Dauer, o voce inconfundabilă din muzica românească

Mirabela Dauer, născută Mirabela Scorțaru la 9 iulie 1947, la București, este una dintre cele mai longevive și iubite artiste ale muzicii ușoare românești.

A debutat în 1963 alături de formația Roșu și Negru, iar din 1970 a devenit o prezență constantă la Televiziunea Română și pe marile scene ale țării. De-a lungul unei cariere de peste șase decenii a lansat aproximativ 40 de albume și sute de melodii, dintre care au rămas șlagăre „Ce dor mi-a fost de ochii tăi”, „Dormeau pe-o frunză două stele” și „Te aștept să vii”.

Mirabela Dauer a colaborat cu unii dintre cei mai importanți compozitori români, între care Marcel Dragomir, Marius Țeicu, George Grigoriu și Ion Cristinoiu, fiind, alături de Angela Similea și Corina Chiriac, una dintre cele mai populare artiste ale anilor '70 și '80.

1955: A fost publicat Manifestul Russell-Einstein, apelul semnat de Albert Einstein cu puţin timp înainte de moartea sa

Cu doar câteva luni înainte să moară, Albert Einstein, unul dintre cei mai mari oameni de știință ai secolului XX, și alți zece cercetători de renume au semnat un document care avea să marcheze istoria, Manifestul Russell–Einstein, în care avertizau că dezvoltarea armelor nucleare pune în pericol însăși supraviețuirea omenirii și le cereau liderilor lumii să aleagă calea dialogului.

Albert Einstein a avertizat omenirea despre pericolul nuclear. FOTO: arhivă

La 9 iulie 1955, într-o lume împărțită de Războiul Rece și aflată sub amenințarea tot mai mare a armelor nucleare, filosoful și matematicianul britanic Bertrand Russell a prezentat la Londra un document care avea să devină unul dintre cele mai importante apeluri pentru pace din istoria modernă. Cunoscut sub numele de Manifestul Russell–Einstein, textul a fost făcut public la doar câteva luni după moartea lui Albert Einstein, care îl semnase cu puțin timp înainte de a se stinge din viață.

Momentul nu era întâmplător. După bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, Statele Unite și Uniunea Sovietică intraseră într-o cursă accelerată a înarmării, iar apariția bombei cu hidrogen alimenta temerile că un nou război ar putea avea consecințe devastatoare pentru întreaga planetă.

În acest context, autorii manifestului avertizau că omenirea ajunsese într-un punct în care nu mai era suficient să câștige războaie, ci trebuia să găsească o modalitate de a le evita.

Documentul a fost semnat de 11 oameni de știință și intelectuali de prestigiu, dintre care mai mulți laureați ai Premiului Nobel. Alături de Bertrand Russell și Albert Einstein și-au pus semnătura fizicienii Max Born, Percy Williams Bridgman, Leopold Infeld, Frédéric Joliot-Curie, Herman Joseph Muller, Linus Pauling, Cecil Frank Powell, Joseph Rotblat și Hideki Yukawa.

Semnatarii manifestului Russell-Einstein. FOTO: Institut Levant

„Amintiți-vă că sunteți oameni!”

Autorii nu cereau doar limitarea armelor nucleare, ci îi îndemnau pe liderii politici să renunțe la confruntările militare și să caute soluții pașnice pentru rezolvarea disputelor internaționale. Mesajul central al manifestului a rămas celebru până astăzi: „Amintiți-vă că sunteți oameni și uitați de toate celelalte.”

În text, semnatarii lansau și o întrebare care avea să devină una dintre cele mai cunoscute reflecții ale secolului XX: „Vom pune capăt rasei umane sau omenirea va renunța la război?” Ideea pe care o susțineau era că dezvoltarea armelor nucleare schimbase radical regulile jocului, iar supraviețuirea omenirii depindea de capacitatea statelor de a evita un conflict de asemenea proporții.

Manifestul nu a rămas doar un apel simbolic. La câteva zile după publicarea lui, omul de afaceri și filantropul american Cyrus S. Eaton și-a oferit sprijinul pentru organizarea unei conferințe internaționale, așa cum propuneau autorii documentului. Întâlnirea a avut loc în iulie 1957, în localitatea Pugwash din Canada, și a devenit prima "Conferință Pugwash" privind Știința și Afacerile Mondiale.

Aceste reuniuni au continuat în anii următori și au adus la aceeași masă oameni de știință din state aflate de ambele părți ale Războiului Rece, contribuind la dialogul privind controlul armelor nucleare și reducerea riscului unui război.

Patru decenii mai târziu, în 1995, Conferințele Pugwash și unul dintre inițiatorii lor, fizicianul Joseph Rotblat, aveau să primească Premiul Nobel pentru Pace.

La mai bine de șapte decenii de la publicarea Manifestului Russell–Einstein, mesajul său continuă să fie invocat ori de câte ori tensiunile dintre puterile nucleare cresc. Documentul rămâne unul dintre cele mai puternice apeluri lansate vreodată de comunitatea științifică în favoarea păcii și a responsabilității față de viitorul omenirii.

1956: S-a născut actorul american Tom Hanks

Tom Hanks, unul dintre cei mai apreciați actori ai cinematografiei americane, s-a născut pe 9 iulie 1956, în Concord, California, şi a decis să urmeze o carieră în actorie după ce a descoperit piesa „The Iceman Cometh”, de Eugene O'Neill, experiență care l-a determinat să studieze teatrul la Universitatea California din Sacramento.

Tom Hanks. FOTO: arhivă

De-a lungul carierei a câștigat două premii Oscar consecutive, pentru rolurile din „Philadelphia” (1993) și „Forrest Gump” (1994), performanță reușită de foarte puțini actori. Din 1992 are o stea pe celebrul Hollywood Walk of Fame.

Printre cele mai cunoscute filme în care a jucat se numără „Cast Away”, „The Terminal”, „The Da Vinci Code”, „Angels & Demons” și „Inferno”. Tot el este vocea cowboy-ului Woody din seria de animații „Toy Story”, una dintre cele mai de succes francize realizate de Disney și Pixar.

1968: S-a născut cântărețul Daniel Iordăchioaie

Interpretul Daniel Iordăchioaie s-a născut pe 9 iulie 1968, la Ștefănești, în județul Argeș. A început să studieze chitara încă din copilărie, iar în 1980 a debutat în formația Gramofon.

Șapte ani mai târziu a reprezentat România la concursul internațional Intertalent de la Praga, iar ulterior a devenit una dintre vocile cunoscute ale muzicii ușoare românești, fiind prezent în numeroase festivaluri și emisiuni de televiziune.

2011: Sudanul de Sud a devenit stat independent

La 9 iulie 2011, Sudanul de Sud și-a proclamat oficial independența, devenind cel mai tânăr stat din lume.

Decizia a venit după referendumul organizat în ianuarie același an, când aproape 99% dintre alegători au votat pentru separarea de Sudan. Independența a pus capăt unui conflict care a durat zeci de ani și în care regiunea de sud a purtat două războaie civile împotriva guvernului de la Khartoum, între 1955-1972 și 1983-2005.

Noul stat s-a confruntat însă, încă de la început, cu numeroase probleme politice, economice și de securitate, iar conflictele interne au continuat și după obținerea independenței.

2025: Cea mai scurtă zi din de la începutul înregistrărilor moderne

Cea mai scurtă zi măsurată de la începutul înregistrărilor moderne a fost 9 iulie 2025, când Pământul și-a încheiat rotația cu aproximativ 1,66 milisecunde mai repede decât cele 24 de ore standard. Recordul a fost confirmat pe baza măsurătorilor realizate cu ceasuri atomice. În anii anteriori, recordurile fuseseră stabilite pe 5 iulie 2024 (−1,66 ms, la egalitate în unele seturi de date), 16 iunie 2023 și 29 iunie 2022, însă valorile au fost ușor mai mici sau comparabile, în funcție de sursa de măsurare.

O zi obișnuită are 86.400 de secunde, însă rotația Pământului nu este perfect constantă. Diferențele sunt de ordinul miilor de secundă și sunt influențate de numeroși factori, printre care: mișcarea nucleului lichid al Pământului; deplasarea maselor de apă și de aer; cutremurele puternice; topirea ghețarilor; atracția gravitațională exercitată de Lună și Soare.

Deși pare surprinzător, în ultimele decenii Pământul a început să se rotească, în unele perioade, ușor mai repede decât în trecut, iar acest fenomen îi obligă pe specialiștii care „administrează” timpul universal să ia în calcul, în viitor, introducerea unei „secunde bisecte negative” (negative leap second), adică eliminarea unei secunde din timpul oficial.

Până acum, toate ajustările au constat doar în adăugarea unei secunde, niciodată în eliminarea uneia.

Pentru oameni, diferența de 1-2 milisecunde este imposibil de observat, însă aceasta  contează pentru sistemele care depind de o sincronizare extrem de precisă, cum sunt sateliții GPS, telecomunicațiile, rețelele financiare și unele aplicații științifice.