5 septembrie: Ziua când a avut loc masacrul de la Jocurile Olimpice, atentatul care a schimbat lumea

Pe 5 septembrie a avut loc atentatului terorist care a avut loc la Jocurile Olimpice de vară de la Munchen, în 1972. Tot pe 5 septembrie s-au născut scriitorul Alexandru Vlahuță și celebrul pictor Arthur Verona.

Luare de ostatici la Munchen Foto: Adevărul

1858 - S-a născut scriitorul român Alexandru Vlahuţă 

Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858, Pleșești, azi Alexandru Vlahuță, județul Vaslui — d. 19 noiembrie 1919, București) a fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind „România Pitorească”, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.  

Alexandru Vlahuţă, a locuit, în ultimii ani de viaţă, la Dragosloveni, în judeţul Vrancea, acolo unde cea de-a treia soţie i-a deschis o casă memorială care dăinuie şi astăzi.

Alexandru Vlahuță-grafică Foto: Grafică

În casa de la Dragosloveni aveau cele mai frumoase întâlniri ale scriitorilor, Vlahuţă fiind vizitat constant de marii scriitori care îi erau prieteni, iar soţia sa, Ruxandra, s-a dovedit a fi mereu o gazdă perfectă. Practic, casa lui Vlahuţă era o casă a prieteniei ridicată la rang de virtute. El îşi întâmpina din pridvorul casei oaspeţii veniţi de la Bucureşti, respectiv I.L. Caragiale, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Octavian Goga, Gala Galaction, istoricul Nicolae Iorga şi pictorul Nicolae Grigorescu.

1867: S-a născut celebrul pictor român Arthur Verona

Pe numele său întreg Arthur Petre Anton Bartolomeu Francisc Maria Garguromin Verona (cel care avea să devină, peste ani, unul dintre cei mai importanți pictori români de la jumătatea secolului trecut) s-a născut în anul 1867, la Brăila. Familia Verona avea rădăcini albaneze și dalmate, fiind înnobilată în 1478. Mama lui Arthur, contesa Amalia di Lucovich și tatăl său, Francesco Spiridon Verona, căpitan de marină civilă şi armator de corăbii, au venit la Brăila pentru a organiza, la cererea principele Munteniei, Gheorghe Bibescu, o flotă comercială şi o casă comerţ cu cereale.

Arthur Verona a studiat la Cernăuți, urmând, mai apoi, studii militare la Academia din Viena pentru a deveni ofițer de dragoni în armata austriacă. În ciuda rigorilor carierei militare, Arthur Verona își expune la Viena, în această perioadă, prima sa lucrare, „Patrula de noapte” și participă la expoziția Salonul Secesioniștilor de la München. Din 1894 renunță definitiv la viața militară și se dedică exclusiv picturii. În ciuda obiecțiilor tatălui familiei, alți doi frați, Nicolae Henri Verona şi Paul Verona, dovedesc din plin virtuți artistice, găsindu-și împlinirea în pictură.

Anul 1895 îl găsește ca elev la Academia de Arte Frumoase München, iar în 1899 pleacă la Paris, pentru a studia la Academia Julian cu profesori precum Jean-Paul Laurens și William-Adolphe Bouguereau. Expune în cadrul Expoziției internaționale de la Paris în 1899 și 1900, apoi revine în țară unde, alături de alți oameni de cultură ai vremii, fondează în 1901 Societatea Tinerimea artistică.

Lucrările sale din țară sunt remarcate de Nicolae Grigorescu, care le laudă și, astfel, tânărul pictor, considerat un bun portretist și un talent în pictura murală și monumentală, începe să primească tot mai multe distincții, atât pe plan local cât și internațional (este distins prin decret regal cu Medalia Bene Merenti Clasa I, primește Medalia de Aur la câteva ediții ale Salonului de pictură de la München). Considerat a fi un „bun național”, picturile sale sunt duse la adăpost în 1917, în Rusia, împreună cu tezaurul României. În 1924 participa la a XXIII-a Bienală de la Veneția cu 7 picturi, lucrarea intitulată „Nuntă în Moldova” fiind cumpărată de regele Umberto al Italiei, iar în 1926 Regina Maria îi comandă pictura capelei Castelului de la Bran. 

Din păcate, din cauza reumatismului, este amenințat, în 1934, cu paralizia, iar în anul următor acestui episod legat de sănătate, un incendiu devastator îi distruge atelierul în care erau peste peste 100 de lucrări. În 1940 ajunge profesor la Școala superioară de pictură și sculptură bisericească de pe lângă Arhiepiscopia București iar, în anul următor, datorită meritelor sale, i se acordă naturalizarea de către generalul Ion Antonescu și i se fixează o pensie lunară. Artistul se stinge din viață, după o lungă suferință, în anul 1946.

5 septembrie 1931: S-a născut actorul Constantin Codrescu

Născut la Huși, județul Vaslui, Constantin Codrescu a urmat cursurile Institutului de Teatru din Capitală. Între 1976-1989, Codrescu a fost profesor la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, iar din 1996 și-a continuat activitatea didactică la Facultatea de Teatru a Universității Ecologice. 

Constantin Codrescu Foto: Cineclic

În anul 2007 a primit titlul de cetăţean de onoare al municipiului Târgu Mureş, iar în anul 2022 a fost decorat cu Ordinul național „Steaua României”, în grad de Cavaler. 

Constantin Codrescu a murit la 13 noiembrie 2022. 

Din filmografia sa amintim: „Răsare soarele”, „Puștiul”, „Străinul”, „De-aș fi...Harap Alb”, „Răscoala”, „Pentru patrie”, „Vlad Țepeș” și  „La răscrucea marilor furtuni”. 

1940: Carol al II-lea își pierde puterea în favoarea lui Ion Antonescu

La 5 septembrie 1940, regele Carol al II-lea a suspendat Constituția din 1938 și i-a transferat generalului Ion Antonescu cele mai importante prerogative regale. Decizia a venit în contextul crizei politice și teritoriale, după pierderile suferite de România în vara acelui an (Basarabia, nordul Bucovinei, nord-vestul Transilvaniei și Cadrilaterul). Antonescu a primit titlul de Conducător al Statului, ceea ce i-a oferit control asupra guvernului și armatei.

A doua zi, pe 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a abdicat și a plecat în exil, iar fiul său Mihai a devenit rege. Evenimentul a marcat sfârșitul regimului autoritar instaurat de Carol și începutul dictaturii antonesciene, consolidată ulterior prin alianța cu Mișcarea Legionară. Preluarea puterii de către Antonescu a deschis calea implicării României în Al Doilea Război Mondial alături de Germania nazistă.

1946: S-a născut Freddie Mercury, celebrul solist al trupei „Queen” 

Frederick „Freddie” Mercury (născut Farrokh Bulsara, n. 5 septembrie 1946, Zanzibar – d. 24 noiembrie 1991, Londra, Regatul Unit) a fost un muzician, cântăreț, compozitor și textier, cunoscut ca vocalist al formației britanice de muzică rock „Queen”.  

A devenit solistul trupei britanice Queen, fondată în 1970, alături de Brian May, Roger Taylor și John Deacon. Vocea sa distinctivă și stilul scenic energic au contribuit la transformarea trupei într-una dintre cele mai influente din istoria muzicii rock.

Freddie Mercury Foto: Profimedia

Printre cele mai cunoscute piese interpretate de Mercury se numără „Bohemian Rhapsody”, „We Are the Champions” și „Somebody to Love”. A susținut concerte de referință, inclusiv la Live Aid (1985), considerat unul dintre cele mai mari spectacole rock din toate timpurile. A murit la 24 noiembrie 1991, din cauza complicațiilor legate de SIDA.  

1972:  Masacrul de la Jocurile Olimpice de la München 

Anul 1972 a rămas în istoria iubitorilor de sport drept unul negru, prin prisma atentatului terorist care a avut loc la Jocurile Olimpice de vară. Cu un bilanţ de 11 morţi din delegaţia israeliană, a unui poliţist neamţ şi a cinci dintre terorişti (ucis de acesta), evenimentul a avut consecinţe răsunătoare.

Seara zilei de 4 septembrie se desfăşura ca oricare alta. Delegaţia israeliană vizionase un spectacol de teatru şi se întorsese în satul olimpic. În zori, în jurul orei 4.30 din noapte, când sportivii dormeau, opt membri ai unei grupări teroriste au pătruns în clădirea care îi găzduia pe israelieni.

Aribtrul de lupte Yoseff Gutfreud a fost primul care i-a observat pe teroriştii care încercau să pătrundă într-un apartament unde erau cazaţi antrenorii şi oficialii delegaţiei. Antrenorul de haltere Tuvia Sokolovsky a spart un geam şi a ieşit afară, în timp ce antrenorul de lupte Moshe Weinberg i-a atacat pe terorişti şi a fost împuşcat în obraz, fiind obligat să îi ghideze pe atacatori în locuri unde erau cazaţi şi alţi israelieni. 

Atacatorii au luat şase ostatici şi, la întoarcere, Weinberg a încercat să îi oprească din nou şi l-a ajutat să evadeze pe luptătorul Gad Tsobari. Ultimele clipe ale lui Weinberg au fost când l-a lovit pe un terorist şi l-a tăiat pe un altul cu un cuţit, după care a fost împuşcat mortal. Halterofilul Yossef Romano l-a rănit pe un terorist, murind în cele din urmă. În cameră în care erau ţinuţi ostatici, corpul neînsufleţit al halterofilului a stat la picioarele lor mai multe ore. Membrii delegaţiilor din Uruguay şi Hong Kong, care stăteau în aceaşi clădire cu israelienii, au fost eliberaţi.

După o oră şi jumătate de la apariţia teroriştilor în clădire, aceştia au cerut să fie lăsaţi să plece cu un autobuz, urmând a fi preluaţi de două elicoptere care să îi ducă la baza NATO din Furstenfeldbruck. Iniţial, atacatorii aveau altă dorinţă, dar nemţii i-au convins să schimbe destinaţia, plănuind să îi atace prin cinci ţintaşi de elită, sportivi la trasul la ţintă. 

Răzbunarea germanilor, pedepsirea atacatorilor

Un Boeing a fost plasat pe pista de decolare cu cinci poliţişti deghizaţi în membri ai echipajului, care plănuiau să-i imobilizeze, înainte de îmbarcarea grupului, pe cei doi trimişi spre a inspecta avionul. Partea a doua a acţiunii presupunea împuşcarea celorlalţi terorişti de către ţintaşii de elită. Acţiunea s-a soldat cu moartea a doi dintre terorişti, a unui poliţist german şi a piloţii elicopterelor. Trei dintre terorişti au încercat să se prefacă morţi, stând culcaţi la pământ, însă au fost arestaţi în cele din urmă. 

Competiţiile au fost suspendate până pe 6 septembrie şi s-a ţinut o ceremonie la care au luat parte 80.000 de spectatori şi 3.000 de atleţi. Preşedintele Comitetului Organizatoric German, Willy Daume, a dorit să oprească Olimpiadă, dar preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional, Avery Brundage, a vrut să fie continuată. A doua zi, câteva delegaţii s-au întors acasă, din teamă unei replici teroriste. Singurul lider arab care a criticat public masacrul a fost regele Iordaniei, Hussein. 

Atac premeditat, terorişti ucişi sau arestaţi

Ulterior, teroriştii au fost identificaţi şi s-a ajuns la concluzia că atacul fusese premeditat. Câţiva dintre ei fuseseră recunoscuţi că lucraseră în Satul Olimpic şi adunaseră informaţii pentru operaţiune. Ceilalţi membrii ai grupului veniseră la Munchen în zilele premergătoare atacului. Cinci dintre cei opt terorişti au murit şi au fost înmormântaţi cu onoruri militare în Libia, iar ceilalţi au rămas în arestul Germaniei. Pe 29 octombrie, un avion al unei companii aeriene germane a fost deturnat, teroriştii cerând eliberarea celor trei arestaţi. Doi dintre ei au fost eliberaţi imediat şi au fost primiţi ca nişte eroi în Libia.

Serviciul secret israelian Mossad a fost autorizat să efectueze operaţiuni de găsire şi pedepsire a persoanelor responsabile pentru masacru. Din această acţiune, trei palestinieni au fost ucişi şi o fabrică de explozive a fost distrusă. Este neclar dacă doi dintre terorişti mai sunt încă în viaţă, au murit în mod natural sau au fost ucişi de serviciile secrete.

1977: NASA lansează Voyager 1

La 5 septembrie 1977, NASA a lansat sonda spațială Voyager 1 de la Cape Canaveral, Florida. Proiectată pentru explorarea planetelor exterioare ale Sistemului Solar, misiunea a avut ca obiectiv principal studierea lui Jupiter și Saturn, alături de sateliții și inelele acestora. Voyager 1 a transmis imagini și date științifice esențiale care au schimbat înțelegerea planetelor gigant.

După încheierea explorării planetare, Voyager 1 a continuat misiunea în spațiul interstelar. În august 2012 a devenit primul obiect creat de om care a depășit heliosfera și a intrat în spațiul interstelar. Nava transportă și „Golden Record”, un disc cu sunete și imagini ale Pământului, destinat unei eventuale întâlniri cu civilizații extraterestre.

1997: A încetat din viaţă, în urma unui atac de cord, Maica Tereza

Maica Tereza (n. 26 august 1910, Skopje, Imperiul Otoman – d. 5 septembrie 1997, India), a fost o călugăriță catolică de origine albaneză care a fondat în anul 1950 ordinul Misionarele Carității în Calcutta, India. Timp de peste 45 de ani a îngrijit săracii, bolnavii, orfanii și muribunzii, conducând și extinderea Misionarelor Carității, mai întâi în toată India, apoi și în alte țări.

Maica Tereza Foto: Profimedia

În anul 1979 a primit Premiul Nobel pentru Pace. A fost beatificată de Biserica Catolică în 19 octombrie 2003 și canonizată la 4 septembrie 2016 în Piața Sf. Petru din Roma. 

2021: A murit actorul, regizorul și politicianul român Ion Caramitru

Ion Caramitru (n. 9 martie 1942  – d. 5 septembrie 2021) a fost un actor de teatru și film, regizor și politician român. A fost ministru al Culturii între 1996 și 2000, în cabinetul Victor Ciorbea. A fost căsătorit cu actrița Micaela Caracaș și a avut trei băieți: Ștefan, Andrei și Matei Caramitru.

Ion Caramitru Foto: Adevărul

A fost președinte al UNITER din 1990, iar începând cu anul 2005 a fost directorul Teatrului Național din București.    

 2021: A murit Ivan Patzaichin, multiplu campion român

Născut la 26 noiembrie 1949, la Mila 23, comuna Crișan, Ivan Patzaichin a debutat în luna martie a anului 1967 la Clubul Sportiv Dinamo București, unde a fost recomandat de câțiva dintre consătenii săi. Ei practicau deja acest sport și deveniseră campioni mondiali cu un an înainte.

După doar un an și jumătate de la venirea în Capitală, a cucerit prima medalie olimpică de aur la Jocurile Olimpice din Mexic, în luna octombrie a anului 1968, la proba de canoe 2, 1.000 m, împreună cu Serghei Covaliov.

Ivan Patzaichin Foto: Facebook/Ivan Patzaichin

Aceasta nu a fost singura sa medalie de aur, Patzaichin obținând alte trei la Munchen, în 1972, la Moscova, în 1980 şi la Los Angeles, în 1984. 

În plus, a cucerit și trei medalii de argint: la Munchen, în 1972, la Moscova, în 1982, şi la Los Angeles, în 1984. 

A activat în cadrul Clubului Sportiv Dinamo București timp de 43 de ani, 18 ani în calitate de sportiv și 25 de ani în calitate de antrenor.