30 august: Patru decenii de la primul zbor al celei mai cunoscute navete spaţiale, Discovery

Pe 30 august 1984, naveta Pe 30 august 1984, naveta Discovery a fost lansată cu succes, revenind fără probleme la sol. Tot pe 30 august, s-a înființat Securitatea comunistă și a murit fostul președinte al URSS, Mihail Gorbaciov.

Naveta Discovery Foto: Arhivă

1877: Românii au atacat în forță reduta Grivița, în timpul Războiului de Independență

Pe 30 august 1877, acum 148 de ani, românii atacau în forță reduta Grivița. Cu lipsuri și după un drum epuizant, „curcanii” au luat cu asalt, orbește, pozițiile întărite ale otomanilor și au câștigat o glorie unică în istoria militară a românilor, armata română dovedindu-și valoarea pe câmpul de luptă. 

Cum s-a desfășurat atacul

Fără o recunoaștere corectă pe teren, soldații români s-au trezit cu două redute în loc de una. Divizia a treia română a fost respinsă cu pierderi mari după 40 de minute de atac, dându-și seama că au dat peste încă o redută de a cărei existență habar nu aveau. „Cercetarea superficială a terenului înainte de bătălie a creat impresia falsă a existenței unei singure redute Grivița, când în realitate erau două, ceea ce a făcut ca trupele atacatoare să-și înjumătățească forțele, fiecare coloană de atac atacând un alt obiectiv. Coloanele de atac, în special cea a Diviziei 3, s-au confruntat cu distanța mare pe care o aveau de parcurs până la pozițiile inamice, cu terenul denivelat și alunecos ca urmare a ploii care căzuse în dimineața atacului, presărat cu obstacole instalate de turci în zona avanposturilor, care au îngreunat mișcarea și au obosit trupele atacatoare”, explica Horia-Vladimir Șerbănescu, în revista Historia.

La atac a pornit și Divizia a patra Infanterie, sprijinită de focul de baterie al artileriei române. A fost respinsă de trei ori, chiar dacă a fost întărită și cu două batalioane rusești. Îmbărbătați personal de Carol I, oștenii Diviziei a 4-a au reușit după al patrulea asalt să cucerească reduta Grivița. Era un succes incredibil al armatei române care-și dovedea pe deplin valoarea.

Reduta de la Grivița Foto: Ilustrată

„S-au luptat ca nişte lei copiii Carpaţilor!”, scriau jurnaliștii de la „România Liberă“ din 3 septembrie 1877.

Unul dintre eroii care s-au remarcat în luptele de la Grivița a fost maiorul Gheorghe Șonțu. Acesta se afla în fruntea batalionului său din Divizia a treia și a făcut parte din primul atac românesc asupra redutei.

Acesta a murit încercând să pună steagul pe un parapet al redutei. „Maiorul Şonţu stropi cu sângele său pământul roditor al gloriei. Memoria lui va fi scumpă tuturor celor care iubesc libertatea, dreptatea şi curajul“, se preciza în ziarul „Dorobanțul”.

Povestea Regimentului, 16 formată din băieți de la țară din județul Botoșani, este tulburătoare.  Tinerii au luptat în toate asalturile în centrul linie de atac, în prima linie, reușind să impresioneze prin vitejie și tăria atacurilor pe câmpul de luptă.

„În acea zi de 30 august a anului 1877, pe câmpurile Bulgariei, s-au făcut distinsa onoare a drapelului cu nr. 16 ca împreună cu familia sa, toţi fii legitimi ai judeţului Botoşani, să formeze centrul liniei de atac a acelei mari redute numită Griviţa nr. I. Au luat parte la acel botez 595 oameni, toţi cu pene de curcan “, scria, în memoriile sale, Neculai Codrescu, căpitan în Batalionul I din Regimentul 16 Dorobanţi.

În cele din urmă, românii au contribuit decisiv la căderea cetății Plevna și în general la întregul teatru de operațiuni în urma căruia Imperiul Otoman a fost înfrânt. 

1948: S-a înființat Securitatea comunistă

Înființată prin decretul nr. 221 din 28 august 1948 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a RPR, Securitatea a purtat inițial numele de Direcția Generală a Securității Poporului (DGSP). Instrument al Partidului Comunist Român, ale cărui directive le ducea la împlinire, Securitatea a jucat un rol principal în impunerea unei orientări ideologice unitare la nivelul societății.

Securitatea a fost creată de SMERȘ, o divizie a NKVD, misiunea fiind aceea de înlocuire a serviciilor secrete din țările ocupate de URSS cu structuri de tip sovietic. Unitatea SMERȘ din România, numită Brigada Mobilă, a fost condusă, până în 1948, de colonelul NKVD Boris Grünberg, care folosea, în România, numele Alexandru Nicolski, potrivit Wikipedia.

Securitatea a contribuit la sovietizarea României, iar apoi la menținerea regimului comunist la putere, scopuri în care a fost dezvoltat un sistem complex de supraveghere și represiune.

Unele cadre ale Securității au recurs la acțiuni ce excedau normele legale și constituționale, iar în anumite cazuri, la crime și încălcări ale drepturilor omului.

Nu doar adulţii erau vizați de Securitate, ci și minorii.

Notă informativă Foto: CNSAS

 Securitatea comunistă urmărea îndeaproape grupurile de tineri care ieșeau din tiparul impus de regimul totalitar. Erau vizați tinerii care ascultau muzică rock, postul de radio „Europa liberă” sau își făceau planuri să fugă din România.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a publicat în cadrul proiectului „România supravegheată“  a Direcției Cercetare, Expoziții, Publicații, Serviciul Programe Educaționale, mai multe angajamente semnate de minori cu puțin timp înainte de Revoluție

Potrivit unui referat strict secret al Secției Raionale Salonta se arată că „În cadrul Liceului din Salonta, în clasa a IX-a F sunt fii ai persoanelor cunoscute de noi cu antecedente dușmănoasă și naționalistă maghiară, cum sunt (...) a cărei părinți sunt semnalați cu manifestări dușmănoase și naționaliste maghiare, (...), fiica preotului reformat din Salonta, semnalat cu activitate dușmănoasă, precum și alții fără antecedente politice, care ar putea influența în mod negativ restul elevilor din clasă, se arată în solicitarea scrisă de un securist agramat, publicată de Adevărul.

1964 S-a născut AG Weinberger, compozitor și interpret de muzică de jazz

Deţinătorul a șapte selecţii pentru nominalizare la premiile Grammy, AG Weinberger  (59 de ani) este cel ce a introdus muzica blues cântată live în România.

AG Weinberger Foto: Concert Vama Veche

Chitarist de excepţie, vocalist, interpret la muzicuţă, producător şi realizator de emisiuni radio şi TV, producător de albume, AG Weinberger este recunoscut de specialişti ca o certă autoritate în domeniu.

Muzicianul considerat de către critici mr. Blues al României, iar de către B.B. King „un chitarist carismatic de cea mai înaltă clasă”, a fost decorat cu Ordinul Cultural în grad de Cavaler în 2011.

1982: S-a născut judoka româncă Alina Alexandru Dumitru, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de la Beijing

Alina Alexandra Dumitru (n. 30 august 1982, Ploiești, România) judoka română, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de la Beijing 2008, la categoria 48 kg, multiplă campioană europeană și medaliată cu bronz la campionatele mondiale.

Alina Alexandra Dumitru a fost multiplă campioană europeană și medaliată cu bronz la campionatele mondiale.

În 9 august 2008, Dumitru devenea prima campioană olimpică din istoria judo-ului românesc, învingând-o în semifinală pe dubla campioană olimpică en-titre Ryoko Tani (Japonia) și, în finală, pe Yanet Bermoy (Cuba) prin waza-ari și ippon, în doar 80 de secunde.

În aprilie 2011 a cucerit medalia de aur la Campionatul European de judo de la Istanbul.

1984: Primul zbor al navetei Discovery

La data de 30 august se împlinesc 40 de ani de la primul zbor al celei mai cunoscute navete spaţiale - Discovery. Ele au fost create cu scopul de a micşora cheltuielile necesare lansărilor în spaţiu - cheltuieli care erau uriaşe atunci când se foloseau rachete, care puteau „evolua“ o singură dată - navetele spaţiale au avut parte de suişuri şi coborâşuri, două dintre ele distrugându-se în zbor, cum au fost cazurile navetelor Challenger şi Columbia.

Naveta Spațială Discovery a fost una din cele trei navete rămase operaționale în flota navetelor spațiale ale NASA.

A zburat pentru prima oară în 1984, Discovery fiind cea de-a treia Navetă Spațială operațională și cea mai bătrână dintre cele aflate în serviciu. Discovery a efectuat misiuni de cercetare, dar și de asamblare a Stației Spațiale Internaționale.

Ultimul său zbor - unul de aprovizionare și mentenanță către Stația Spațială Internațională -a avut loc în 2011.

 Pe durata ei de viaţă a efectuat 39 de zboruri, petrecând în spaţiu 365 de zile, timp în care a completat 5.830 de orbite şi a parcurs 238.539.663 kilometri.

1988: Poeta Ana Blandiana a pierdut dreptul de publicare în urma apariţiei unei cărţi pentru copii în care îl parodiază pe Nicolae Ceauşescu

În 1988, Ana Blandiana publică un alt volum “Întâmplări de pe strada mea” în care și l-a imaginat pe Arpagic purtându-se ca Ceauşescu. Volumul i-a adus o nouă interdicție din partea regimului comunist.

Ana Blandiana Foto: Adrian Plava

„Interdicţia era pentru o poezie pentru copii şi care făcuse să se schimbe numele lui Ceauşescu în Arpagic, numele motanului în care îl parodiam pe Arpagic. Nu consideraţi că am făcut un act de curaj, cel mult se poate considera că am făcut un act de iresponsabilitate. Această poveste cu Arpagic este importantă nu pentru că am scris eu o poezie în care făceam băşcălie de Ceauşescu, ci pentru că reacţia publică a fost uluitoare. Cartea a dispărut din librării în câteva ore.

Lui Ceauşescu, căruia mereu i se schimbă numele, i s-a spus Arpagic. Eu nu mi-am găsit dosarul de la Securitate, ci doar câteva foi din alte dosare. A fost o filă interesantă cu un ordin semnat de şeful Securităţii către şefii regionali să retragă cartea. Răspunsurile lor erau interesante. Cel de la Timişoara îşi punea cenuşă în cap, n-avea nicio vină că se vânduse cartea. Îşi ceruse aproape iertare că nu a putut să recupereze”, spunea Ana Blandiana într-un interviu. 

2022: A murit fostul președinte al URSS Mihail Gorbaciov

Mihail Gorbaciov s-a născut la 2 martie 1931, într-o familie de țărani dintr-un sat din sudul Rusiei. 

A fost ales ca prim președinte al Uniunii Sovietice la 15 martie 1990. A avut drept obiectiv primordial modernizarea, nu destructurarea sistemului comunist.

A dărâmat Cortina de Fier și a intrat în istorie cu „Glasnost” și „Perestroika“.

Ziarul „Moskovskaia Pravda” scria, la 26 decembrie 1991, că „perestroika ne-a adus libertatea cuvântului şi a gândirii”, şi, totodată, perestroika „ne-a dăruit şi ne-a spulberat multe speranţe“.

Este liderul care a pus capăt cursei înarmării dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite şi, în consecință, Războiului Rece.

Mihail Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990. A murit la 30 august 2022.