25 iunie, ziua în care au fost inaugurate lucrările la Casa Republicii și la Bulevardul „Victoria Socialismului“ VIDEO

La 25 iunie 1984, a avut loc inaugurarea oficială a lucrărilor de construcție a Casei Republicii și a Bulevardului „Victoria Socialismului“. În anul 1937 s-a născut marele actor Dorel Vişan.

Proiect megalomanic FOTO cdep.ro

1852: s-a născut Antonio Gaudí, arhitect catalan

Antoni Gaudí a fost un arhitect catalan faimos atât pentru stilul său unic cât și pentru proiectele sale puternic individualizate. Deși a fost catalogat alături de stilul Art Nouveau, Gaudí a creat un întreg stil original.

Ca tânăr arhitect, Gaudi a fost inspirat de Eugène Viollet-le-Duc, ajungând să creeze modele gotice și remarcându-se prin originalitatea și fantezia sa. El a fost susținut de către Eusebi Güell, un industriaș bogat, pentru care a creat un palat în 1889 (Palau Güell) - clădire care va fi înscrisă mai târziu în patrimoniul mondial al UNESCO, împreună cu alte opere ale sale: Casa Milà (construită în 1907) sau Parcul Güell (amenajat între 1900 și 1914).

În 1883 a început construcția unei catedrale dedicate Sfintei Familii, Sagrada Família, catedrală finanțată din fonduri publice. El a continuat să lucreze la acest proiect până la moartea sa, survenită la 10 iunie 1926, în urma unui accident.

1903: s-a născut scriitorul George Orwell

George Orwell (pseudonimul literar și jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) (n. 25 iunie 1903, Motihari, statul Bihar, India Britanică — d. 21 ianuarie 1950, Londra, Regatul Unit) a fost un romancier, eseist, nuvelist, critic literar și jurnalist britanic, comentator al radio BBC, editorialist și reporter. El a luptat ca voluntar în Războiul Civil din Spania de partea comuniștilor. A scris romane, eseuri și critică literară.

George Orwell este autorul a două faimoase romane satiră în care atacă totalitarismul: „Ferma Animalelor“ (1945) și „O mie nouă sute optzeci și patru“ (1949).

1923: s-a înființat Clubul Rapid București (CFR București)

În vara lui 1923 a luat fiinţă „Asociaţia culturală şi sportivă CFR”, adică Rapidul de azi. Pe 25 iunie 1923, muncitorii de la Atelierele Griviţa s-au întâlnit la Şcoala primară din cartier şi au semnat actul de naştere al echipei CFR Bucureşti. Prin 1922 exista o echipă de fotbal care se antrena şi juca la „Rampa Militari”, pe locul unde se află acum Gara Basarab.

În toamna anului 1923, CFR a debutat în campionatul districtual al Bucureştiului, de unde a fost exclusă pe 25 ianuarie 1925, pentru neprezentarea la meciuri. Cauzele absenţelor au fost lipsa echipamentului şi imposibilitatea de a aduna 11 jucători

După război, în 1950 (când Federaţia copiază sistemul sovietic şi turul s-a jucat primăvara, iar returul toamna, în acelaşi an), echipa îşi schimbă denumirea în Locomotiva Bucureşti, pe care o va păstra timp de opt ani, interval în care a retrogradat de două ori (1951 şi 1954) în eşalonul secund. În vara lui 1958, echipa îşi schimbă (de data asta definitiv) numele, revenindu-se la cel de Rapid, purtat şi între anii 1936 şi 1944.

1928: s-a născut istoricul Şerban Papacostea

 Considerat unul dintre cei mai mari istoriografi din România, este autorul unei bogate opere ştiinţifice: „Oltenia sub stăpânirea austriacă 1718-1739” (1971), distinsă cu Premiul „N. Bălcescu” al Academiei Române; „Geneza statului în evul mediu românesc. Studii critice” (1988); „Românii în secolul al XIII-lea. Între cruciadă şi Imperiul Mongol” (1994).

De asemenea, a publicat numeroase studii în prestigioase reviste istorice, abordând teme precum: geneza statelor româneşti în secolul al XIV-lea, poziţia internaţională a Ţărilor Române în secolul XV în funcţie de rivalitatea marilor puteri vecine, cu privire specială asupra domniei lui Ştefan cel Mare, curentele heterodoxe şi impactul lor asupra vieţii spirituale şi politice româneşti, evoluţia regimului ţărănimii în secolul al XVIII-lea, politica de reforme a domnilor fanarioţi, istoria bazinului pontic în vremea hegemoniilor veneţiană şi genoveză.

1937: s-a născut actorul Dorel Vişan

Dorel Vişan s-a născut pe 25 iunie 1937, Tăuşeni, Cluj. A interpretat peste 40 de roluri în teatru, în cea mai variată gamă, de la Molière la Shakespeare, de la Marivaux la Büchner, iar în film a avut peste 70 de roluri în producţii româneşti şi internaţionale.

A absolvit în anul 1965 cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică "I. L. Caragiale" din Bucureşti. După absolvirea facultăţii a fost angajat ca actor la Teatrul Naţional din Cluj.

Este unul din cei mai importanţi actori de film din România şi unul din puţinii, care au ajuns la o solidă reputaţie europeană. În anul 1974, a jucat în comedia "Păcală", iar patru ani mai târziu este magistral în "Între oglinzi paralele", în regia lui Mircea Veroiu.

 În 1987, Mircea Danieliuc l-a distribuit în "Iacob", film în care Vişan a realizat rolul său de referinţă. Interpretarea sa din acest film a fost foarte apreciată. Cotidianul The New York Times îl elogia astfel: "Dorel Vişan în rolul principal este extraordinar, în special atunci când rămâne singur, fără cuvinte, în ultimele 20 de minute".

După ce în anul 1985, Stere Gulea i-a oferit rolul Tudor Bălosu în filmul "Moromeţii", în anul 1995 Mircea Daneliuc i-a oferit rolul principal (senatorul Vârtosu) în filmul "Senatorul melcilor". Pentru prestaţia din film a primit premiul de interpretare masculină, la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier-Franţa.

Când s-a făcut «Moromeţii», s-au distribuit actorii cei mai potriviţi. Rolul lui Tudor Bălosu nu mi s-a potrivit, dar l-am făcut să se potrivească. Aşa face un actor. Unui actor nu trebuie să i se potrivească rolul, trebuie să-l potrivească el. Filmul acela a fost făcut de profesionişti. Începând de la regizor şi până la ultimul actor distribuit în film. A fost făcut cu mijloacele filmului, ceea ce nu se mai face astăzi. Vorbim de mijloacele clasice: prim-planuri, detalii, conflict, stare.  Textul a fost foarte bine scris, nu-ţi mai trebuia altceva, numai puterea de a descifra ce a scris autorul şi de a reprezenta, de a da înapoi, de a reîntrupa artistic viaţa. După ce am văzut varianta finală, am avut o oarecare mulţumire, nu poţi niciodată să fii pe deplin mulţumit, întotdeauna mai găseşti ceva care ar fi putut fi sau care doar ţi se pare că ar fi putut fi altfel. Asta era. Atunci ne întrebam dacă e bine, dacă nu e bine. Acum ştim sigur că e bine", îşi aminteşte Dorel Vişan.

1963: s-a născut George Michael (Georgios Kyracos Panayiotou)

Geórgios Kiriákos Panagiótou este un cântăreț și compozitor englez de origine cipriotă. A devenit popular fiind vocalist al formației Wham! și apoi fiind solist. A vândut mai mult de 100 de milioane de albume la nivel mondial.

Michael a format duoul Wham!, cu Andrew Ridgeley, în 1981. Primul album al trupei Fantastic, a ajuns pe primul loc în topurile britanice în anul 1983 și a generat numeroase melodii în top 10 singles, cum ar fi: "Young Guns (Go For It!)", "Wham Rap! (Enjoy What You Do)" și "Club Tropicana". Cel de-al doilea album, Make It Big, a ajuns pe prima poziție în clasamentele americane. Printre melodiile de succes de pe acest album s-au numărat "Wake Me Up Before You Go-Go" (Nr. 1 în Regatul Unit și SUA), "Freedom", "Everything She Wants", și "Careless Whisper", care a ajuns pe locul 1 în aproape 25 de țări, inclusiv Marea Britanie și SUA, și a fost primul cântec solo al lui Michael.

Michael a cântat în primul concert Band Aid înregistrând "Do They Know It's Christmas?" (ajuns pe locul I în clasamentul britanic) și a donat încasările în scopuri caritabile. A contribuit la partea de background vocal pentru hitul lui David Cassidy din 1985 "The Last Kiss", ca și pentru succesul lui Elton John din 1985 cu "Nikita" și "Wrap Her Up". Michael l-a numit de altfel pe Cassidy printre cei care i-au influențat cariera și l-a intervievat pentru Ritz Newspaper.

1984: inaugurarea oficială a lucrărilor de construcție a Casei Republicii și a Bulevardului „Victoria Socialismului“

Palatul Parlamentului din București, România (cunoscut înainte de revoluția din 1989 sub numele de Casa Republicii sau Casa Poporului), măsoară 270 m pe 240 m, 84 m înălțime, și 92 m sub pământ realizat în spiritul arhitecturii realist socialiste. Are 9 niveluri la suprafață și alte 9 subterane. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este a treia cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume, și cea mai grea clădire din lume.

Bulevardul Unirii, ce purta în proiectul original denumirea de "Victoria Socialismului", conectează Piața Alba Iulia cu Piața Constituției, străbătând importantul nod de circulație din Piața Unirii.

Fiind inspirate de arhitectura regimurilor totalitare din fostul bloc socialist, cu precădere China și Coreea de Nord (vizitate de Nicolae Ceaușescu în 1970), lucrările la noul Centru Civic și la bulevard au fost inaugurate la 25 iunie 1984, în prezența conducerii de partid și de stat. Reprezentând un echivalent socialist al arterei Champs-Élysées, bulevardul Victoria Socialismului se încadrează în suita de lucrări megalomanice, ce marchează ultimul deceniu al regimului represiv al lui Nicolae Ceaușescu.

Una dintre marile dorințe ale dictatorului a fost ca bulevardul să depășească în dimensiuni artera pariziană. Construcția arterei de 2,8 km lungime a necesitat eforturi financiare și materiale remarcabile, folosind un sfert din materialele de construcție din București, în contextul construirii în paralel a altor obiective de mari dimensiuni, precum Palatul Parlamentului, Biblioteca Națională și Casa Radio.

Urmând liniile politicii izolaționiste practicate de regimul Ceaușescu, cea mai mare parte a materialelor, tehnologiilor și utilajelor aparțin producției interne și au pus în mișcare o mare parte a industriei naționale.

1997: a murit Jacques-Yves Cousteau, oceanograf francez

Jacques-Yves Cousteau, cel supranumit „Omul Planetă“ s-a născut la 11 iunie 1910, la Saint Andre de Cubzac. El spunea mereu că are puţin din sângele celor mai aprigi şi mai sălbatici marinari ai Franţei, bretonii.

Lumea subacvatică a descoperit-o în 1937, alături de un căpitan în Marina Franceză şi un campion de pescuit submarin. Lor li se alătură Simone, tânăra care avea să-i devină soţie timp de 60 de ani. În timpul războiului, Cousteau a fost ofiţer de artilerie pe crucişătorul Dupleix, perioadă în care a fost decorat pentru bravură, luptând împotriva nemţilor. El a îndeplinit şi o misiune de spionaj.

La cererea Amiralităţii Franceze a pătruns în cartierul general italian din Mediterana şi a fotografiat o carte de coduri secrete, acţiune pentru care a fost decorat cu Legiunea de Onoare. După ce Franţa a fost ocupată de nemţi, s-a dedicat în totalitate scufundărilor.

În primăvara lui 1943 i-a apărut primul film „La 18 metri adâncime“. Este coinventator al costumului de scafandru autonom, dar şi iniţiatorul unei ştiinţe noi, arheologia submarină. Tot el a inventat mai multe aparate şi instrumente de cercetare subacvatică. „Multă lume atacă marea, eu fac dragoste cu ea”, spunea Omul Planetei. 

După filmul „La 18 metri adâncime“ urmează „Epave“, „Lumea tăcerii“, apoi serialul „Odiseea Comandantului Cousteau“. A filmat apoi în Mediterana, Antarctica, Caraibe, mările Greciei, Nil, Saint Laurent.

În 1992 începe cea mai ambiţioasă misiune: de a descoperi întregul bazin al Amazoanelor, din Anzi şi până în deltă. Rezultatul? Şapte filme şi un raport ştiinţific, premiat în întrega lume.

După Mississipi, Cousteau a lansat în 1985 un alt serial  şi porneşte în expediţii în Cuba, Haiti, Capul Horn, Polinezia, Marea Cortez, coasta Pacificului, Noua Zeelandă, Austraia, Hawaii, Alaska, Galapagos, Insulele Maldive, Noua Guinee, Caraibe, Borneo, Thailanda, Indonezia, Filipine, Insula Paştelui

În 1990, după căderea Cortinei de Fier, s-a îmbarcat pe Dunăre şi a realizat, în colaborare cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, un film cu patru episoade, „Dunărea, un fluviu viu“. Ultimele expediţii au avut loc în Mekong, China, Mexic, Madagascar şi Baikal. A murit pe 25 iunie 1997, lăsând în urma lui o lume mai bogată cu două treimi de planetă: adâncul apelor.