24 aprilie: Ziua când a murit Mircea Mureșan, regizorul care a încântat copilăria și adolescența multor generații

0
Publicat:

Pe 24 aprilie 2020 a murit regizorul Mircea Mureșan. Tot pe 24 aprilie s-a născut inginerul și istoricul de artă Gheorghe Balș și maestra internațională de șah Elisabeta Polihroniade.

Mircea Mureșan FOTO: Mediafax
Mircea Mureșan FOTO: Mediafax

1868: S-a născut Gheorghe Balş, inginer şi istoric de artă

S-a născut la Adjud, în județul Vrancea. A studiat în Elveţia, luându-şi bacalaureatul la Lausanne şi diploma de inginer la Politehnica din Zürich, în 1890, potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)” (Ed.Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003).

A întreprins numeroase călătorii de studii în Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia şi Rusia. S-a afi rmat în calitate de constructor, colaborând cu Anghel Saligny la construirea podului de la Cernavodă şi a realizat unele construcţii în Portul Constanţa.

Gheorghe Balș
Gheorghe Balș

  Inginer al Direcţiei Sanitare din cadrul Ministerului de Interne, Agricultură şi Lucrări Publice (1908-1910), a contribuit la ridicarea unor aşezăminte spitaliceşti. În 1892 a devenit unul dintre membrii activi ai Societăţii Politehnice. S-a remarcat, în special, în calitate de cercetător al istoriei arhitecturii româneşti, fiind autorul unor lucrări precum „Biserica dinFilipeştii de Pădure” (1908), „Bisericile lui Ştefan cel Mare” (1926), „Bisericileşi mănăstirile din veacurile XVII şi XVIII” (1933) ş.a. A fost membru al Comisiunii Monumentelor Istorice (din 1923), preşedinte al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (Iaşi, 1918), membru titular (din 4 iun. 1923) şi vicepreşedinte (1928-1931) al Academiei Române. A murit la Bucureşti, pe data de 22 septembrie 1934.  

1918: Semnarea Tratatului de pace de la Bucureşti

Se împlinesc 105 ani de când a fost semnat Tratatul de pace de la București şi a anexelor sale dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte.

România a fost nevoită să cedeze Dobrogea, care urma să fi e anexată de Bulgaria și să accepte rectificări de frontieră în Carpați, în favoarea Austro-Ungariei (prin care se cedau teritorii însumând 5.600 kmp, cu o populaţie de 724.957 locuitori), să demobilizeze armata, menţinându-se numai patru divizii cu efective complete şi 8 divizii cu efective de pace (20.000 de infanterişti, 3.200 de cavalerişti şi 9.000 de artilerişti) şi să încheie convenţii economice (agricolă, a petrolului, a pădurilor etc.), prin care, în fapt, se instituia monopolul Germaniei asupra principalelor bogăţii ale ţării.

În ciuda presiunilor Puterilor Centrale, Regele Ferdinand I refuză să sancţioneze acest tratat.

1934: S-a născut Shirley MacLaine,

Shirley MacLaine (Shirley MacLean Beaty) s-a născut în Richmond, Virginia, şi a debutat în lumea filmului în anii '50. În  1955 obține primul său rol important în producția „The Trouble with Harry” regizată de Alfred Hitchcock. Prima ei nominalizare la premiile Oscar vine pentru rolul din filmul „Some Came Running” (1958), unde a jucat alături de Frank Sinatra și Dean Martin.

În anii '60, Shirley MacLaine devine cunoscută pentru rolurile sale în filme precum „The Apartment” (1960), pentru care a primit o nominalizare la Oscar, și „Irma la Douce” (1963), în care a jucat alături de Jack Lemmon. Tot în această perioadă, ea câștigă premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar pentru interpretarea sa în „Terms of Endearment” (1983).

Shirley MacLaine FOTO: Shutterstock
Shirley MacLaine FOTO: Shutterstock

Pe lângă cariera sa în cinematografie, Shirley MacLaine a fost activă și în televiziune, apărând în mai multe producții de succes. Ea a fost nominalizată la premiile Emmy pentru rolurile sale din seriale precum „Shirley's World” (1971) și „Downton Abbey” (2010).

Ca autoare, MacLaine a scris mai multe cărți autobiografice și de dezvoltare personală, inclusiv bestsellerul „Out on a Limb” (1983), care a fost adaptat și transformat într-o miniserie TV.

Pe lângă contribuțiile sale în lumea divertismentului, Shirley MacLaine a fost, de asemenea, cunoscută pentru activismul său în domeniul drepturilor civile, al drepturilor femeilor și al spiritului liber.

1935: S-a născut Elisabeta Polihroniade, marea maestră internaţională a şahului

Elisabeta Polihroniade s-a născut pe 24 aprilie 1935, în inima Bucureștiului, România. Încă din tinerețe, a manifestat o pasiune vie pentru șah, îndrumată de curiozitatea sa pentru jocurile intelectuale.

Deși părinții își doreau ca ea să urmeze calea medicinii, Elisabeta a urmat propria ei chemare și s-a înscris la Facultatea de Filosofie, secția Jurnalism.

În 1960, a atins statutul de maestru internațional în șah, iar din 1982 a fost recunoscută ca mare maestru internațional. De-a lungul carierei sale, a fost o prezență constantă și impresionantă în lumea competițiilor de șah. A devenit campioană națională a României de șapte ori, dominând scenele în anii 1966, 1970, 1971, 1972, 1975, 1976 și 1977.

Nu doar că a strălucit pe tabla de șah, dar a contribuit și la popularizarea acestui sport prin numeroasele sale activități și implicări. A deținut funcția de director al revistei române de șah „Gambit” și a fost vicepreședinte al „Uniunii Internaționale a Șahului Școlar”. A participat la peste 150 de turnee internaționale și a fost prezentă la numeroase Olimpiade de șah, atât ca jucătoare cât și ca arbitru internațional.

Elisabeta Polihroniade
Elisabeta Polihroniade

Recunoașterea sa a fost consfințită printr-o serie de distincții și decorații. În 1967, a fost decorată cu Ordinul Meritul Sportiv, iar în anul 2000 a primit Medalia Națională Serviciul Credincios. În plus, în 1999, a fost onorată cu Diploma de Onoare a Federației Internaționale de Șah (FIDE), avându-și numele înscris în „Cartea de Aur a FIDE”.

Pe lângă excelența în șah, Elisabeta Polihroniade a excelat și în domeniul jurnalismului, devenind o figură cunoscută și respectată. De-a lungul vieții sale, a călătorit în peste 66 de țări, explorând diferite culturi și experiențe, o bogăție pe care a apreciat-o mai presus de orice avere materială.

10 aprilie: Titanic a pornit în primul și singurul său voiaj. Din cei 2.224 de oameni aflați la bord, doar 710 au supraviețuit în urma scufundării

În ciuda reușitelor profesionale, viața personală i-a fost marcată de o dramă profundă. Elisabeta a trecut prin suferințe și tragedii, printre care pierderea unei fiice, o suferință pe care a purtat-o cu discreție și demnitate, preferând să se concentreze asupra pasiunii ei nemuritoare pentru șah.

Pe 23 ianuarie 2016, după o luptă grea cu boala, Elisabeta Polihroniade s-a stins din viață. Ea a fost înmormântată la Cernica.

1942: S-a născut Barbra Streisand, actrița care a avut o idilă de doi ani cu Pierre Trudeau, fost premier al Canadei

Într-o viață de 83 de ani și o carieră de peste șase decenii, Barbra Streisand a strălucit pe toate marile scene ale lumii, cucerind trofee precum Emmy, Tony, Grammy și Oscar. Dar, dincolo de gloria artistică, viața ei amoroasă a fost la fel de spectaculoasă, presărată cu povești care ar putea rivaliza cu cele mai bune filme de dragoste.

  S-a spus adesea că farmecul ei natural și carisma au depășit standardele convenționale de frumusețe, iar acest magnetism aparte i-a adus în cale iubiri celebre, până când, în 1998, și-a găsit iubirea vieţii alături de actorul James Brolin.

De-a lungul timpului, vedeta a fost asociată cu nume sonore precum Don Johnson, Richard Gere, Clint Eastwood și chiar tenismanul Andre Agassi. Însă una dintre cele mai neașteptate și fascinante relații rămâne cea cu fostul premier canadian Pierre Trudeau, tatăl lui Justin Trudeau.

Această legătură discretă, dar intensă, a atras atenția presei internaționale în 1970, când Barbra a apărut public la brațul carismaticului politician. O relație care i-a oferit divei americane senzația de a trăi o poveste demnă de Jackie Kennedy.

Barbra Streisand
Barbra Streisand

Cei doi s-au cunoscut în 1969, la o petrecere exclusivistă oferită de Prințesa Margaret la hotelul Claridge din Londra, după premiera filmului Funny Girl, în care Barbra juca rolul principal. Impresionată de Trudeau, pe atunci în plin ascensiune politică, artista aflată într-un divorț dificil îl descria drept „tot ce mi-a promis imaginația și chiar mai mult”.

Povestea lor a prins contur la distanță, între apeluri telefonice și rare întâlniri. Designerul Arnold Scaasi își amintește momentul când Trudeau a sunat-o pentru prima oară: „Barbra chicotea și l-a întrebat cum i-a aflat numărul, iar apoi a strigat cu entuziasm: Puteți să-mi spuneți doamna prim-ministru!”.

Cei doi formau un cuplu atipic: o artistă nonconformistă din Brooklyn și un intelectual rafinat, educat în spiritul iezuit al elitei din Montreal. În anii ’60, nimeni nu ar fi crezut că drumurile lor se vor intersecta în plan romantic: el, trăind încă în casa mamei sale, ea – o cântăreață cu haine second-hand și o voce extraordinară, dar o imagine deloc convențională.

Relația lor a durat mai puțin de doi ani, dar a fost intensă. Trudeau conducea o națiune, iar Streisand era în plină ascensiune artistică. Deși consilierii premierului erau îngrijorați de implicațiile politice ale unei relații cu o vedetă temperamentală, unul dintre ei a spus simplu și clar: „Vorbim despre cea mai mare vedetă din lume. E aur curat!”.

Barbra mărturisea mai târziu că relația cu Trudeau o făcea să se simtă specială, aproape regală. Când premierul a deschis subiectul unei eventuale căsătorii, ea a fost flatată și și-a imaginat o viață nouă, în care învăța franceza, făcea filme în Canada și se implica politic.

Însă realitatea s-a dovedit mai puternică decât fantezia. Cariera ei agitată și fiul din primul mariaj, Jason, aflat pe atunci la vârsta de trei ani, au făcut imposibilă o viață alături de Trudeau. Nici unul, nici celălalt nu era pregătit să renunțe la drumul profesional.

În cele din urmă, s-au despărțit cu afecțiune și respect. Un an mai târziu, Pierre Trudeau s-a căsătorit cu Margaret Sinclair, viitoarea mamă a lui Justin Trudeau, de care avea să divorțeze în 1984. Poate că, în adâncul sufletului, o parte din el a rămas fidelă farmecului inconfundabil al Barbrei Streisand.

1984: Compania Apple Computer a scos pe piață computerul Apple IIc

Lansarea computerului Apple IIc a avut loc în martie 1984 și a fost un moment semnificativ în istoria companiei Apple Computer. Apple IIc a fost o versiune compactă și portabilă a celebrului computer Apple II, care a jucat un rol important în popularizarea calculatoarelor personale în anii '70 și '80.

13 aprilie: Ziua când s-a născut Nicolae Tonitza, unul dintre cei mai mari pictori ai României
Apple FOTO: Shuterstock
Apple FOTO: Shuterstock

A fost primul computer Apple care a folosit o tastatură integrată, eliminând necesitatea de a conecta o tastatură separată. De asemenea, a fost primul model al liniei Apple II care a utilizat unități de dischetă de 3,5 inci, ceea ce a facilitat schimbul de date cu alte computere și periferice.

2020: A murit regizorul Mircea Mureşan

Mircea Mureșan s-a stins la vârsta de 91 de ani. S-a născut la Sibiu, pe data de 11 noiembrie 1928.

În perioada 1939-1947 a urmat Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu. În 1947, a fost angajat ca actor de ansamblu al Teatrului Orăşenesc. Acesta a devenit, în 1948, Teatrul de Stat Sibiu, iar tânărul Mureşan a fost încadrat, prin concurs, actor titular.

Între 1951 şi 1955 a urmat cursurile Institutului de Artă Cinematografică, clasa Regie. Și-a făcut debutul în lumea cinematografiei la scurt timp după absolvirea IATC, în anul 1955. În primul său film, „Toamna se numără...”, lansat în 1961 i-a avut în distribuție pe actorii Dumitru Furdui și Vasilica Tastaman.

Mircea Mureșan
Mircea Mureșan

Dobândește notorietate pe plan internațional odată cu pelicula „Răscoala”, ecranizare a romanului lui Liviu Rebreanu (1966), film premiat la Festivalul de la Cannes. Mircea Mureșan va rămâne definitiv în memoria cinefililor datorită serialului „Toate pânzele sus“, care a încântat copilăria şi adolescenţa multor generaţii.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite