22 februarie: Ziua în care s-a născut dramaturgul şi romancierul Tudor Mușatescu
0Pe 22 februarie se împlinesc 93 de ani de la nașterea inventatorului român Justin Virgilius Capră. În aceeași zi se împlinesc 294 de ani de la nașterea lui George Washington, primul președinte al Statelor Unite ale Americii. Tot pe 22 februarie, s-au născut fabulistul Grigore Alexandrescu și dramaturgul Tudor Mușatescu.
1512: A murit exploratorul italian Amerigo Vespucci
Cristofor Columb a fost cel care a descoperit America, dar numele continentelor de dincolo de Atlantic a fost inspirat de alt explorator: italianul Amerigo Vespucci. Cartograf și navigator, numele lui Vespucci este legat mai degrabă de explorarea Americii de Sud: el a fost cel care a descoperit Brazilia.
De asemenea, el este cel care a demonstrat că teritoriile descoperite de Columb făceau parte dintr-un continent nou și nu erau, așa cum s-a crezut inițial, la limita estică a Asiei.
1732: S-a născut George Washington, primul președinte al Statelor Unite ale Americii
George Washington este primul președinte al Statelor Unite. Distins comandant militar, dar și om politic, Washington a fost desemnat, în 1787, președinte al Convenției Constituționale, care urma să elaboreze legea fundamentală a Statelor Unite.
Colegiul electoral l-a ales în unanimitate pe George Washington președinte, în 30 aprilie 1789 și apoi în alegerile din 1792. Washington rămâne până azi singurul președinte care a luat 100% din voturile electoratului. La inaugurarea sa a insistat să se servească rom de Barbados.
John Adams a fost ales vicepreședinte. George Washington a depus jurământul ca prim președinte conform constituției Statelor Unite ale Americii în 30 Aprilie, 1789 la Federal Hall în New York cu toate că, la început nu-și dorea această funcție.
Primul Congres al Statelor Unite a votat să-i plătească lui Washington un salariu de 25.000 de dolari pe an, o sumă foarte mare pentru 1789. Washington, deja bogat, refuză salariul deoarece prețuia foarte mult imaginea sa ca funcționar public dezinteresat. La insistența Congresului, totuși, acceptă în cele din urmă plata, pentru a evita un precedent în care postul de președinte ar fi perceput ca accesibil numai pentru persoanele bogate care își permiteau să servească țara fără salariu.
Washington a participat cu mare atenție la pompa și ceremonia postului, având grijă ca titlurile și vestimentația să fie republicane și nu a imitat niciodată curțile regale europene. Până la sfârșit a preferat apelativul de „Domnule Președinte“ altor denumiri pompoase care i-au fost sugerate.
Washington a servit al doilea termen ca președinte, din 1792, fără entuziasm. A refuzat să candideze pentru al treilea, stabilind astfel obiceiul de maximum două termene ca președinte care mai târziu va deveni lege prin amendamentul 22 la Constituție.
1788: S-a născut filosoful Arthur Schopenhauer
Arthur Schopenhauer, filosoful devenit celebru pentru lucrarea sa din 1818, „Lumea ca voință și reprezentare”, a fost printre primii gânditori din filozofia occidentală care a împărtășit și a afirmat aspecte semnificative ale filosofiei asiatice, ca asceza și noțiunea de lume ca aspect. Deși opera sa nu a reușit să obțină o atenție substanțială în timpul vieții sale, Schopenhauer a avut un impact postum în diferite discipline, inclusiv filosofie, literatură și știință.
1814: S-a născut poetul şi fabulistul Grigore Alexandrescu
Născut la Târgoviște, în anul 1810, poetul Grigore Alexandrescu a rămas încă din copilărie orfan de ambii părinți. A ajuns la București, unde locuia un unchi al său. Înzestrat cu o inteligență aparte și cu o memorie extraordinară, Grigore Alexandrescu a reușit să-l uimească Ion Heliade Rădulescu cu talentul său poetic, acesta din urmă publicându-l în revistele pe care le deținea.
Opera sa, plină de tâlc, i-a adus și neplăceri. Două dintre scrierile sale („Anul 1840” și „Lebăda și puii corbului”) l-au trimis în închisoare, A fost întemnițat, timp de trei luni. În ultimii 25 de ani din viață a suferit de alienație mintală. A murit sărac, la București, în anul 1885, iar despre nepăsarea autorităților și semenilor Vasile Alecsandri a scris următoarele: „Moartea bietului Alexandrescu nu m-a mâhnit atât de mult (căci el era mort de mai mulți ani), cât m-a mâhnit nepăsarea generației actuale în privirea lui și uitarea în care căzuse renumele lui, odinioară strălucit.”
1901: S-a născut Justinian Marina, al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
Patriarhul Justinian rămâne cea mai controversată imagine a Bisericii Ortodoxe Române. El a fost numit „Patriarhul Roșu“ întrucât, în loc să fie aproape de „oile“ sale, credincioșii, a preferat să facă pact cu „diavolul“, comunismul, care se instaura în România. În timpul în care a fost în fruntea BOR, au avut de suferit toate religiile.
Se spune că Patriarhul Justinian, care s-a născut la 22 februarie 1901, a murit privind cu amărăciune pe geamul mașinii, care-l ducea acasă după o lungă spitalizare, la urmările cutremurului din 4 martie 1977. „Dar ce s-o fi întâmplat cu bisericile mele?”, s-a întrebat el, după care şi-a dat ultima suflare.
Era același om care a băgat Biserica greco-catolică în catacombe, religia greco-catolicilor fiind interzisă de comuniști. Toate cultele au avut de suferit în perioada comunistă, însă greco-catolicii din Ardeal, care reprezentau aproximativ două milioane de credincioşi, au intrat în ilegalitate, cultul lor fiind desfiinţat printr-un decret. Preoţii care s-au opus deciziei au fost aruncaţi în temniţe, unde mulţi dintre ei şi-au găsit sfârşitul. Semnalul unificării celor două biserici a fost dat de Patriarhul Justinian Marina, în toamna lui 1948, care i-a ameninţat pe episcopii uniţi că, dacă nu vor lăsa de bună voie turma să se reîntoarcă la staul, se va duce el însuşi să o caute.
De altfel, nu este singura decizie care a tăiat în carne vie în ce avea românul mai sfânt în perioada în care comunismul se instaura în România, respectiv în credință. Însă credința patriarhului era alta, lui Justinian Marina fiindu-i atribuit citatul „Omul nou este omul sovietic, prin urmare, Hristos este sovietic!“.
În ciuda intervenţiilor pe care patriarhul le-ar fi avut pe lângă liderii comunişti, majoritatea preoţilor ortodocşi care s-au opus noului sistem politic au sfârşit în temniţele comuniste, iar până la finalul mandatului lui Justinian zeci de lăcaşuri de cult au sfârşit sub buldozere.
Istoriografia românească l-a reţinut sub numele de „Patriarhul Roşu“, datorită colaborării strânse pe care a avut-o cu autorităţile comuniste.
Potrivit unei analize a istoricului Adrian Nicolae Petcu, cercetător la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Vasile Leu, fiul episcopului anticomunist Grigorie Leu, ar fi fost cel care l-a numit prima dată pe Justinian Marina „Patriarhul Roşu“. Vasile Leu era atunci în exil şi şi-ar fi dorit să atragă simpatia românilor de peste graniţe, prin denigrarea liderului BOR, crede cercetătorul. Misterul morţii episcopul Grigorie Leu al Huşilor a fost dezvăluit după 70 de ani: a murit otrăvit de regimul comunist.
1903: S-a născut dramaturgul şi romancierul Tudor Muşatescu
Dramaturgul şi romancierul Tudor Mușatescu s-a născut la Câmpulung Muscel, la 22 februarie 1903. În ultimul interviu acordat în 1970, cu puțin timp înainte de a muri, dramaturgul spunea: "Dacă îmi recunosc un merit ca dramaturg este că oricare dintre personajele mele, înțepate cu un ac, va sângera sânge viu, uman"
A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie şi Facultatea de Drept din cadrul Universității din Bucureşti, în 1924. A scris schițe, romane, piese de teatru, însă adevărata sa vocație s-a dovedit a fi teatrul, în special comedia, Tudor Mușatescu fiind considerat de critici „un fidel continuator, în perioada interbelică, al comediei caragialiene de moravuri" (Ovid S. Crohmălniceanu), prin tipologie, situații şi dialoguri spirituale, conform Artline.
S-a impus cu comedia în trei acte „Titanic Vals“, care a avut premiera în noiembrie 1932, la Teatrul Naţional din Bucureşti, fiind reprezentată şi în multe orașe europene, mai scrie sursa citată. A murit la 4 noiembrie 1970.
1933: S-a născut inventatorul, profesorul şi inginerul Justin Capră
Născut la Măgureni, jud. Prahova Virgilius, Justin Capră s-a este omul care a inventat celebrul rucsac zburător, cu patru ani înaintea americanilor. A fost o tehnologie care a uluit planeta în anii '50. Cu toate acestea, Justin Capră a fost arestat de către comunişti, în România.
Avea 22 de ani când numele său a făcut înconjurul mapamondului. A ajuns în scurt timp duşmanul poporului. Când le-a prezentat celebrul rucsac zburător, comuniștii i-au spus: „Noi avem nevoie de tractoare, tovarăşe!“.
Printre numeroasele sale invenţii se mai numără triciclul electric Oblio şi Troty, cea mai mică maşină din lume - Soleta (cu un consum de 0.5l/100km), primul rachetonaut etc. A murit pe 19 ianuarie 2015.
1949 - Scriitorul Adrian Marino a fost arestat pentru participarea la încercarea de reorganizare a tineretului național-țărănist din facultăți
La 12 octombrie 1950, a fost condamnat la 10 ani temniță grea.
Între 1957 și 1963, scriitorul a avut domiciliu obligatoriu, iar în 1968 a fost reabilitat.
Adrian Marino (n. 5 septembrie 1921, Iași – d. 17 martie 2005, Cluj) a fost un eseist, critic, istoric și teoretician literar român, laureat al premiului Herder.
A fost arestat în 1949 pentru multiplicare și difuzare de texte ale „Școlii de cadre”, din cadrul Tineretului Universitar Național-Țăranist, activități considerate ilegale de guvernul de atunci.
A fost închis până în anul 1957, după care a fost deportat în Bărăgan, în satul Lătești (azi parte a comunei Bordușani, Ialomița), alți șase ani (1957 – 1963).
Nu va avea drept de semnatură până în 1965, când debutează la 44 de ani cu „Viața lui Alexandru Macedonski“. După alți patru ani, în 1969, a fost reabilitat politic complet și repus în toate drepturile.
A fost reabilitat juridic în 1969. A fost premiat de Academia Română și de Uniunea Scriitorilor.
Între 1971 și 1972 face o specializare în Elveția, supervizat de profesorul René Étiemble. A avut , de asemenea, burse în Franța și Germania Federală.
Între 1973 și 1980 întemeiază, redactează și conduce prima revistă de studii literare în limbi străine de largă circulație, Cahiers roumains d’etudes literaires.
În 1985 obține Premiul Herder. Publică în țară și străinătate volume de teorie literară și comparatistică. Autor al unei cărți românești și franceze despre Mircea Eliade, Hermeneutica lui Mircea Eliade (1980), versiunea în limba franceză apărând în 1981. A fost membru al Senatului Alianței Civice și al Senatului ASPRO.
În anul 2010, în urma apariției volumului său biografic Viața unui om singur, critic la adresa unor intelectuali activi în viața publică, lui Adrian Marino i s-a înscenat o acuzație de colaborare cu Securitatea.
În anul 2010, scriitorul Mircea Dinescu a făcut public faptul că Adrian Marino a fost informator al Direcției de Informații Externe și al Securității, în vremea regimului comunist. O cercetare de presă ulterioară a confirmat acuzațiile.
Defăimarea cărturarului a determinat semnarea unui protest colectiv care califica „transformarea acestui demn om de cultură, liberal și anticomunist într-un slujitor al regimului” drept „un act monstruos și inacceptabil”
1962: S-a născut Steve Irwin, naturalist australian
Stephen Robert Irwin (n. 22 februarie 1962 – d. 4 septembrie 2006) a fost un prezentator de televiziune, ecologist și proprietar de grădină zoologică.
A devenit cunoscut datorită documentarelor sale de pe Discovery (“The Crocodile Hunter“) și a filmelor artistice în care a jucat. Acesta încetat din viață în nordul Australiei, într-un accident subacvatic.
În dimineața de luni, 4 septembrie 2006, a fost înțepat în piept de o pisică de mare; Stephen Irwin se afla în largul portului Douglas, la nord de Cairns Australia, unde lucra la un documentar despre lumea submarină.
1977: A murit actorul de teatru şi film Marcel Anghelescu
Marcel Anghelescu, născut la 3 noiembrie 1909 în Craiova, a fost un renumit actor român, recunoscut pentru talentul său în teatru și film, cu o predilecție pentru rolurile comice și de compoziție.
Printre cele mai cunoscute roluri ale sale se numără Pristanda din „O scrisoare pierdută” de Caragiale și Nebunul din „Regele Lear” de Shakespeare, interpretate pe scena Teatrului Național din București, dar românii și-l amintesc mai ales de pe micile ecrane. Numele lui este legat de opera marelui Caragiale pentru că a jucat în aproape toate filmele şi piesele de teatru montate după schiţele şi dramaturgia acestuia.
Pentru întreaga sa activitate, Anghelescu a primit titluri și distincții onorifice, inclusiv cel de „Artist Emerit al Republicii Populare Române” în 1953, pentru contribuția sa valoroasă în arta dramatică, și „Artist al Poporului” în 1964, pentru meritele sale în teatru, muzică și cinematografie. De asemenea, în 1967, a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural clasa I.
Marcel Anghelescu s-a stins din viață pe 22 februarie 1977, la vârsta de 67 de ani, lăsând în urmă o moștenire artistică impresionantă.
1997 - Boxerul Mihai Leu a câștigat pentru România primul titlul de campion mondial la box profesionist
Mihai Leu s-a născut la data de 13 februarie 1968, în Hunedoara.
S-a făcut cunoscut ca pugilist, fiind campion mondial WBO la semimijlocie în 1997.
S-a retras din box în urma unei accidentări, fiind neînfrânt la fel ca legendarul boxer european Terry Marsh.
A început apoi să concureze ca pilot de raliu, unde a devenit campion național în 2003 la bordul unui Hyundai Accent WRC.
Din 2010 este team-managerul Jack Daniels Rally Team, echipă ce concurează în Campionatul Național de Raliuri (CNR).
Se încarcă comentariile...
