21 mai: Ziua în care a fost proclamată în Parlament independența României și s-a născut marele Tudor Arghezi
0În 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat în Parlamentul României, în numele guvernului, independenţa – expresie a dorinţei întregului popor. Tot pe 21 mai, în 1880 s-a născut marele scriitor Tudor Arghezi. În anul 2000 se stingea din viața Barbara Cartland, autoare de romane de dragoste.
1877- Mihail Kogălniceanu a proclamat în Parlamentul României, în numele guvernului, independenţa – expresie a dorinţei întregului popor, primită cu mare bucurie
Pe 9 /21 mai 1877, sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor a proclamat independenţa României. În discursul său memorabil, Mihail Kogâlniceanu declara în Parlamentul ţării: „suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. A doua zi, proclamaţia a fost semnată de principele Carol I. Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul apărării. Potrivit istoricilor, iniţial puterile europene au primit cu rezervă Proclamaţia de Independenţă (Franţa) sau chiar ostilitate (Imperiul Otoman şi Regatul Unit), însă opinia publică internaţională a fost favorabilă luptei poporului român.
Turcii au fugit din calea ruşilor şi românilor
Potrivit istoricilor, Imperiul Rus a concentrat pentru luptele din Balcani 260.000 de soldaţi cu 802 tunuri, iar Imperiul Otoman 186.000 de soldaţi cu 210 tunuri. Românii i-au sprijinit pe ruşi, iar cele mai importante bătălii la care au participat au fost asediul Plevnei şi asediul Vidinului, oraşe aflate în Bulgaria, primul în zona centrală, iar al doilea pe malul Dunării. Aproape 5.000 de români au murit în timpul bătăliilor, iar alte câteva mii au fost răniţi. De asemenea, aproape 20.000 de oameni s-au întors bolnavi de pe front. Pierderiel suferite de ruşi şi otomani au fost mult mai mari.
„Se zice că rolul ţării noastre în acest resbel se va termina curând, căci nu ne vom duce prea departe în interiorul Turciei, şi trupele noastre, care au trecut înainte sunt foarte bine primite de locuitorii din Bulgaria, care mai toţi sunt români. Turcii şi cerchesii fug dinaintea noastră şi pe unde îi întâlnesc trupele noastre îi fac prizonieri pe cei armaţi, iar pe locuitorii paşnici îi lasă în pace”, scria tânărul locotenent C. Mihăiescu, devenit ulterior general, într-o scrisoare de pe front, adresată soţiei în vara anului 1877.
Imperiul Rus a anexat sudul Basarabiei
Pentru români, Războiul ruso-turc din 1877 – 1878, a reprezentat Războiul de independenţă al României. Conflictul dintre cele două imperii, în care românii s-au alăturat ruşilor, şi-a avut originea, spun istoricii, într-o răspândire a naţionalismlui în Peninsula Balcanică şi în dorinţa Rusiei de a recupera pierderile tertoriale.
În urma războiului, principatele România, Serbia şi Muntenegru şi-au proclamat oficial independenţa faţă de Imperiul Otoman, după mai multe secole în care s-au aflat sub dominaţia acestuia, iar statul bulgar a fost reînfiinţat cu numele de Principatul Bulgariei. În 1878, Bosnia şi Herţegovina au intrat în componenţa Imperiului Austro-ungar, Cipru a fost plasat sub administraţie britanică, iar Imperiul Rus a anexat sudul Basarabiei.
1880- S-a născut Tudor Arghezi (Ion N. Theodorescu), poet, prozator şi publicist român (d. 1967)
Tudor Arghezi (1880 - 1967) este unul dintre cei mai prolifici autori din literatura română şi unul dintre poeţii cu o importantă contribuţie la dezvoltarea liricii româneşti.
Cu toate acestea, primii ani de şcoală ai lui Tudor Arghezi au fost un chin. Scriitorul nu a excelat deloc la învăţătură, reuşind performanţa la gimnaziu să fie ultimul din clasă şi chiar să rămână corigent la mai multe materii. A pierdut chiar şi examenul de Capacitatea din cauza restanţelor pe care le avea. Deşi a început bine, şcoala o sfârşeşte prost.
Conform Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi, Tudor Arghezi îşi defineşte copilărie „cea mai amară vârstă a vieţii”. Avea trei ani când a fost dat în grijă cuiva din Bucureşti, ceea ce înseamnă că mama lui nu l-a putut întreţine după ce Nae Theodorescu, tatăl, îşi abandonează familia. Pe atunci Ion Theodorescu (numele adevărat) va fi înscris în 1887 la şcoala primară „Petrache Poenaru”, aflată în enoria bisericii Brezoianu. Primii ani de şcoală nu i-au pus probleme, greul începe la gimnaziu.
Ultimul din clasă
Elev al Gimnaziului „Cantemir-Vodă”, în primul an „reuşeşte performanţa” de a fi ultimul din clasă, cu toate că promovează la toate materiile. În anul al II-lea de gimnaziu adună corigenţe la geografie, matematică şi gimnastică, de care scapă totuşi în septembrie.
În clasa următoare, nu mai are acest noroc, rămâne corigent la matematică şi e nevoit să repete anul. În anul terminal e iarăşi corigent, la limba elină, plus muzică. Deşi promovează în toamnă, pierde examenul de Capacitate, care se dădea pe atunci numai vara. Astfel, viitorul Tudor Arghezi trebuie să-şi întrerupă studiile. Ca o ironie, tot în perioada aceasta, nevoit să se întreţină singur, va medita la algebră (unde era corigent) un plutonier. Plutonierul îşi depăşeşte profesorul şi ia examenul.
1881- S-a născut Iosif Iser, pictor român (d. 1958)
Tărâmul Dobrogei a fost sursă permanentă de inspiraţie pentru artişti prin peisajele sale, istorie, spiritualitate, cultură şi etnicitate. O minoritate anume, ce trăieşte pe aceste meleaguri din anii 1200, a stârnit o fascinaţie aparte pentru un artist plastic, la rândul său membru al unei minorităţi. Este vorba despre pictorul Iosif Iser, pe numele său real Isidor Rubinsohn, venit pe lume într-o familie de evrei din Bucureşti.
Născut la 21 mai 1881, micul Isidor şi-a petrecut copilăria în Bucureşti, apoi la Ploieşti, unde familia Rubinsohn se mutase cu afaceri.
Atent la educaţia şi la talentul fiului său, tatăl îl trimite pe Isidor în străinătate, la München, unde acesta deprinde tainele penelului. Pentru a-şi desăvârşi arta, Isidor merge apoi la Paris şi studiază Artele la Academia Ranson, intrând în lumea boemă a Montmartre-ului.
Când izbucneşte Primul Război Mondial, îşi face datoria de român şi se înrolează pe front, unde luptă şi continuă să exerseze făcând schiţe camarazilor săi din tranşee. Era deja cunoscut în lumea artistică a Bucureştilor, deoarece organizase prima expoziţie de artă modernă de la Palatul Ateneului, în 1909.
Călătoriile sale în spaţiul oriental îl influenţaseră puternic şi deşi a pictat personaje ca arlechini sau balerine sau peisaje din micile târguri ale României, Iosif Iser a rămas în galeria artei plastice româneşti ca fiind pictorul musulmanilor din Dobrogea.
1897- S-a născut Smaranda Brăescu, aviatoare şi paraşutistă română (d. 1948)
Numele Smarandei Brăescu a făcut înconjurul lumii şi recordurile ei erau evidenţiate în ziarele tipărite în ţări europene şi peste Ocean. Era invitat de onoare la festivităţi şi recepţii din România şi SUA. Peste tot purta cu mândrie ia românească.
Pe 5 iulie 1928, după luni de antrenamente şi sacrificii, realiza primul salt de la 600 de metri, încheiat cu o aterizare perfectă. "În timpul saltului, după ce mi s-a deschis paraşuta, m-am pornit pe râs, aşa singură, în aer, ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengarie". A fost prima femeie paraşutist din România şi printre primele din lume. În 1932, românca a devenit prima femeie pilot din Europa, brevetată ca pilot al SUA.
Prima româncă parașutistă
Aviatoare şi paraşutistă română de renume mondial, Smaranda Brăescu s-a născut la 21 mai 1897, în satul Hănţeşti, comuna Buciumeni, din judeţul Galaţi.
La 5 iulie 1928, Smaranda a executat primul salt, de la 600 metri înălţime. Prin acest salt, a devenit prima româncă paraşutistă, iar România devenea cea de-a patra ţară din Europa, după Franţa, Cehoslovacia şi Elveţia, care avea o paraşutistă brevetată. Tot în Germania a învăţat cum se pliază paraşutele, fiind prima femeie care a ştiut să facă acest lucru.
Revenită în ţară, Smaranda Brăescu a executat în următorii doi ani peste zece salturi cu paraşuta în cadrul unor mitinguri organizate de Asociaţia Română pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA). Conform www.aviatori.ro, Smaranda Brăescu a avut în 1929 un accident de avion. Un an mai târziu, în 1930 a avut un alt accident, cu paraşuta, şi a stat şase luni în spital. După ce s-a refăcut în urma accidentului din 1930 de la Satu Mare, a plecat din nou la Berlin, de unde şi-a cumpărat o paraşută specială.
1964- S-a stins din viață Tudor Vianu, filosof, estetician, critic literar, scriitor, comparatist, memorialist român (n. 1898)
Estetician, filosof al culturii, critic şi istoric literar, poet şi traducător, Tudor Vianu s-a născut la 27 decembrie 1897, la Giurgiu.
A urmat clasele primare (1904-1908) şi gimnaziale (1908-1912) în oraşul natal şi, apoi, în Bucureşti, Liceul ''Gheorghe Lazăr'' (1912-1915). A absolvit Facultatea de Drept (1919), Facultatea de Litere şi Filosofie şi Seminarul Pedagogic Universitar din cadrul Universităţii din Bucureşti (1920).
Între anii 1922 şi 1923, şi-a continuat pregătirea la Würtenberg şi Tübingen (1922-1923), unde şi-a susţinut teza de doctoratul în filosofie cum laude în limba germană ("Problema valorificării în poetica lui Schiller", tipărită în 1924), sub îndrumarea lui Karl Groos, notează lucrările ''Dicţionar de literatură română'' (Editura Univers, 1979) şi ''Dicţionarul general al literaturii române'' (Editura Univers Enciclopedic, 2009).În timpul Primului Război Mondial, aflat în refugiu la Botoşani, a urmat cursurile Şcolii de Ofiţeri de Rezervă la artilerie (1917-1918) şi a luat parte la campania din Moldova.
Din 1924, şi-a început cariera didactică academică, mai întâi ca suplinitor la Catedra de estetică de la Universitatea din Bucureşti, docent (1927), conferenţiar (1930), profesor titular (1944) la Catedra de estetică şi critică literară, transformată în 1948 în Catedra de literatură universală (mai târziu şi comparată), al cărei şef a fost între 1958-1963, devenind unul dintre cei mai prestigioşi profesori pe care i-a dat învăţământul românesc universitar.
2000- A murit Barbara Cartland, scriitoare britanică (n. 1902)
Barbara Cartland, bunica vitregă a prinţesei Diana, a fost una dintre cele mai prolifice scriitoare din Marea Britanie, publicând 723 de romane pe parcursul carierei sale. Romanele ei, în principal de dragoste, dar şi cărţi de sănătate şi de gătit, s-au vândut în peste 750 de milioane de copii pe plan mondial. Celebra scriitoare a murit la vârsta de 98 de ani.
Madam Mary Barbara Hamilton Cartland (n. 9 iulie 1901, Edgbaston, Anglia – d. 21 mai 2000, Hatfield, Anglia,) a fost o scriitoare engleză, cunoscută pentru numeroasele ei romane de dragoste. Ea a devenit şi una dintre cele mai cunoscute personalităţi din mass-media Regatului Unit, având numeroase apariţii la evenimente publice şi la televiziune îmbrăcată în roz şi ţinând discursuri despre dragoste, sănătate şi probleme sociale. În afară de cărţile ei de dragoste, a mai scris şi cărţi de sănătate şi de gătit, piese de teatru şi a înregistrat un album cu cântece de dragoste. A primit titlul de „Regina aventurilor romantice”, scrie wikipedia.org
Este unul dintre cei mai vânduţi autori, precum şi unul dintre cei mai prolifici şi mai de succes din punct de vedere comercial la nivel mondial din secolul XX. Cele 723 de romane au fost traduse în 38 de limbi şi continuă să fie menţionată în Guinness World Records pentru cele mai multe romane publicate de un autor într-un singur an - în 1976.
În calendarul ortodox și greco-catolic sunt sărbătoriți Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
Creștinii ortodocși îi sărbătoresc la 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare și pe mama să, Elena, cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului.
Datorită celor doi, creștinismul a devenit religie, jertfele sângeroase au fost interzise, iar duminica a devenit zi de odihnă în Imperiul Roman.
Se încarcă comentariile...
