21 iulie: ziua când preşedintele american Harry S. Truman a semnat ordonanţa prin care se aproba folosirea bombelor atomice
0Tot pe 21 iulie s-au născut istoricul Simion Bărnuțiu, poetul român Vasile Alecsandri, scriitorul Ernest Miller Hemingway.
1808: S-a născut Simion Bărnuțiu, istoric și estetician român, conducător al Revoluției de la 1848 din Transilvania
Simion Bărnuțiu (n. 21 iulie 1808, Bocșa, Sălaj – d. 28 mai 1864, Sânmihaiu Almașului) a fost un om politic român, istoric, filozof, și profesor universitar, unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la 1848 în Transilvania.
Născut într-o familie săracă, și-a început studiile la școala comunală de la 6 ani. După terminarea școlii, a urmat studiile la gimnaziul din Careii Mari, iar, apoi, Facultatea Teologică din Blaj, unde a fost hirotonit preot celib greco-catolic. De la 23 de ani, din anul 1831, predă istoria universală la o școală în Blaj. Nu și-a mai putut continua studiile istorice, drept consecință a unui proces în care a fost implicat.
Din această cauză s-a mutat la Sibiu, unde a urmat Academia Săsească de Drepturi timp de 3 ani. În 1848 a răspândit prin Sibiu cunoscutul său manifest în care milita pentru egalitatea națională. Tot atunci se implică în revoluția română, fiind unul dintre principalii săi lideri. Pe 14 mai 1848 a ținut un important discurs în Catedrala din Blaj, intrat în istorie ca „Discursul de la Blaj”.
A participat la Adunarea Națională de la Blaj din 18/30 aprilie 1848 și la cea din mai 1848. Concepe și distribuie celebrul său manifest „Proclamația” din 24-25 martie 1848, în care enunță principiile sale, formulate anterior, începând din anul 1842, despre națiunea română și soarta românilor din Transilvania.
Revoluția odată înfrântă, Bărnuțiu s-a refugiat la Viena, unde a urmat cursurile Universității până în 1853, când a fost forțat să renunțe, ca urmare a intervențiilor poliției imperiale.
A murit în 28 mai 1864. A fost înmormântat în curtea bisericii de lemn din Bocșa, pe 3 iunie 1864, de către 30 de preoți, în frunte cu vicarul Silvaniei, Demetriu Coroianu.
1821: S-a născut poetul român Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie/2 august 1821, Bacău, Moldova – d. 22 august/3 septembrie 1890, Mircești, Iași, România) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848. Mișcarea revoluționară din Moldova a avut un caracter pașnic (fiind denumită în epocă „revolta poeților”). La 27 martie 1848, la o întrunire a tinerilor revoluționari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iași, a fost adoptată o petiție în 16 puncte adresată domnitorului Mihail Sturdza, petiție redactată de către Vasile Alecsandri.
1899: S-a nascut Ernest Miller Hemingway, scriitor american, laureat al Premiului Nobel 1954
Ernest Miller Hemingway (n. 21 iulie 1899, Oak Park, Illinois, SUA – d. 2 iulie 1961, Ketchum, Idaho, SUA) a fost un romancier, nuvelist, prozator, reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1954, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori americani din întreaga lume.
Opera sa are ca sursă o experienţă de viaţă profundă şi originală şi relatează, conform concepţiei scriitorului, “lucrurile cele mai simple în modul cel mai simplu”, într-o proză energică, aspră, dură, cu o mare economie a mijloacelor stilistice şi susţinută de un ton colocvial. Motivaţia Juriului Nobel „ pentru măiestria artei narative, foarte recent demonstrată în «Bătrânul şi marea» şi pentru influenţa pe care a exercitat-o asupra stilului contemporan”
1907: A murit pictorul român Nicolae Grigorescu
Nicolae Grigorescu (n. 15 mai 1838, Pitaru, județul Dâmbovița — d. 21 iulie 1907, Câmpina) este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian.
Nicolae Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești.
1919: A murit Eremia Grigorescu, general de artilerie, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărăşeşti, ministru de război in guvernul Romaniei
Eremia-Teofil Grigorescu (n. 28 noiembrie 1863, Golăşei, lângă Târgu Bujor, în prezent cartier al acestui oraş – d. 19 iulie 1919, Bucureşti) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. În timpul primului război mondial a îndeplinit funcţii de comandant de divizie şi de armată, în campaniile anilor 1916 şi 1917.[2] Pentru modul cum a comandat trupele din subordine în Prima bătălie de la Oituz, A doua bătălie de la Oituz şi Bătălia de la Mărăşeşti a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, şi clasa II, fiind unul din cei patru ofiţeri români decoraţi cu această clasă, alături de generalii Constantin Prezan, Alexandru Averescu şi Gheorghe Mărdărescu.
Pentru o scurtă perioadă a fost ministru de război în guvernul condus de generalul Constantin Coandă, în perioada 24 octombrie – 28 noiembrie 1918. A murit în iulie 1919, din cauza unei boli infecţioase cu evoluţie galopantă, fiind înmormântat la Mărăşeşti. Ulterior, osemintele sale au fost mutate într-un sarcofag la Mausoleul de la Mărăşeşti.
1945: Preşedintele american Harry S. Truman a semnat ordonanţa prin care se aproba folosirea bombelor atomice
Bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki au constat din două atacuri nucleare implicând aruncarea a două bombe atomice, produse de Statele Unite ale Americii, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, asupra a două orașe din Japonia, Hiroshima și Nagasaki. La timpul aruncării celor două bombe atomice, deși războiul din Europa se terminase prin capitularea necondiționată a Germaniei, Imperiul Japoniei și Statele Unite ale Americii se aflau încă în stare de război. La 6 august 1945 bomba atomică cunoscută ca “Little Boy” a fost aruncată deasupra orașului Hiroshima, iar trei zile mai târziu, la 9 august 1945, cea de-a doua bombă atomică, cunoscută ca “Fat Man“, a fost detonată deasupra orașului Nagasaki.
Cele două arme atomice au fost arme de șoc și teroare. Avantajul enorm al acestor arme nu a fost militar (SUA dispuneau doar de câteva) ci politic. Din punct de vedere militar, Statele Unite ar fi câștigat puțin prin distrugerea a două orașe japoneze. Dar din punct de vedere civil, Japonia avea să piardă mult. Noutatea adusă de armele nucleare a fost nu distrugerea la scară largă (care s-ar fi putut realiza și cu arme convenționale în cantitatea necesară), ci faptul că armele nucleare comprimă distrugerea catastrofică într-o perioadă de timp foarte scurtă schimbă dramatic politica războiului, motivațiile oamenilor cu putere de decizie și capacitatea de a reflecta în timp ce războiul se desfășoară.
1951: S-a născut actorul american Robin Williams
Robin McLaurin Williams (n. 21 iulie 1951, Chicago, Illinois, SUA – d. 11 august 2014, California, SUA) a fost un comic și actor american. A devenit celebru datorită rolului Mork din „Mork și Mindy”, iar mai târziu a făcut comedie pe scenă și a jucat în multe filme începând cu 1980.
Williams a fost onorat în 1998 cu Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul din „Good Will Hunting”. A mai fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în 1988, cu rolul interpretat în „Bună dimineața, Vietnam!”, în 1990 pentru rolul din „Cercul poeților dispăruți”, iar în 1992 pentru cel din „Regele pescar”.
A câștigat și trei premii Globul de Aur, două premii Screen Actors Guild și trei premii Grammy.
Williams a fost găsit mort în casa sa din Paradise Cay, California, pe 11 august 2014. Raportul final de autopsie, lansat în noiembrie 2014, a concluzionat că moartea lui Williams a fost o sinucidere rezultată din „asfixie datorată spânzurării”. Nu au fost implicate nici alcool, nici droguri ilegale, iar medicamentele eliberate pe bază de rețetă prezente în corpul său erau la nivel terapeutic.
1998 - A murit astronautul Alan Bartlett Shepard, primul american care a ieşit în spaţiu
S-a născut la East Derry, New Hampshire. A urmat Academia Pinkerton din Derry, apoi pentru o perioadă scurtă, Academia Amiral Farraut şi Academia Militară din Maryland. A participat în cadrul operaţiunilor militare ale celui de-Al Doilea Război Mondial.
În martie 1947, a obţinut diploma de pilot. Trei ani mai târziu, s-a calificat în meseria de pilot de încercări, la Şcoala de piloţi de încercare din Patuxent River, Maryland. Până în 1961 ajunge la 3.600 de ore de zbor.
În 1959, NASA îl selectează pentru a participa la o misiune spaţială şi, pentru doi ani, intră în cadrul unui program de pregătire riguros. La 5 mai 1961, a început călătoria spaţială a lui Shepard la bordul capsulei Mercury-2 (Freedom-1), lansată cu o rachetă Redstone, de la Cape Kennedy (pe atunci Cape-Canaveral), potrivit www.nasa.gov, devenind primul american care a ieşit în spaţiu. A fost o misiune de evaluare finală a navei pe traiectorie balistică. Zborul a durat 15 minute.
Capsula a atins o altitudine de aproximativ 185 km şi o viteză de 8.106 km/h. S-au obţinut informaţii utile pentru îmbunătăţirea dotării şi amenajării cabinei, în vederea trecerii la etapa operaţională a programului.
Shepard a fost trecut, în 1969, în Cartea de Onoare Spaţială a celor mai renumiţi astronauţi americani. La 31 ianuarie 1971, a început a doua călătorie în spaţiu a lui Shepard, conducând nava Apollo-14 „Kitty Hawk” în cea de-a patra expediţie americană spre lună.
După câteva dificultăţi tehnice, echipajul navei Apollo 14 a reuşit să îndeplinească obiectivele de cercetare propuse, misiunea încheindu-se la 9 februarie 1971. Pe 15 februarie 1971, Alan Shepard şi Edgar Mitchell au aterizat pe Lună în misiunea Apollo 14. Stuart Roosa a rămas în capsula echipajului, pe orbită
2007: Apare ultimul volum din seria „Harry Potter”
Volumele „Harry Potter” formează o serie foarte populară în întreaga lume; ele aparțin genului fantastic și au fost scrise de către autoarea britanică J. K. Rowling.
Cărțile tratează o lume a vrăjitorilor, protagonist fiind un tânăr vrăjitor numit Harry Potter, alături de prietenii lui Ron Weasley și Hermione Granger. Povestea se desfășoară în cea mai mare parte la Hogwarts, Școala de Magie, Farmece și Vrăjitorii, o școală pentru tinerii vrăjitori și magicieni.
„Harry Potter și Talismanele Morții” a ajuns în topul listelor de vânzări chiar la câteva ore după anunțarea datei de lansare a cărții, pe 1 februarie 2007.
2018: A murit interpretul de muzică uşoară Ilie Micolov
S-a născut la Suceava. A avut preocupări artistice încă de copil, participând la cercul de teatru, la cel de dansuri, făcând în paralel şi sport (atletism, hochei, motocros) la Casa pionierilor din oraşul natal. A învăţat să cânte la chitară încă de la 12 ani.
A fost un artist care a avut o evoluţie atipică pe scena muzicii pop de la noi. După terminarea studiilor, a fost economist la Direcţia Sanitară a judeţului Suceava şi, o perioadă, consilier pe teme muzicale al radioului. A apărut în spectacolele teatrului „Constantin Tănase” şi a întreprins turnee, alături de formaţia „Romanticii” în special.
În 1983, când avea 34 de ani, a compus melodia „Dragoste la prima vedere”, care a cucerit defi nitiv publicul prin simplitatea si sensibilitatea versurilor scrise chiar de el, dar şi prin interpretarea plină de emoţie.
Datorită popularităţii câştigate, i s-a propus imprimarea unui disc de autor, pe care l-a realizat împreună cu Mircea Drăgan. Albumul a fost reeditat de aproximativ 20 de ori, ajungând să se vândă în peste 600.000 de exemplare.
Cu toate acestea, nu a ajuns să aibă propriul videoclip decât după 23 de ani de la lansare. Au urmat alte patru albume: LP-ul „Cine te iubeşte”, un CD cu muzică populară „Din Bucovina”, un CD cu muzică country şi un alt album de autor - „Ultima noapte de iubire”. Vocea sa de tonalitate joasă, inconfundabilă, sensibilitatea interpretării, versurile (multe aparţinând artistului) au făcut din albumele sale succese de piaţă. Vreme de mulţi ani a trăit în Germania, venind foarte des şi în România. Ilie Micolov a murit la 21 iulie 2018, în urma unui stop cardiorespirator, în localitatea Oglinzi, județul Neamţ.
Se încarcă comentariile...
