16 iulie: ziua în care s-a născut marele actor Gheorghe Cozorici. Ultimul film în care a jucat a fost „Moartea unui artist”
0Tot pe 16 iulie s-a născut actrița si dansatoarea americană Ginger Rogers, a avut loc primul test nuclear, a murit marele dirijor austriac Herbert von Karajan.
1782: A avut loc premiera mondială a operei ”Răpirea din Serai” de Wolfgang Amadeus Mozart
Răpirea din serai (conform titlului original Die Entführung aus dem Serail) este o operă a cărei muzică a fost scrisă de Wolfgang Amadeus Mozart pe un libret de Stephanie Gottlieb, care a revizuit libretul cu același titlu scris de Christoph Friedrich Bretzner.
Premiera absolută a operei a avut loc la 16 iulie 1782, la “Teatrul Național” din Viena.
1911: S-a născut actrița si dansatoarea americană Gincer Rogers
Ginger Rogers este una dintre cele mai faimoase vedete din Epoca de Aur a Hollywood-ului. Actriţă, dansatoare şi cântăreaţă, Ginger este în mare parte renumită pentru că a fost partenera de dans a lui Fred Astaire, dar ea a fost mult mai mult decât atât.
Dansul a fost uneori dureros pentru ea, mai ales când urca pe scenă alături de Fred Astaire, care era un perfecţionist notoriu, scrie Jeffrey Allen în „ The Complete Idiot’s Guide to Ballroom Dancing ”. În timpul filmării „Swing Time”, Rogers a făcut faţă durerilor extreme de picior.
Ea a scris în autobiografia ei că a continuat să danseze, deşi o dureau foarte mult picioarele. La un moment dat, şi-a scos pantofii şi aceştia erau plini de sânge.. Producătorii au recomandat să înceteze filmările, dar Rogers a vrut să finalizeze scena. Au primit în sfârşit ceea ce şi-au dorit până la 4 dimineaţa.
1933: S-a născut la Suceava, cunoscutul actor român de teatru şi film Gheorghe Cozorici
Marele actor Gheorghe Cozorici s-a născut pe 16 iulie 1933, la Arbore, în județul Suceava. A absolvit Institutul de Artă Dramatică din București în 1956, făcând parte din ”promoția de aur”, alături de George Constantin, Amza Pellea, Silviu Stănculescu, Sanda Toma, Mircea Albulescu, Silvia Popovici, Gina Patrichi. A lucrat inițial la Teatrul Național din București, apoi a plecat la Teatrul Național din Craiova.
La debutul său în teatru, la numai 24 de ani, lui Gheorghe Cozorici i se dă rolul Hamlet, prinţului Danemarcei.
Începând din 1959, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, ''vreme de peste trei decenii Gheorghe Cozorici a putut fi admirat pentru felul lui unic de a îmbrăca profunzimile rolului, cu eleganţă şi sobrietate, cu o voce de neuitat, în numeroase spectacole'', după cum se arată într-un comunicat al Teatrului Naţional din Bucureşti.
A jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în piese precum: ''Tragedia optimistă'' de Vsevolod Visnevski, ''Surorile Boga'' de Horia Lovinescu, ''Nora sau Casa cu păpuşi'' de Henrik Ibsen, ''Domnişoara Nastasia'' de G.M.Zamfirescu, ''Apus de soare'' de Barbu Ştefănescu Delavrancea, ''Romeo şi Julieta'' de William Shakespeare, ''Becket'' de Jean Anouilh, ''Regele Lear'' de William Shakespeare, ''Danton'' de Camil Petrescu, ''Medeea'' de Seneca, ''Generoasa fundaţie'' de Antonio Buero Vallejo, ''A treia ţeapă'' de Marin Sorescu, ''Caligula'' de Albert Camus, ''Tinereţea lui Moromete'' de Marin Preda, ''Zbor deasupra unui cuib de cuci'' de Ken Kesey, ''Despot Vodă'' de Vasile Alecsandri, ''Vassa Jeleznova'' de Maxim Gorki, ''Moştenirea'' de Titus Popovici, ''Avram Iancu'' de Lucian Blaga. Ultimele roluri au fost în ''Cabinierul'' de Ronald Harwood, ''Livada de vişini'' de A.P. Cehov şi ''Familia lui John'' de Simon Gray, potrivit sursei amintite.
În 1962 s-a lansat în cinematografie jucând în ”Partea ta de vină”. Au urmat numeroase roluri în filme — ”Pădurea spânzuraților” (1964), ”Procesul alb” (1965), ”Gioconda fără surâs” (1967) și lista continuă cu alte câteva zeci de titluri.
Ultimul film în care a jucat Gheorghe Cozorici a fost ”Moartea unui artist”, în 1989. Gheorghe Cozorici a murit la 18 decembrie 1993 la Bucureşti şi a fost înmormântat în Cimitirul Bellu.
1941: Unităţi române ale Diviziei 1 Blindată au pătruns prin lupte în partea de nord a orașului Chişinău în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial
Pe 16 iulie 1941, orele 3, la două săptămîni de la începutul operațiunilor militare ale Armatelor 3 și 4 Române și a Armatei 11 germane în Basarabia, unităţile Diviziei 1 Blindată sub comanda generalului Sion au pătruns prin lupte în partea de nord a orașului Chişinău.
Îndată după aceea, Divizia 72, care după lupte grele dar victorioase deschise drumul prin Călărași, către Chișinău, a luat în stăpînire partea de vest a orașului. O parte decisivă în obținerea succesului general l-a avut și Devizia 50. În seara zilei de 16 iulie 1941, orașul Chișinău, capitala Basarabiei, a fost eliberat de Armata Română.
În dimineața zilei de 17 iulie, majoritatea așezărilor au îmbrăcat straie de sărbătoare, unde toate edificiile publice erau poavazate cu drapele române și germane. La catedrale s-a ținut un TE-deum la care au asistat prefecții și primarii, militarii și locuitorii. Populația a ascultat la radio cuvîntarea Regelui Mihai I al României
”Împreună cu mama mea, țara întreagă, ne închinăm cu smerenie înaintea ofițerilor, subofițerilor și trupei române și germane, care și-au jertfit viața pentru dezrobirea pămîntului strămoșesc. Iar vouă ostași care v-ați vărsat sîngele pentru țară, pentru onoarea neamului și pentru tron vă închin recunoștința noastră caldă și mărturia de griji ce v-o purtăm. Prin faptele voastre ne-a spălat umilirea și ne-a deschis mîndru drumul viitorului. Trăiască România și toți cei ce-au luptat și sîngerat pentru ea!”.
În zilele următoare, Divizia 1 Blindată a continuat, purtînd lupte înverşunate, să urmărească diviziile 90 şi 95 puşcaşi sovietice care se retrăgeau spre Tighina. După forţarea Nistrului, Grupul de armate general Antonescu a fost desfiinţat, iar trupele componente redistribuite altor unități.
1945: A avut loc primul test nuclear
La 16 iulie 1945, în deșertul Alamogordo din SUA a avut loc primul test al unei bombe atomice „Trinity Test”, în care s-au folosit șase kilograme de plutoniu și care a declanșat o explozie echivalentă cu puterea a 19 kilotone de TNT; ca urmare a exploziei, suportul de lansare a fost pulverizat, iar nisipul, pe o rază de 700 metri, calcinat.
Trinity a fost primul test al tehnologiei pentru bomba atomică (varianta cu implozie cu plutoniu – fisiune lansată asupra orașului japonez Nagasaki). Testul a avut loc pe 16 iulie 1945 lângă Alamogordo, New Mexico. Echivalent TNT: 20 kilotone.
Proiectul Manhattan a avut ca rezultat crearea primelor arme nucleare, și prima detonare de bombă nucleară din istorie, testul Trinity, pe 16 iulie 1945. Proiectul Manhattan a fost proiectul de dezvoltare a primei arme nucleare (cunoscută popular ca bomba atomică) în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial de către Statele Unite ale Americii, Regatul Unit și Canada. Ceea ce a fost denumit oficial Districtul Ingineresc Manhattan, se referă anume la perioada 1941–1946, când proiectul s-a aflat sub controlul Corpului de Geniu al Armatei SUA, sub adminstrația Generalului major Leslie R. Groves. Cercetarea științifică a fost condusă de fizicianul american J. Robert Oppenheimer.
Proiectul a avut succes în dezvoltarea și detonarea a trei arme nucleare în 1945: o detonare de test a unei bombe cu implozie cu plutoniu pe 16 iulie (testul Trinity) lângă Alamogordo, statul New Mexico, o bombă cu uraniu îmbogățit denumită “Little Boy” pe 6 august deasupra orașului Hiroshima, Japonia, și o a doua bombă cu plutoniu, denumită “Fat Man” pe 9 august deasupra orașului Nagasaki, Japonia.
Rădăcinile proiectului s-au aflat în temerile oamenilor de știință ai anilor 1930 că Germania Nazistă însăși investiga posibilitatea producerii armelor nucleare. Născut dintr-un mic program de cercetare în 1939, Proiectul Manhattan a ajuns să angreneze peste 130.000 de oameni și să coste aproape 2 miliarde de dolari ai timpului (circa 23 miliarde, la nivelul din 2007 al dolarului, pe baza CPI). A avut ca rezultat crearea multor puncte de producție și cercetare care au operat în secret.
Cele trei centre primare de cercetare și producție ale proiectului au fost centrul de producție al plutoniului aflat la Hanford Site, centrele de îmbogățire a uraniului de la Oak Ridge, statul Tennessee și laboratorul de proiectare și cercetare a armelor, cunoscut astăzi ca Laboratorul Național Los Alamos. Cercetări s-au desfășurat și în peste treizeci de alte locații din Statele Unite, Canada, și Regatul Unit. Districtul Ingineresc Manhattan a controlat producția de arme din SUA până la formarea Comisiei de Energie Atomică, în ianuarie 1947.
1989: A murit marele dirijor austriac de origine aromână Herbert von Karajan
Herbert von Karajan, un dirijor proeminent şi fiul unei familii mici burgheze din Salzburg, de origine aromână, a fost fără îndoială un geniu muzical.
La numai 27 de ani, a fost numit cel mai tânăr Generalmusikdirektor al Germaniei. A susţinut concerte în Bucuresti, Bruxelles, Stockholm, Amsterdam şi Paris.
A fost cel mai popular dirijor al tuturor timpurilor şi a vândut peste 200 de milioane de discuri.
2012: A murit fondatorul trupei Deep Purple, Jon Lord
Născut la 9 iunie 1941, Jon Lord a colaborat pe parcursul carierei sale cu alte trupe, precum Whitesnake și Paice, Ashton & Lord. Acesta a fost o prezență constantă în Deep Purple până în anul 2002, când a părăsit definitiv trupa.
În plus, Lord a fost coautor al multor piese de succes ale formației britanice, inclusiv al hitului „Smoke On The Water“. De asemenea, formația a fost inclusă în Cartea Recordurilor la categoria „Cea mai zgomotoasă trupă din lume”. Cea mai cunoscută compoziţie a artistului britanic a fost „Concerto for Group and Orchestra", care a fost interpretată pentru prima oară la Royal Albert Hall în 1969.
În anul 2009, Jon Lord a concertat la București.
Se încarcă comentariile...
