14 iulie: ziua în care a avut loc Înscenarea de la Tămădău. Liderii tărăniști au fost trimiși în închisoare
0Tot pe 14 iulie a avut loc căderea Bastiliei, s-a născut Gerald Ford, al 38-lea președinte al Statelor Unite, a murit poetul, scriitorul și publicistul Tudor Arghezi.
1789: Căderea Bastiliei. Cucerirea acestei fortărețe marchează începutul Revoluției franceze
Căderea Bastiliei, un eveniment major al Revoluției Franceze, s-a produs la Paris într-o zi de marți 14 iulie în anul 1789.
Cu toate că fortăreața medievală cunoscută sub numele de Bastilia mai avea doar șapte deținuți, căderea ei în mâinile revoluționarilor parizieni a reprezentat în mod simbolic sfârșitul Vechiului Regim (Ancien régime, în franceză) și începutul Revoluției Franceze.
Predarea închisorii, simbol al tiraniei monarhiei franceze, a zguduit atât Franța cât și restul Europei, ecourile sale ajungând până în îndepărtata Rusie. Din 1880, 14 iulie este Ziua națională a Franței.
1913: S-a născut Gerald Ford, al 38-lea președinte al Statelor Unite
Gerald Ford, singurul președinte american care nu şi-a câştigat locul în urma unor alegeri, a ajuns la conducerea SUA aproape accidental, după o îndelungată carieră de congresmen. În octombrie 1973 a fost desemnat să-i succeadă vicepreşedintelui Spiro Agnew, constrâns să demisioneze. Ulterior, tot o demisie, cea a preşedintelui Nixon, după scandalul Watergate, l-a urcat pe cea mai înaltă poziţie din stat.
A fost ultimul membru în viaţă al Comisiei Warren, cea care a investigat asasinarea preşedintelui John F. Kennedy. În scurtul său mandat a fost de două ori vizat de tentative de asasinat. A decedat în decembrie 2006, doborând recordul de cel mai longeviv fost şef de stat al SUA.
1918: S-a născut regizorul suedez Ingmar Bergman
Ernst Ingmar Bergman a scris scenariile şi a regizat peste 60 de filme şi 170 de producţii teatrale. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără „A şaptea pecete” (1957), „Fragii sălbatici” (1957), „Persona” (1966), „Fanny şi Alexander” (1982), având aceleaşi teme centrale: familiile disfuncţionale, artiştii rataţi, Dumnezeul absent, imposibilitatea de a comunica unii cu ceilalţi.
Ca cineast, a lucrat constant cu acelaşi grup de actori, distribuindu-i în majoritatea filmelor sale (Liv Ullmann, Max von Sydow, Bibi Andersson, Harriet Andersson, Erland Josephson, Ingrid Thulin, printre alţii). A obținut nenumărate premii pentru filmele sale, iar autobiografia sa, „Lanterna magică”, a fost tradusă în mai multe limbi. A murit pe 30 iulie 2007.
1919: S-a născut actorul francez de origine italiană Lino Ventura
Publicul cineast își amintește de actor francez de origine italiană Lino Ventura (d. 1987) din filme precum: Nu v-atingeți de biștari (Touchez pas au grisbi), Trei zile de trăit (Trois jours à vivre), Oprirea obligatorie (Le rouge est mis), Montparnasse 19, Misterul celor trei continente (Herrin der Welt), Opera de trei parale (Die Dreigroschenoper), Monoclul râde galben (Le Monocle rit jaune), A șaptea țintă (La Septième Cible) etc.
1932: A murit marele sculptor român Dimitrie Paciurea
A studiat la Bucuresti si Paris, debutand în 1894, la Expozitia artistilor in viata din Bucuresti. A participat de asemenea la expoziții de artă românească deschise la München (1913), Bruxelles (1930) și la Bienala de la Veneția (1924),Stilul său simbolic și reprezentațional fiind diferit de stilul simplificat până la esența pură al contemporanului și conaționalului său Constantin Brâncuși.
Începând din 1909 a fost profesor de sculptură la Școala Națională de Arte Frumoase din București.
1933: În Germania nazista a fost votata Legea eugeniei privind sterilizarea persoanelor cu boli ereditare
Termenul de eugenie e derivat din cuvantul grecesc “eu” (bun) si sufixul – genes (nascut). In iunie 1933, ministrul de interne german, dr. Wilhelm Frick, estima ca existau in tara sa aproximativ 500.000 de persoane cu boli serioase ereditare fizice sau psihice care trebuiau sterilizate cat mai curand posibil.
Totodata , exista un numar mult mai mare de persoane “necorespunzatoare” (delincventi, alcoolici, imigranti) si el estima acest grup la aproximativ 20% din populatia Germaniei.
Astfel, intre 1933 si 1939 au fost sterilizate 320.000 de persoane (0,5% din populatia tarii) si pana in 1945 s-a ajuns la impresionanta cifra de 2 milioane de oameni.
1947: Înscenarea de la Tămădău
În dimineaţa zilei de 14 iulie 1947, la orele 6.30, mai mulţi membri naţional-ţărănişti au fost prinşi de autorităţile comuniste pe câmpul de la Tămădău, în timp ce încercau să se îmbarce în două avioane I.A.R.-39, cu scopul de a fugi peste graniţă.
Din grup făceau parte: Ion Mihalache, vicepreşedinte PNŢ, cu soţia, Nicolae Penescu, secretar general PNŢ, cu soţia, Nicolae Carandino, directorul ziarului „Dreptatea”, cu soţia, Ilie Lazăr, doctorul Constantin Gafenco, inginerul Gheorghe Popescu, Dumitru şi Eugen Borcea.
Toţi membrii PNŢ au fost arestaţi şi duşi într-o carceră a Ministerului de Interne. La 19 iulie 1947, Adunarea Deputaţilor a ridicat imunitatea parlamentară a demnitarilor naţional-ţărănişti, pentru a putea fi arestaţi. S-a interzis activitatea ziarului „Dreptatea”, ziarul PNŢ, iar Iuliu Maniu, împreună cu întreaga conducere a partidului au fost arestaţi. La 30 iulie 1947, printr-un jurnal al Consiliului de Miniştri s-a decis dizolvarea Partidului Naţional Ţărănesc.
1967: A murit poetul, scriitorul și publicistul Tudor Arghezi
Cunoscut mai ales ca poet și scriitor, Tudor Arghezi (n. 21 mai ) a fost şi un redutabil publicist şi pamfletar. Pe numele său adevărat Ion M. Theodorescu, Tudor Arghezi a debutat în presa literară la doar 16 ani, în revista „Liga ortodoxă" condusă de Alexandru Macedonski. A folosit pentru prima oară pseudonimul Arghezi în anii 1897-1899, când a publicat proză şi poezii în „Revista Modernă".
A fost contemporan cu momente decisive din istoria primei jumătăţi a veacului trecut și s-a raportat diferit la fiecare dintre acestea: a colaborat cu germanii în perioada ocupaţiei din 1916-1918, Regelui Carol i-a dedicat volume omagiale, a criticat alianţa cu naziştii şi a fost arestat de către regimul antonescian, denigrat şi marginalizat de comunişti, ulterior a colaborat şi a fost reabilitat tot de către aceştia. După 1947, Tudor Arghezi n-a mai putut semna aproape nimic în presă, fiind reabilitat abia la mijlocul anilor '50, de către Gheorghiu-Dej, însă cu preţul colaborării cu noul regim.
1967: S-a născut Mădălina Manole
Cântăreaţa, compozitoarea şi instrumentista Mădălina Manole s-a născut pe 14 iulie 1967, la Vălenii de Munte, în judeţul Prahova.
După ce a studiat chitara, Mădălina Manole a început să compună muzică pe versuri ale unor poeţi celebri. A debutat muzical la vârsta de 15 ani, la Cenaclul Tineretului prahovean.
Împreună cu Ştefania Ghiţă a format duetul Alfa şi Beta, cu care a participat la spectacolele Cenaclului Flacăra.
Între anii 1982 şi 1985, Mădălina Manole a urmat cursurile Şcolii Populare de Artă, la clasa Mihaela Runceanu - Ionel Tudor şi a fost angajată la Aeroportul Otopeni pe post de controlor trafic aerian-auxiliar. Dan Ştefănică i-a încredinţat piesa „Pentru noi nu poate fi alt cer“, care figurează pe coloana sonoră a filmului „Nelu“, în regia lui Dorin Doroftei. Cu această ocazie, interpreta a jucat şi primul rol într-un film.
În anul 1988, Mădălina Manole a participat la Festivalul Mamaia cu piesa „Un om sentimental“ compusă de Şerban Georgescu, acesta fiind începutul unei colaborări de succes între cei doi.
Trei ani mai târziu a obţinut discul de aur pentru albumul „Fată dragă“, ce va primi ulterior alte două discuri de aur, pentru vânzări de peste două milioane de unităţi.
Din 1991, a început o serie de turnee de succes în Statele Unite ale Americii, Canada, Austria, Belgia, Germania, Franţa. În anul 1995, cântă la Bucureşti în deschiderea concertului Whigfield, iar un an mai târziu, în deschiderea concertului susţinut de formaţia Los del Rio.
În anul 1997, a lansat albumul „Lină, lină Mădălină“, moment în care înregistrează două premiere notabile. Astfel, Mădălina Manole devine primul nume al muzicii pop româneşti care intră în catalogul unui mare producător muzical internaţional - Polygram Group (prin Zone Records România). Cea de-a doua premieră marcată prin acest album este faptul că Mădălina Manole este prima artistă de muzică pop care are curajul sa interpreteze folclor autentic, în manieră originală, cu o orchestră de muzică populară condusă de regretatul Dorel Manea.
În anul 2000, a obţinut premiul pentru cea mai bună interpretă pop şi cea mai bună voce feminină a anului la Premiile Radio România şi respectiv, Premiile Industriei Muzicale din România, iar în 2000, albumul „Dulce de tot“ este apreciat cel mai bun album pop de Radio România Actualităţi.
1982: Începe „Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”
În 1982, autorităţile comuniste au aprobat un program de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei care era susţinut de nişte recomandări privind raportul dintre înălţime şi greutate al fiecărei persoane. În 1982, autorităţile comuniste au aprobat un program de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei care era susţinut de nişte recomandări privind raportul dintre înălţime şi greutate al fiecărei persoane. O lungă perioadă de timp, încă în anii ‘50, produsele alimentare din România s-au obţinut de bază de cartelă şi în cantităţi minime, situaţie care, doar din acest punct de vedere, se va ameliora în anii ’60 şi în prima parte a anilor ‘70.
Era preţul pe care, conform autorităţilor comuniste, populaţia îl plătea pentru „lumea modernă, industrializată şi cu ştiinţă de carte“ care urma să se instaleze în ţara noastră. Din păcate însă, eşecul economiei socialiste a avut grave consecinţe asupra nivelului de trai al populaţiei în ultima parte a regimului Ceauşescu.
La sfârşitul anilor ’70 şi începutul anilor ’80 preţurile la alimente, servicii şi la bunuri de uz casnic şi cotidian, au început să crească, iar lipsurile alimentare au devenit cronice. Este momentul în care s-au reintrodus cartelele ce „funcţionaseră” cu aproape treizeci de ani în urmă, potrivit datelor din proiectul „Comunismul în România“, al Muzeului Naţional de Istorie (MNIR).
2010: Ziua în care Mădălina Manole a murit
„Fata cu părul de foc” a murit pe 14 iulie 2010, în ziua în care ar fi împlinit 43 de ani, după ce a băut un pahar dintr-o substanţă toxică (Furadan). Trupul artistei a fost găsit fără viaţă de Petru Mircea, soţul său, chiar în vila din Otopeni unde locuiau împreună.
Artista nu a fost înmormântată sub binecuvântarea slujbei obişnuite de înmormântare, având în vedere moartea prin sinucidere, însă a avut parte de o slujbǎ specială pentru astfel de situaţii, în faţa bisericii Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena din Ploieşti şi apoi a fost înhumată în cimitirul Bolovani din Ploieşti.
Se încarcă comentariile...
