20 iunie: 70 de ani de la inaugurarea Podului Prieteniei de peste Dunăre, dintre Giurgiu şi Ruse
0Tot pe 20 iunie au murit omul politic Mihail Kogălniceanu, scriitorul Emil Cioran, antrenorul Angelo Niculescu.
1891: A murit Mihail Kogălniceanu, om politic, scriitor şi istoric
Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iași – d. 20 iunie 1891, Paris) a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Dunărene în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I. A fost membru fondator al Societăţii Academice Române din 1868, preşedinte al Academiei Romane (1887-1890) si un colaborator apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Cei doi bărbaţi de stat au întocmit împreună un amplu plan de reforme ce vor pune bazele constituirii statului român modern. În timpul mandatului sau de ministru al afacerilor externe in timpul guvernului Bratianu, Romania îşi cucereşte Independenţa de stat. Personalitate cu vastă experienţă politică şi diplomatică, a fost unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Naţional Liberal.
Totodată, Mihail Kogălniceanu a fost unul dinte cei mai mari oameni de cultură ai veacului al XIX-lea, contribuind cu succes la cercetarea istoriei naţionale şi dezvoltarea literaturii româneşti. În acest sens a fondat revista „Dacia literară”, iar în articolul inaugural a sintetizat idealurile scriitorilor paşoptişti, punând astfel bazele curentului paşoptist din literatură. “N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întîiul tron din lume“, afirma la Luneville, în Franţa, Mihail Kogălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX lea”.
Personalitate fascinantă a epocii moderne, spirit pasionat, Mihail Kogălniceanu se situează în fruntea celor mai talentaţi reprezentanţi ai generaţiei paşoptiste contribuind activ în lupta pentru Unirea Principatelor Româneşti. A fost înmormîntat la Cimitirul “Eternitatea” din Iaşi.
1913: S-a născut Aurel Baranga, dramaturg, poet şi publicist
Ioan Aurel Baranga (n. 20 iunie 1913, București – d. 10 iunie 1979, București, pseudonimul lui Aurel Leibovici) a fost un poet și un dramaturg român de origine evreiască. A obținut bacalaureatul la Liceul Matei Basarab din București în 1931 și a absolvit Facultatea de Medicină în 1938.
A debutat cu versuri în revista Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi. A editat împreună cu Gherasim Luca, Paul Păun și Sesto Pals revista de avangardă Alge. A colaborat la revista de avangardă unu, editată de Sașa Pană și Moldov.
În 1948 a scris textul imnului României comuniste din anii 1948-1953 “Zdrobite cătușe“, muzica fiind compusă de Matei Socor. Tot în 1948, Aurel Baranga a primit ca „sarcină de partid” să înființeze revista de satiră și umor Urzica. Din 1949 și până la sfârșitul vieții (10 iunie 1979) a fost redactor-șef la Urzica. În anii 1969-1974 a fost membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Român.
1917: S-a născut Iosif Constantin Drăgan, istoric și important om de afaceri
Iosif Constantin Drăgan s-a născut pe 20 iunie 1917, la Lugoj. A absolvit Liceul "Coriolan Brediceanu" din Lugoj, după care frecventează cursurile Facultăţii de Drept, la Universitatea din Bucureşti, pe care o finalizează în 1938. Din perioada studenţiei se pare că datează şi apropierea tânărului din Lugoj de idealurile şi ideile promovate de Garda de Fier.
În 1940, Iosif Constantin Drăgan, de 23 de ani, obţine o bursă de studii din partea Institutului Italian de Cultură din Bucureşti. Pleacă în Italia şi studiază la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Economice a Universităţii "La Sapienza" din Roma.
În Italia îşi ia, de altfel, şi a doua licenţă, după ce-şi susţine teza de absolvire pe tema corporatismului. Capătă şi titlul de doctor în drept, după care pune bazele unei companii care exporta petrol românesc Italiei Fasciste. În 1948, înfiinţează societatea Butan Gas, specializată în distribuirea şi îmbutelierea gazului petrolier lichefiat.
Din acest moment, traseul său devine mai puţin cunoscut. Se ştie că în urma venirii la putere a Partidului Comunist Român, lui Drăgan îi este interzisă pentru 30 de ani revenirea în România, printr-un decret al Anei Pauker. Circumstanţele în care Drăgan a devenit colaborator semioficial al lui Ceauşescu nu sunt foarte bine-cunoscute.
Se pare că apropierea s-a produs pe fondul cercetărilor realizate de acesta, prin intermediul Fundaţiei Europene Drăgan, în privinţa civilizaţiei tracilor. Drăgan înfiinţează chiar şi un Centru European de Studii Trace, cu sediul la Roma, şi, pe parcursul anilor, organizează simpozioane internaţionale şi publică lucrări pe tema cu pricina. Teoria a fost de ajuns pentru ca ideologii regimului comunist să înceapă să accentueze glorioasele realizări sau descoperiri româneşti, afirmându-se în toate contextele superioritatea culturii autohtone în faţa oricăror influenţe străine.
A rămas în istorie şi faptul că Drăgan a finanţat construirea, lângă Orşova, a unei statui înalte de 40 de metri a lui Decebal, cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa. Pe de altă parte, multe din strădaniile lui Drăgan au mers în direcţia reconstituirii unităţii Europei, chiar din 1950 fiind publicată lunar revista "Bulletin europeen".
Pe parcursul anilor primeşte numeroase titluri şi distincţii, iar după 1990 înfiinţează în România "Superior Centre for Advanced Business Management", Universitatea Europeană Drăgan, o staţie tv, una radio, un ziar săptămânal, "Redeşteptarea", şi un cotidian local, "Renaşterea Bănăţeană". În 1990, Drăgan fondează, alături de Corneliu Vadim Tudor, "Liga Mareşal Ion Antonescu", redenumită "Liga Mareşalilor".
În 1995, atunci când avea 78 de ani, Iosif Constantin Drăgan s-a căsătorit cu Daniela Veronica Guşă, fiica generalului Ştefan Guşă, fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei Române înainte de 1989.
Iosif Constantin Drăgan a fost timp de mai mulţi ani cel mai bogat român, cu o avere estimată la 1,6 miliarde de dolari.
1954: S-a inaugurat Podul Prieteniei
În urmă cu 70 de ani, pe 20 iunie 1954, era deschis circulaţiei podul cu tablier metalic de peste Dunăre, care leagă oraşele Giurgiu şi Ruse, numit la insistenţele sovieticilor „Podul Prieteniei“, fiind la acea vreme cel mai mare pod combinat - rutier şi feroviar – din Europa. Podul a fost contruit în doi ani şi jumătate, cu interesul şi sprijinul URSS.
La sfârşitul anilor ‘40 şi începutul anilor ’50, noile regimuri de democraţie populară au ridicat problema realizării unei legături directe, printr-un pod peste Dunăre, între România şi Bulgaria. Idea acestui proiect a fost chiar ilustrat la acea vreme de Poşta Română prin emiterea unui timbru, în care un român şi un bulgar îşi dau mâna peste Dunăre, iar între ei se află un pod care reală cele două maluri ale fluviului.
Numai că cele două state nu dispuneau de resurse financiare pentru realizarea proiectului în condiţiile recentului al Doilea Război Mondial. Astfel, liderii comunişti ai anilor ’50 au discutat la Moscova despre realizarea acestui proiect şi au obţinut sprijinul lui Stalin. URSS a decis să participe la proiectarea podului, să pună la dispoziţie utilajele care lipseau României şi Bulgariei şi să finanţeze integral construcţia.
Podul a fost proiectat de inginerul sovietic V. Andreev, însă partea bulgară susţine că planurile de realizare i-ar aparţine lui Gheorghi Ovciarov.
Lucrările au fost demarate la începutul anului 1952 şi s-au încheiat doi ani şi jumătate mai târziu, inaugurarea având loc pe 20 iunie 1954.
„Podul Prieteniei“, aşa cum au insistat sovieticii să fie numit, are o lungime de 2,8 kilometri şi este unul dintre cele două poduri peste Dunăre, alături de Calafat-Vidin în sectorul de graniţă dintre România şi Bulgaria, restul traficului fiind preluat de feriboturi.
Podul Giurgiu-Ruse a fost construit din oţel pe două nivele, ferovial şi rutier, cu două benzi şi trotuar pentru pietoni. Secţiunea centrală de 85 de metri lungime poate fi ridicată pentru a permite trecerea navelor mai mari. Această secţiune centrală mobilă este supusă periodic la revizii de către partea română, în atribuţiile căreiă intră buna ei funcţionare.
„Podul Prieteniei“ romano-bulgare a fost folosit masiv de propaganda comunistă pentru a exalta „relaţiile perfecte“ dintre cele două ţări. Liderii Partidelor Comuniste, Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov, au făcut un obicei din întâlnirile cu „semnificaţie istorică“ chiar pe pod, în cadrul deselor întâlniri bilaterale.
În prezent, cei care traversează podul peste Dunăre trebuie să achite o taxă.
1967: s-a născut Nicole Kidman, actriță australiană
Nicole Kidman este o actriță australiană de film, care are dublă cetățenie, australiană și americană. În anul 2002, a câștigat Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în filmul The Hours.
Până în 2013 filmele cu Kidman au încasat peste 3 miliarde de dolari, 17 dintre ele încasând peste 100 de milioane dolari.
1995: A murit scriitorul Emil Cioran, eseist si filosof
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) filozof și scriitor român stabilit în Franța, unde a trăit până la moarte fără să ceară cetățenia franceză. A inceput la 17 ani studiul filozofiei la Universitatea din Bucureşti unde a fost coleg cu Constantin Noica si Mircea Eliade şi elev al lui Tudor Vianu şi Nae Ionescu. IÎn1933 obţine o bursă, care îi permite să continue studiile de filozofie la Berlin, unde intră în contact cu Nicolai Hartmann şi Ludwig Klages. In 1938 a primit o bursă din partea statului francez şi s-a stabilit apoi la Paris, unde a continuat să scrie în limba franceză.
Prima sa carte intitulata Pe culmile disperării, apare în 1934 în România si este distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitaţi şi premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv i-au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la faţă a României (1936), Lacrimi şi Sfinţi (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la faţă a României l-a autocenzurat în ediţia a doua, aparută la începutul anilor ’90, autorul însuşi eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, „pretenţioase şi stupide.”
2015: A murit Angelo Niculescu, fost selecționer al echipei de fotbal a României
Angelo Niculescu (n. 1 octombrie 1921, Craiova – d. 20 iunie 2015, București) a fost un fotbalist și antrenor român de fotbal care a antrenat echipa națională a României la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970. A absolvit Institutul de Cultură Fizică (ICF) în 1952, iar ulterior a activat ca profesor de educaţie fizică şi sport în cadrul Institutului de Educaţie Fizică şi Sport (IEFS). A fost şi preşedinte al Colegiului Central al Antrenorilor şi preşedinte de onoare al Şcolii Naţionale de Antrenori. A publicat două cărţi pe teme sportive: „Fotbal. Metode şi mijloace de antrenament” (1972), coautor Ion. V. Ionescu şi „Corabia cu 11 pasageri” (1974).
Este membru de onoare al Federaţiei Române de Fotbal şi are titlul de „Antrenor emerit”. A antrenat echipa naţională a României calificata la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970, din Mexic şi pe cea ajunsa în sferturile Campionatului European din Belgia 1972.
Pe parcursul perioadei cât a stat pe banca „tricolorilor”, între 1967 şi 1973, reprezentativa de fotbal a României a disputat 41 de partide internaţionale. Angelo Niculescu este considerat de FIFA drept inventatorul stilului de joc „tiki-taka”, făcut celebru în ultimii ani de FC Barcelona.
2022: David Popovici devenea, la Budapesta, cel mai tânăr campion mondial la 200 m liber
David Popovici devenea, la Budapesta, cel mai tânăr campion mondial la 200 m liber, aducând României singurul titlul în bazin olimpic la masculin, seniori. Cu timpul de 1 min 43 sec 21/100, tânărul înotător de doar 17 ani stabilea și un nou record mondial de juniori, aceasta fiind, totodată, a patra cea mai bună performanță din istorie în proba de 200 de m liber a seniorilor.
David Popovici este campion mondial și european în 2022 la 100 de metri și la 200 de metri în stil liber. David Popovici a devenit cel mai tânăr campion mondial la proba de 200 m liber masculin și unul dintre cei mai tineri campioni mondiali masculin din istoria înotului. El deține recordul mondial la seniori și la juniori la proba de 100 m liber, precum și recordul mondial la juniori, la 200 m liber.
Se încarcă comentariile...
