A murit Constantin Drăgan, miliardarul lui Ceauşescu

Iosif Constantin Drăgan a fost timp de mai mulţi ani cel mai bogat român, cu o avere estimată la 1,6 miliarde de dolari Iosif Constantin Drăgan a încetat din viaţă joi dimineaţă, la

Iosif Constantin Drăgan a fost timp de mai mulţi ani cel mai bogat român, cu o avere estimată la 1,6 miliarde de dolari

Iosif Constantin Drăgan a încetat din viaţă joi dimineaţă, la reşedinţa sa din Palma de Mallorca, Spania. El împlinise 91 de ani pe 20 iunie. Va fi înmormântat luni, la Lugoj, oraşul natal.

Despre profesorul Iosif Constantin Drăgan se spun multe. Unii îl numesc mare om de cultură, mare patriot, istoric şi scriitor reputat, o personalitate a timpului său, care a militat pentru unificarea Europei, pentru difuzarea şi promovarea idealului european.

Alţii se situează, însă, pe poziţii contrare şi-l descriu pe Drăgan drept un simpatizant al Gărzii de Fier, colaborator semioficial al lui Ceauşescu şi al regimului comunist, înfocat avocat al mareşalului Ion Antonescu, pe care s-a străduit să-l reabiliteze într-o serie de volume de documente, publicate în Occident.

Fiu de tăbăcar

Iosif Constantin Drăgan s-a născut pe 20 iunie 1917, la Lugoj, într-o casă din cartierul Buchini, ca fiu al lui Ştefan Drăgan, maestru tăbăcar de meserie, şi al Corneliei Murariu. Adolescentul Drăgan absolvă Liceul "Coriolan Brediceanu" din Lugoj, după care frecventează cursurile Facultăţii de Drept, la Universitatea din Bucureşti, pe care o finalizează în 1938. Din perioada studenţiei se pare că datează şi apropierea tânărului din Lugoj de idealurile şi ideile promovate de Garda de Fier.

În 1940, Iosif Constantin Drăgan, de 23 de ani, obţine o bursă de studii din partea Institutului Italian de Cultură din Bucureşti. Pleacă în Italia şi studiază la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Economice a Universităţii "La Sapienza" din Roma.

Prima firmă, în 1948

În Italia îşi ia, de altfel, şi a doua licenţă, după ce-şi susţine teza de absolvire pe tema corporatismului. Capătă şi titlul de doctor în drept, după care pune bazele unei companii care exporta petrol românesc Italiei Fasciste. În 1948, înfiinţează societatea Butan Gas, specializată în distribuirea şi îmbutelierea gazului petrolier lichefiat.

Apropiat al lui Ceauşescu

Din acest moment, traseul său devine mai puţin cunoscut. Se ştie că în urma venirii la putere a Partidului Comunist Român, lui Drăgan îi este interzisă pentru 30 de ani revenirea în România, printr-un decret al Anei Pauker. Circumstanţele în care Drăgan a devenit colaborator semioficial al lui Ceauşescu nu sunt foarte bine-cunoscute.

Se pare că apropierea s-a produs pe fondul cercetărilor realizate de acesta, prin intermediul Fundaţiei Europene Drăgan, în privinţa civilizaţiei tracilor. Drăgan înfiinţează chiar şi un Centru European de Studii Trace, cu sediul la Roma, şi, pe parcursul anilor, organizează simpozioane internaţionale şi publică lucrări pe tema cu pricina. Teoria a fost de ajuns pentru ca ideologii regimului comunist să înceapă să accentueze glorioasele realizări sau descoperiri româneşti, afirmându-se în toate contextele superioritatea culturii autohtone în faţa oricăror influenţe străine.

A rămas în istorie şi faptul că Drăgan a finanţat construirea, lângă Orşova, a unei statui înalte de 40 de metri a lui Decebal, cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa. Pe de altă parte, multe din strădaniile lui Drăgan au mers în direcţia reconstituirii unităţii Europei, chiar din 1950 fiind publicată lunar revista "Bulletin europeen".

"Liga Mareşalilor"

Pe parcursul anilor primeşte numeroase titluri şi distincţii, iar după 1990 înfiinţează în România "Superior Centre for Advanced Business Management", Universitatea Europeană Drăgan, o staţie tv, una radio, un ziar săptămânal, "Redeşteptarea", şi un cotidian local, "Renaşterea Bănăţeană". În 1990, Drăgan fondează, alături de Corneliu Vadim Tudor, "Liga Mareşal Ion Antonescu", redenumită "Liga Mareşalilor".

Căsătorit cu fata lui Ştefan Guşă

În 1995, atunci când avea 78 de ani, Iosif Constantin Drăgan s-a căsătorit cu Daniela Veronica Guşă, fiica generalului Ştefan Guşă, fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei Române înainte de 1989. Are cu aceasta trei copii, Ştefan Constantin, de 9 ani, şi gemenii Alexandru Eugen şi Tudor Sebastian, de 7 ani. Iosif Constantin Drăgan are şi un fiu mai mare, Mike Fink, născut în 1971 din prima căsătorie.

Cine va moşteni imperiul lui Drăgan

Direcţia în care va merge averea celui mai bogat bănăţean este necunoscută momentan, atât timp cât nu se ştie dacă există sau nu un testament. Cert este că acesta are mai mulţi moştenitori legali care pot emite pretenţii în instanţe. Foarte importantă, spun specialiştii în drept, este legislaţia ţării în care s-a consemnat decesul, în cazul de faţă Spania.

În fapt, după căsătorie, fiica generalului Guşă a devenit acţionar la cele mai importante firme ale lui Iosif Constantin Drăgan, ea devenind şi administrator. Veronica Guşă de Drăgan i-a adus milionarului de Banat trei moştenitori, copiii cuplului. Acesta mai are însă un fiu din prima căsătorie, Mike Fink (foto), care susţine că a obţinut o sentinţă a unei instanţe occidentale prin care primeşte calitatea de moştenitor. (Mălin Bot)

Cum a ajuns în Italia

Cunoştinţele din Lugoj spun că Drăgan a plecat pentru prima dată din ţară în urma unui concurs de tipul "Cine ştie câştigă", despre Italia.

"În studenţie a stat doi ani cu tatăl meu în cameră, într-un pension franţuzesc, în Bucureşti. Costică s-a mutat într-unul italian, unde a participat la concurs şi a luat locul întâi, iar premiul a fost o excursie în Italia", povesteşte Maria Bacău, fiica prietenului din tinereţe al miliardarului. În Italia a urmat cursurile Facultăţii de Drept.

A revenit în România, iar la 13 martie 1939 a plecat definitiv în Italia, unde a început afacerile cu gaz metan. Constantin Drăgan provine dintr-o familie de tăbăcari, care au pornit de jos şi prin multă muncă au reuşit să se ridice. "În momentul când a plecat în Italia, Costică avea deja mulţi bani", a mai spus Maria Bacău.

Gaz, imobiliare şi cultură - un imperiu creat în 60 de ani

Investiţiile de 200 de milioane de euro în imobiliare şi de peste 30 de milioane de euro în domeniul gazului sunt doar o parte din proiectele pe care Iosif Constantin Drăgan le prevăzuse pentru următorii ani.
Omul de afaceri şi-a început activitatea acum 60 de ani, în Italia, prin înfiinţarea companiei de transport, depozitare şi distribuţie a gazului petrolier lichefiat (GPL), Butan Gas.

Cunoscând un succes rapid, Iosif Constantin Drăgan şi-a extins compania, întâi în Grecia şi Maroc, în 1953, apoi în Germania, în 1955. Astăzi, grupul desfăşoară activităţi comerciale în zece ţări, majoritatea din Europa, precum Italia, Austria, Polonia, Bulgaria, Serbia şi Albania.

Lider în distribuţia propanului

În România, Butan Gas era lider de piaţă în domeniul distribuţiei propanului, având o cotă de piaţă de 40 de procente. Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 64 de milioane de euro. La nivel internaţional, cifra de afaceri anuală a întregului grup depăşeşte pragul de un miliard de euro, potrivit declaraţiilor făcute de omul de afaceri anul trecut.

Investiţii

În 2007, Drăgan începuse noi investiţii în România, după o perioadă de absenţă de pe piaţa locală, anunţând proiecte în domeniul imobiliar, dar şi în cel al energiilor alternative. Planurile sale includeau punerea în funcţiune a unei prime unităţi de producţie a unui astfel de tip de energie, până în anul 2009. Drăgan era implicat şi în domeniul cultural, fiind fondatorul Editurii Nagard din Italia şi al Editurii Europa Nova din România, prin intermediul cărora promova operele scriitorilor români.

Reperele unei vieţi îndelungate

Se naşte pe 20 iunie 1917, la Lugoj.

În tinereţe, simpatizează cu Garda de Fier.

În 1940, pleacă în Italia, la Universitatea

"La Sapienza" din Roma.

În 1948, înfiinţează societatea Butan Gas S.p.A.

În 1967, creează Fundaţia Europeană Drăgan.

Devine colaborator semioficial al lui Nicolae Ceauşescu şi al regimului comunist.

Încearcă să-l reabiliteze pe mareşalul Ion Antonescu.

În 1990, fondează, alături de C.V. Tudor, "Liga Mareşal Ion Antonescu".

În 1995, se căsătoreşte cu Daniela Veronica Guşă, fata generalului Ştefan Guşă.

Are patru copii, din care trei din căsătoria cu Veronica Guşă.

S-a aflat trei ani consecutiv în fruntea Topului 300 al celor mai bogaţi români.

Contestat vehement de istoricii români

Deşi a publicat mai multe lucrări cu caracter istoric ("We, the Thracians and our Multimillenary History", "Dacia's Imperial Millennium", "Istoria Românilor", "Antonescu, Marshal and Ruler of Romania", "La vera storia dei Romeni", "Imperiul Romano-Trac"), Iosif Constantin Drăgan a fost puternic contestat de istoricii români.

"Domnul Drăgan nu a fost istoric, a fost doar un domn cu foarte mulţi bani, care doar a cochetat cu istoria", a declarat prof. dr. Ion Bulei, de la Universitatea Bucureşti.

Mai mult, potrivit acestuia, în spatele unora dintre lucrările publicate de Drăgan, cum ar fi "Istoria Românilor", ar sta, de fapt, alţi istorici, care ar fi acceptat să scrie în locul omului de afaceri, în schimbul anumitor privilegii.
"În timpul vechiului regim, orice posibilitate de a putea pleca din ţară era folosită. Cei care au acceptat să scrie cărţile lui Iosif Constantin Drăgan nu trebuie condamnaţi. Voiau să vadă Italia, să intre în contact cu alte culturi, iar la vremea respectivă nu au putut decât aşa", a spus profesorul Ion Bulei.

Teoria "fantastică" a tracismului

Cel mai adesea, Iosif Constantin Drăgan era criticat de istoricii români pentru că a susţinut teoria "fantastică" a tracismului, potrivit căreia tracii ar fi fost şi strămoşii romanilor, nu numai ai dacilor.

"S-a aruncat în istorie, încercând să ne spună lucruri care nu sunt adevărate", a mai declarat Ion Bulei.Acelaşi punct de vedere îl împărtăşeşte şi conf. dr. Florin Muller, de la Universitatea Bucureşti. Potrivit acestuia, lucrările istorice ale lui Iosif Constantin Drăgan nu au valoare ştiinţifică, ca dovadă că nu sunt folosite de specialişti consacraţi în istorie.

"Nu le putem considera la nivel academic. Probabil au fost scrise de persoane din anturajul dumnealui", a declarat Florin Muller. Reputatul istoric Alexandru Pippidi este şi mai tranşant atunci când vine vorba de omul Constantin Drăgan şi opera sa. "Un aventurier, un şarlatan... ", ne-a declarat istoricul.

"Ca român stabilit în străinătate şi cu un rost în mai multe ţări din Europa şi Africa, aducând prin aceasta servicii naţiei din care mă trag, am privit şi privesc conducerea actuală a ţării într-o perspectivă istorică. Conducătorii ei au plasat-o pe un piedestal cum niciodată nu s-a întâmplat în istoria sa milenară dată fiind calitatea excepţională a oamenilor şi, în primul rând, a omului (Nicolae Ceauşescu - n.r.) care ţine în mână destinele ţării. Acesta a creat o admiraţie în inima românilor de pretutindeni."
Iosif Constantin Drăgan,
"Glasul Patriei", 10 septembrie 1971