20 februarie: Ziua în care a fost lansată nava Mercury–Atlas 6, care a realizat primul zbor american pe orbită

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Data de 20 februarie este marcată de mai multe evenimente importante de-a lungul istoriei: de la semnarea Tratatului preliminar de pace între România și Puterile Centrale, în 1918, până la realizarea primul zbor american pe orbită cu nava cosmică Mercury–Atlas 6, în 1962. 

Nava cosmică Mercury–Atlas 6. FOTO: space.com
Nava cosmică Mercury–Atlas 6. FOTO: space.com

1918 - la Buftea, s-a semnat Tratatul preliminar de pace între România și Puterile Centrale, în contextul Primului Război Mondial

După lovitura de stat din 7 noiembrie 1917, prin care bolșevicii conduși de Lenin, cu sprijin financiar german, au răsturnat guvernul republican democrat al lui Kerenski, Rusia s-a retras din război. Rămasă fără aliat, România, al cărei guvern era refugiat la Iași, a fost nevoită să accepte condițiile impuse de Puterile Centrale.

Prin acest tratat, România a fost obligată să retrocedeze Bulgariei Dobrogea de Sud (Cadrilaterul) și să cedeze o parte a Dobrogei de Nord, în timp ce restul regiunii urma să fie sub control german și bulgar, deși rămânea formal în proprietatea României. În plus, Austro-Ungaria a obținut controlul asupra trecătorilor din Munții Carpați, iar Germania a primit drept de concesiune asupra exploatărilor petroliere românești pentru 90 de ani.

Anunțul încheierii păcii preliminare. FOTO: Wikipedia
Anunțul încheierii păcii preliminare. FOTO: Wikipedia

Anterior, pe 18 februarie 1918, la Focșani, fusese semnat un protocol de prelungire a armistițiului cu Puterile Centrale.

1922 - A avut loc, la București, logodna Principesei Maria a României cu Principele Alexandru

Regina Maria a României l-a cunoscut pe Alexandru al Serbiei la Paris, în timpul demersurilor sale pentru susținerea cauzei României, în timp ce Alexandru milita pentru interesele Serbiei. Impresionată de seriozitatea și devotamentul acestuia față de țara sa, regina a început încă de atunci să contemple posibilitatea unei căsătorii între fiica sa mijlocie și prințul sârb, în ciuda faptului că acesta nu provenea dintr-o dinastie de prestigiu.

După încheierea războiului, Casa Regală a României a consolidat mai multe alianțe matrimoniale: în 1921 cu Grecia și în 1922 cu Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor. Astfel, în ziua de Crăciun a anului 1921, la Castelul Peleș, s-a oficializat logodna dintre Alexandru, devenit între timp rege al Iugoslaviei, și principesa Mărioara. Ceremonia religioasă a avut loc pe 20 februarie 1922, la ora 17, la Palatul Cotroceni, urmată a doua zi de un dineu de gală.

Principesa Maria și Regina Elisabeta. FOTO: arhivă
Principesa Maria și Regina Elisabeta. FOTO: arhivă

Maria s-a căsătorit cu regele Alexandru I al Iugoslaviei pe 8 iunie 1922. Cu această ocazie, la Belgrad s-a desfășurat primul meci din istoria echipei naționale de fotbal a României, care s-a încheiat cu victoria României, scor 2-1, împotriva Iugoslaviei.

Din căsătoria lor au rezultat trei fii.

1927 - s-a născut Mircea Malița, matematician, diplomat și eseist român

Malița a fost ministru al Învățământului între 1970 și 1972, ambasador al României în Elveția (1980-1982) și în SUA (1982-1985), precum și membru titular al Academiei Române din 1991.

Născut la Oradea, Mircea Malița a fost unicul fiu al avocatului Pavel Malița și al Veturiei (născută Chirilă), originari din Săcădat și Tilecuș, de pe Crișul Repede. Interesul său pentru cunoaștere a fost stimulat încă din copilărie de cei trei unchi materni, Augustin, Iosif și Aurel, toți cu studii superioare.

Mircea Malița. FOTO: arhivă
Mircea Malița. FOTO: arhivă

A urmat școala primară și primele trei clase de liceu în Oradea, însă, la nici 14 ani, a fost nevoit să se refugieze din cauza ocupării Ardealului. Și-a continuat studiile la Liceul „Radu Negru” din Făgăraș, apoi la liceul episcopiei greco-catolice din Beiuș, unde l-a avut profesor de matematică pe Ștefan Musta, fost asistent la Universitatea din Cluj, care i-a insuflat pasiunea pentru această disciplină.

În 1944, după ocuparea Beiușului de trupele germane aflate în retragere, s-a mutat la București, unde a absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr”. Patru ani mai târziu, și-a obținut licența în matematică la Universitatea din București, avându-i ca profesori pe personalități precum Grigore C. Moisil, Simion Stoilow, Miron Nicolescu, Ion Barbu, Octav Onicescu, Gheorghe Atanasiu și Șerban Țițeica. În paralel, a urmat și studii de filosofie.

A încetat din viață pe 21 mai 2018.

20 februarie 1932 - A fost fondată gazeta „România literară”, sub conducerea lui Liviu Rebreanu, moment important în presa literară românească

În 1932 a fost fondată gazeta „România literară” sub conducerea lui Liviu Rebreanu, marcând un moment important în presa literară românească.

Istoria revistei „România literară” este una complexă, cu multiple publicații care au purtat acest nume, fiecare având un rol distinct în evoluția culturii românești. Prima apariție notabilă datează din 1855, când Vasile Alecsandri a înființat la Iași o publicație cu acest titlu, reunind scriitori din toate provinciile românești. Deși efemeră, această revistă a avut un impact semnificativ asupra literaturii vremii.

Liviu Rebreanu. FOTO: arhivă
Liviu Rebreanu. FOTO: arhivă

În perioada 1932-1934, Liviu Rebreanu a condus o nouă ediție a revistei la București, orientând-o spre dezbateri critice și promovarea valorilor literare autentice, în ciuda faptului că era el însuși un prozator consacrat.

Forma actuală a revistei „România literară” a fost lansată în 1968, ca o continuare a „Gazetei literare”, într-un context de relaxare ideologică în perioada comunistă. De-a lungul timpului, publicația a reușit să-și păstreze autonomia estetică și spiritul critic, devenind un reper al criticii literare românești. Sub conducerea unor figuri marcante precum Nicolae Manolescu și Gabriel Dimisianu, „România literară” a rămas un simbol al culturii românești și al dezbaterii intelectuale într-un cadru democratic.

20 februarie 1938 - Maria Tănase a debutat la radio

Maria Tănase și-a făcut debutul radiofonic pe 20 februarie 1938, interpretând cântece românești în cadrul emisiunii „Ora satului”, acompaniată de taraful lui Ion Matache din Argeș. Printre melodiile cântate s-au numărat „M-am jurat de mii de ori”, „Cine iubește și lasă” și „Geaba mă mai duc acasă”.

Născută pe 25 septembrie 1913, în București, Maria Tănase a devenit rapid una dintre cele mai apreciate interprete de muzică populară, lăutărească, romanțe și muzică ușoară. Supranumită „Pasărea Măiastră” de Nicolae Iorga în 1938, vocea sa distinctă și stilul său autentic au transformat-o într-un simbol al muzicii tradiționale românești.

Debutul său la radio a fost primit cu entuziasm de public și critici, deschizându-i drumul către o carieră strălucită. În același an, a avut apariții importante și pe scene de prestigiu, cântând la renumitul restaurant „Luxandra”, alături de orchestra violonistului Petrică Moțoi. Aceste evenimente au contribuit la consolidarea sa ca una dintre cele mai iubite voci ale muzicii românești.

20 februarie 1954 - s-a născut Grigore Leșe

Grigore Leșe (născut pe 20 februarie 1954, în Stoiceni, Maramureș) este un interpret renumit de muzică tradițională românească, originar din Țara Lăpușului. A absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, specializându-se în fagot, și deține un doctorat în muzică.

Este profesor asociat la Facultatea de Litere a Universității din București și la Universitatea de Muzică București, unde promovează valorile autentice ale folclorului românesc. Repertoriul său include melodii arhaice, transmise din generație în generație, care surprind momente esențiale din viața comunităților tradiționale. Pe lângă vocea sa distinctivă, Grigore Leșe interpretează și la diverse instrumente muzicale, contribuind la păstrarea și promovarea patrimoniului muzical românesc.

„Mulţi oameni se întreabă dacă valorile trecutului vor rezista în avatarurile mileniului trei. Astăzi, prezentul este hodorogit (...) Prezentul are taine noi, este un urcuş, ne dă putere. Nu-l putem lăsa în singurătate. El se va lumina prin înfăptuirea, puterea, forţa şi tăria lui, ne va proteja de reacţiile trecutului datorită ritmicităţii sale. Nu-i grija mea ce se va întâmpla cu trecutul. Eu trebuie să trăiesc prezentul, horind“, declara rapsodul la una dintre lansările sale de carte.

20 februarie 1962 - A fost lansată nava cosmică Mercury–Atlas 6, cu astronautul John Glenn, care a realizat primul zbor american pe orbită

Lansată pe 20 februarie 1962, misiunea Mercury-Atlas 6 (MA-6) a fost primul zbor orbital american cu echipaj uman. Pilotată de astronautul John Glenn și desfășurată sub egida NASA în cadrul Proiectului Mercur, aceasta a reprezentat al cincilea zbor spațial cu om la bord, fiind precedată de zborurile orbitale sovietice Vostok 1 și 2, precum și de misiunile suborbitale americane Mercury-Redstone 3 și 4.

Capsula spațială, numită Friendship 7, a fost lansată cu ajutorul unei rachete Atlas LV-3B de la Complexul de Lansare 14 din Cape Canaveral, Florida. După efectuarea a trei orbite în jurul Pământului, nava a reintrat în atmosferă și a amerizat în Oceanul Atlantic de Nord, de unde a fost recuperată în siguranță de echipajul navei USS Noa. Durata totală a misiunii a fost de 4 ore, 55 de minute și 23 de secunde.

Lansarea a fost amânată de mai multe ori din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, fiind inițial programată pe 14 februarie, apoi reprogramată pentru 18 februarie. În cele din urmă, pe 20 februarie, condițiile au permis desfășurarea cu succes a misiunii istorice.

Istoria zilei

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite