2 noiembrie: Ziua în care a izbucnit marea Răscoală Țărănească din Transilvania. Atrocitățile comise de ambele părți | adevarul.ro

Video 2 noiembrie: Ziua în care a izbucnit marea Răscoală Țărănească din Transilvania. Atrocitățile comise de ambele părți

Publicat:
0
1 live

Pe 2 noiembrie, în 1784, izbucnea marea Răscoală Țărănească din Transilvania. În aceeași zi, dar în 1854, murea poetul, muzicologul și culegător de folclor Anton Pann, iar în 1872 se năștea epigramistul român Cincinat Pavelescu. Tot într-o zi de 2 noiembrie, însă în 2019, ne părăsea Leo Iorga, unul dintre simbolurile rockului românesc.

2 noiembrie 1570: A  izbucnit incendiul care s-a întins din Olanda până în Jütland (actuala Danemarca)

Potrivit cronicilor vremii, focul s-a extins pe un teritoriu vast, din Olanda până în peninsula Jutlanda, iar peste 100.000 de locuințe au fost distruse.

Catastrofa a rămas în istorie drept unul dintre cele mai mari dezastre urbane ale epocii moderne timpurii.

1721: Țarul Petru cel Mare a fost proclamat împărat a toate Rusiile

Petru I al Rusiei, cunoscut în istorie drept Petru cel Mare, este considerat fondatorul Rusiei moderne și unul dintre cei mai influenți conducători ai Imperiului Rus. Născut în 1672 la Moscova, el a urcat pe tron în 1682 și a condus timp de peste patru decenii, transformând profund statul rus prin reforme politice, administrative, militare și culturale.

Petru cel Mare
Petru cel Mare Foto: Wikipedia Paul Delaroche - Bildindex der Kunst und Architektur

Obsedat de modernizarea țării, Petru a călătorit în Europa Occidentală pentru a studia tehnologiile și instituțiile vremii, introducând apoi în Rusia modele occidentale de organizare. A reorganizat armata, a creat o puternică flotă militară și a promovat dezvoltarea economiei și a educației.

Una dintre cele mai importante realizări ale sale a fost fondarea orașului Sankt Petersburg în 1703, noua capitală a imperiului și simbol al orientării Rusiei către Europa. După victoria asupra Suediei în Marele Război al Nordului, Rusia a devenit o mare putere europeană, iar în 1721 Petru și-a asumat titlul de împărat.

Petru cel Mare a murit în 1725, la vârsta de 52 de ani, lăsând în urmă un imperiu profund schimbat și o moștenire care avea să influențeze decisiv istoria Rusiei pentru secolele următoare.

1784: Izbucnește marea Răscoală Țărănească din Transilvania

Deși Europa traversa epoca iluminismului și a marilor transformări culturale și politice, în multe zone ale Transilvaniei relațiile sociale păstrau trăsături specifice Evului Mediu. Cei mai afectați erau iobagii, în special românii, care reprezentau majoritatea populației, dar aveau un statut inferior atât din punct de vedere social, cât și religios.

Nemulțumirile au crescut pe fondul abuzurilor nobilimii și al poverilor tot mai mari impuse comunităților rurale. Potrivit istoricilor, peste 200 de familii nobiliare controlau vaste proprietăți și zeci de mii de iobagi, care aveau puține posibilități de a-și îmbunătăți situația.

Revolta țăranilor transilvăneni a atins punctul critic în toamna anului 1784, după ce mii de iobagi au crezut că se pot elibera de obligațiile feudale prin înrolarea în regimentele grănicerești ale Imperiului Habsburgic. Speranțele le-au fost însă spulberate când autoritățile au anulat recrutările și i-au obligat să revină la vechile îndatoriri.

Istoricul Mircea Dogaru arăta că „Guvernatorul Transilvaniei, baronul Samuil Brukenthal, a declarat întreaga conscripţie fără valoare şi a poruncit ţăranilor să continue servituţile iobăgeşti. Prin astfel de măsuri, ca şi prin cele anterioare, repetate timp de aproape 100 de ani, Curtea de la Viena nu a făcut altceva decât să prelungească iobăgia şi să-i amăgească pe ţărani pentru a nu se revolta. Peste câteva săptămâni, ultima scânteie se va transforma într-o mare vâlvătaie”.

Decizia a declanșat răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan, care s-a extins rapid în Apuseni și în numeroase localități din Transilvania. Revolta s-a îndreptat în primul rând împotriva nobilimii maghiare și a reprezentanților administrației imperiale.

Furia acumulată timp de generații s-a transformat însă rapid în violență extremă. Numeroase curți și conace nobiliare au fost incendiate sau devastate, iar cei surprinși în interior au fost uciși.

Nobili, funcționari și preoți catolici au devenit principalele ținte ale răsculaților, iar mărturiile epocii vorbesc despre execuții brutale, oameni omorâți în bătaie și familii întregi masacrate.

Printre cele mai cunoscute cazuri se numără uciderea familiei Kristyori, unul dintre episoadele care au rămas în memoria contemporanilor drept simbol al violenței izbucnite în timpul răscoalei.

„Pe Andrei, Toma şi Samuel Kristyori i-au omorât cu securile, cu bâtele, cu parii, după multe chinuri. Pe loan Kristyori, după ce l-au zdrobit crunt la un capăt al satului, l-au târât pe jumătate mort, de picioare, peste dealuri, pietre, văi, până la biserica reformată, care era la celalalt capăt al satului.Cât timp l-au târât, l-au bătut, l-au lovit întruna.”, arată David Prodan, în lucrarea „Răscoala lui Horea”, citând şi documente contemporane. Până și femeile au căzut pradă măcelul.

Revolta avea să fie înăbușită câteva luni mai târziu, iar liderii ei executați, însă evenimentul a rămas un simbol al luptei pentru drepturi și libertate.

Autoritățile au răspuns cu o cruzime pe măsură. Răsculații prinși au fost o parte uciși, alții schingiuiți și executați. 

Horea şi Cloşca în lanţuri în temniţele Cetăţii Alba Iulia
Horea şi Cloşca în lanţuri în temniţele Cetăţii Alba Iulia Foto: Muzeul Naţional al Unirii

  Un tratament aparte l-au primit capii răscoalei. „Pe Horea şi Cloşca i-au frânt cu roata de vii luni şi apoi i-au tăiat în patru şi i-au trimis în toate părţile. Capul lui Cloşca l-au adus aici în piaţă, tocmai când treceam, îl ţineau fipt într-o ţeapă aproape de carul meu. Şi eu m-am uitat bine la el, dar n-am văzut nicicând şi nici nu mi-am închipuit să pot vedea aşa ceva fără oroare. Dar mărturisesc, i-am privit tocmai cu sânge rece, ca când n-ar fi fost cap de om”, scria contele Samuil Teleki.

Crișan s-a sinucis înainte de a îndura supliciul. Sute de răsculați au fost omorâți, alții strămutați prin Bucovina și Banat.â

Răscoala însă efecte, fiindcă împăratul austriac a desființat servituțile personale, legarea de glie și a dat drepturi țăranilor, inclusiv dreptul la învățătură.     

1854: A murit poetul, compozitorul, muzicologul și culegător de folclor Anton Pann

Anton Pann, pe numele său real Antonie Pantoleon Petrov, a rămas în memoria culturală a românilor drept autorul melodiei pe care avea să fie pus imnul național „Deșteaptă-te, române!”.

Scriitor, folclorist și muzician, Pann a fost supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb”, în semn de apreciere pentru contribuția sa la patrimoniul cultural românesc.

Atrocitățile fără seamăn ale țăranilor conduși de Horea, Cloșca și Crișan. După secole de oprimare au măcelărit tot ce le-a ieșit în cale

1872; S-a născut poetul și epigramistul român Cincinat Pavelescu

Considerat unul dintre cei mai importanți epigramiști români, Cincinat Pavelescu s-a remarcat prin poezii, romanțe, madrigaluri și lieduri.

Critica literară l-a consacrat drept „maestru al epigramei românești”, iar în 1927 a primit Premiul Național pentru Poezie.

1946: S-a năsut Petre Lupu, actor român

Actor de teatru, film, radio și televiziune, Petre Lupu și-a legat numele de Teatrul Bulandra, unde activează din 1975.

De-a lungul carierei a jucat în producții cunoscute precum „Nea Mărin miliardar”, „A doua cădere a Constantinopolului” și „Trenul vieții”, fiind totodată una dintre vocile cunoscute ale dublajului în limba română.

1950: A murit scriitorul britanic de origine irlandeza George Bernard Shaw

Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1925, George Bernard Shaw este considerat unul dintre cei mai importanți dramaturgi de limbă engleză după William Shakespeare.

Autor al unor opere precum „Pygmalion”, „Sfânta Ioana” și „Candida”, Shaw a rămas o voce influentă atât în literatură, cât și în dezbaterea publică a timpului său.

1956 - Armata roșie sovietică reprimă sângeros protestul budapestanilor început în octombrie

Revoluția Maghiară din 1956 a reprezentat una dintre cele mai importante revolte împotriva dominației sovietice din Europa de Est. Pe 23 octombrie 1956, Imre Nagy a fost desemnat prim-ministru și s-a poziționat împotriva intervenției militare sovietice, după ce Moscova oferise garanții care aveau să se dovedească false.

În aceeași zi, la Budapesta izbucnea un amplu protest studențesc, care s-a transformat rapid într-o revoltă națională împotriva regimului comunist. Timp de mai multe zile au avut loc confruntări între manifestanți, forțele poliției politice maghiare AVH și trupele sovietice.

După ce au lăsat impresia unor negocieri, sovieticii au decis intervenția militară totală. La începutul lunii noiembrie, Budapesta a fost ocupată de Armata Roșie, iar revolta a fost înăbușită cu forța.

Insurecția s-a soldat cu mii de morți, aproximativ 13.000 de răniți, deportarea a circa 16.000 de persoane și exilarea a peste 100.000 de maghiari. Imre Nagy a cerut azil la ambasada Iugoslaviei, însă ulterior a fost arestat, deportat la Snagov și, după un proces desfășurat cu ușile închise, condamnat la moarte și executat în 1958.

1962: Președintele Kennedy anunță sfârșitul crizei nuclearelor din Cuba

Pe 2 noiembrie 1962, președintele american John F. Kennedy a anunțat încheierea crizei rachetelor din Cuba, moment considerat unul dintre cele mai periculoase episoade ale Războiului Rece.

Confruntarea dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică, provocată de instalarea de rachete nucleare sovietice în Cuba, a adus lumea foarte aproape de un conflict nuclear global și de izbucnirea celui de-Al Treilea Război Mondial.

2000: Primul echipaj de trei astronomi ajunge la bordul Stației Spațiale Internaționale

Primul echipaj permanent al Stației Spațiale Internaționale a ajuns la destinație pe 2 noiembrie 2000. Misiunea a fost formată din doi cosmonauți ruși și un astronaut american, marcând începutul locuirii permanente a celei mai importante platforme orbitale construite de omenire.

2019: A murit muzicianul Leo Iorga

Una dintre vocile emblematice ale rockului românesc, Leo Iorga a rămas asociat cu piese precum „Să te gândeşti la mine”, „După ani şi ani”, „Ploaia” sau „Toamnă în sufletul meu”.

Fost solist al formațiilor Cargo și Compact, artistul a continuat să cânte în ciuda problemelor grave de sănătate.

Leo Iorga a murit pe 2 noiembrie 2019, după o lungă luptă cu cancerul pulmonar, boală care s-a extins ulterior și la nivel cerebral.

Top articole

Partenerii noștri