19 februarie: Ziua Națională Constantin Brâncuși. 149 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai mari sculptori ai lumii
0Pe 19 februarie, în 1473, s-a născut savantul şi astronomul Nicolaus Copernic. În 1878 s-a încheiat Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano, iar în 1939 a venit pe lume interpreta de muzică populară Irina Loghin. Dar 19 februarie este, înainte de toate, Ziua Națională Constantin Brâncuși, genialul sculptor de la nașterea căruia se împlinesc 149 de ani.
19 februarie 1473 - s-a născut savantul şi astronomul Nicolaus Copernic
De peste cinci secole știm că Pământul se învârte pe orbită în jurul Soarelui. Înainte însă, acest lucru era considerat o inepție. Nicolaus Copernic este cel care, în Renaştere, a certificat teoria heliocentrică şi poziţionează Terra acolo unde este în raport cu Soarele.
Fondatorul astronomiei moderne și inițiatorul primei revoluții științifice s-a născut în urmă cu 550 de ani, în oraşul Toruń (astăzi în Polonia). Principala lui realizare, pentru care a fost şi memorat de istorie, dar a fost şi persecutat de Biserică, este dezvoltarea teoriei heliocentrice.
S-a dovedit că nu a fost în totalitate adevărată, au demonstrat acest lucru viitorii cercetători, dar el a avut marea calitate că a contrazis ideea falsă a poziţionării Pământului în centrul Universului (şi sistemului solar) şi a făcut acest lucru prin demonstraţii matematice.

Teoria lui Copernic a pus Pământul pe acelaşi plan cu alte planete, astfel că, dintr-o dată, nu mai era chiar tărâmul ales de Dumnezeu.

Clerul a cerut condamnarea lui Copernic, iar scrierile sale au fost interzise de Biserica Catolică. A murit pe 24 mai 1543.
1866: A apărut lucrarea cercetătorului Gregor Mendel Cercetări asupra plantelor hibride, în care sunt formulate legile fundamentale ale eredității (legile lui Mendel)
Austriacul Johann Gregor Mendel a fost călugăr în Ordinul Sfântului Augustin și cercetător științific, fiind considerat drept fondatorul geneticii, legile eredității, cunoscute ca „Legile lui Mendel”, purtându-i numele.

Gregor Mendel (1822-1884). FOTO Wikipedia
A excelat în acest domeniu după ce a fost îndrumat de ambii săi profesori de la universitate și de colegii de la mănăstire să studieze variația plantelor, executându-și cercetările în grădina mănăstirii, potrivit Wikipedia. Între 1856-1863 a cultivat și a studiat plante de mazăre, experiențele sale ducând la generalizările ce ulterior au devenit cunoscute ca „Legile eredității lui Mendel”: prima lege: legea uniformității hibrizilor în prima generație (F1); a doua lege: legea segregării caracterelor în generația a doua (F2) sau legea purității gameților; a treia lege: legea asortării independente a caracterelor în generația a doua (F2).
Mendel a produs o rasă hibridă de albine, fără însă să redea un tablou clar despre transmiterea caracterelor ereditare la albine, și a descris noi specii de plante, supranumite prescurtat „Mendel”.
După ce a fost promovat la rangul de abate în 1866, și-a întrerupt activitatea științifică din cauza responsabilităților administrative, îndeosebi în disputa dintre guvernul laic și instituțiile religioase cu privire la o impozitare specială.
În timpul vieții, rezultatele sale au fost respinse, Mendel murind ignorat de comunitatea științifică la vârsta de 61 de ani ( în 1884 ) de nefrită cronică. La numai câteva zile după moartea sa, abatele care i-a succedat i-a ars lucrările din bibliotecă, potrivit sursei citate.
19 februarie 1876 s-a născut sculptorul Constantin Brâncuşi. Este Ziua Națională Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși, cel mai mic dintre cei șase copii ai familiei de țărani Maria și Radu Nicolae Brâncuși, s-a născut la data de 19 februarie 1876, în satul Hobița, din comuna Peștișani, Gorj.
Brâncuși a urmat școala primară în Peștișani și Brădiceni. De multe ori, neînţeles de către cei din jur, geniul său s-a manifestat încă din copilărie, când și-a format propria sa lume: pietrele găsite în albia râului Bistriţa şi briceagul de care era nedespărţit reprezentau principalele sale jucării.
Era mai zvăpăiat decât cei de-o vârstă cu el. Fura mâncare şi fugea de lângă de animalele cu care se ducea la păscut, după cum îi spunea Vasile Blendea, Moş Trifu, criticului de artă Vasile Drăguţ:
„«Când era mic, Constantin se ţinea tot de drăcovenii şi cu porcii la păscut nu-i plăcea de loc să stea. Cam fugea şi când îl bătea frat-su, Grigore, fugea la Chijnea la prăvălie. Grigore îl bătea des, mai ales că fura din casă de mâncare, că era tot nesătul. Şi de ce mânca, tot mic a rămas… (...) Când fugea de la porci, fugea la Bistriţa şi-şi umplea traista cu pietre, că era cu ea tot ruptă...»“, menționa Barbu Brezianu în lucrarea „Începuturile lui Brâncuşi“.
Mama sa şi-a dorit enorm ca fiul cel mic, care a fugit de două ori de acasă, să se facă preot şi să aibă o familie mare, dar destinul său a fost altul.

După ce a finalizat cursurile şcolii din Craiova, Constantin Brâncuşi s-a mutat la Bucureşti, unde s-a înscris la Şcoala Naţională de Arte Frumoase. În primii ani de studenţi a realizat „Bustul lui Vitellius”, „Cap al lui Laocoon” şi „Studiu” (1900), pentru care a primit mai multe premii. Timp de doi ani, între 1900 si 1902, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota a realizat Ecorșeu, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, lucrare răsplătită cu o medalie de bronz.
În 1903, a primit prima comandă a unui monument public: Bustul generalului medic Carol Davila, care va fi instalat la Spitalul Militar din București.
Cei ce comandaseră bustul generalului Carol Davila nu au fost mulţumiţi de lucrarea realizată de Brâncuşi, cerându-i să micşoreze nasul şi să modifice epoleţii. A refuzat acest lucru şi a luat hotărârea să plece la Paris pe jos, în 1904: „Ar fi fost o muncă uşoară, dar ca de prostituată, care mi-ar fi adus cei câţiva bani cât îmi trebuiau ca să-mi plătesc un bilet de drum de fier până la Paris. Dar ceva se înnăscuse în mine şi nu am mai putut rabda. Am făcut stânga – mprejur, fără nici un salut militar, spre marea panică si spaimă a doctorului Gerota şi dus am fost”, a mai mărturisit sculptorul.
Personalitate de seamă a artei moderne, membru titular post-mortem al Academiei Române, Constantin Brâncuşi a oglindit în operele sale iubirea. Iubirea pentru frumos, pentru viaţă, pentru femeie, iar prin celebra sa sculptură Coloana Infinitului, Brâncuşi a creat o punte cu Raiul.
A murit pe 16 martie 1957 la Paris. Cu puţin timp înainte, Brâncuşi, care era slăbit din cauza suferinţei, l-a chemat la el pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, pentru a se spovedi şi împărtăşi, după care îi mărturiseşte:
„Mor cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea”. La 16 martie 1957, la ora două dimineaţa, Constantin Brâncuşi s-a stins din viaţă, iar trei zile mai târziu a fost înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.
Pe 19 februarie 2025, de Ziua Națională Constantin Brâncuși - se împlinesc 147 de ani de la naşterea sa.
19 februarie 1878 - Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano
Încheiat în urmă cu exact 147 de ani, Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (Yeşilköy), a pus capăt Războiului ruso-româno-turc (1877-1878).
Prin acest document Poarta recunoştea independenţa României, alături de cea a Serbiei şi Muntenegrului, şi autonomia Bulgariei. Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor erau totodată cedate de către Imperiul Otoman Rusiei, care-şi rezerva dreptul de a le schimba „cu partea Basarabiei detaşată la 1856”, aparţinând României, scrie Agerpres. România, Serbia şi Muntenegru nu au fost admise la negocierea şi semnarea tratatului.
19 februarie 1878 - Thomas Alva Edison a obţinut patentarea fonografului său
Thomas Alva Edison (1847-1931), important inventator și om de afaceri american al sfârșitului de secol XIX și început de secol XX, a fost supranumit „Magicianul din Menlo Park”.
Considerat cel mai prolific inventator al timpului său, autodidactul temerar a reușit să aplice practic peste 1000 de descoperiri științifice (1093 brevete). A realizat invenții în domeniul electricității (becul cu filament), al telefoniei, al sistemului de transmisie multiplă a telegramelor, al cinematografiei - kinetoscopul și al înregistrării mecanice a sunetului (fonograful).

Fonograful său a fost patentat acum exact 145 de ani, pe 19 februarie 1878.
19 februarie 1882 - a murit Moș Ion Roată
Ion Roată, de la a cărui moarte se împlinesc 153 de ani, a jucat un rol important în înfăptuirea Unirii sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, fiind ales deputat în divanul Ad-hoc al Moldovei. Inspirat de povestea lui, Ion Creangă l-a făcut personaj de poveste („Moş Ion Roată şi Unirea”, „Moş Ion Roată şi Cuza Vodă”), iar Mihai Eminescu l-a numit cel cu „ghîdilici la limbă”, referindu-se la faptul că acesta „spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi, când îl scormonea cineva la inimă”.
Despre țăranul persecutat de autorităţi şi hulit de boieri, „Monografia comunei Câmpuri” nota:
„La 26 octombrie 1857, alegătorii din Focşani trimit în Divanul Ad-hoc de la Iaşi doi delegaţi din partea orăşenilor, iar ca deputat al ţăranilor pontaşi pe Ion Roată. La 6 ianuarie 1858, Ion Roată trimite unui prieten o scrisoare prin care îl înştiinţa despre dezbaterile din Divanul Ad-hoc, în care scria că 'într-o lună sau două o să cadă boierescul', şi 'omul o să fie domnitor în casa lui'. Descoperind scrisoarea, poliţia îl arestează la Iaşi şi îl trimite sub escortă la starostie”.

Vlăcașul din Vrancea a fost eliberat pe încrederea localnicilor din Câmpuri, cărora li se cerea să garanteze că „numitu nu se va mai abate la urmări stricătoare liniştii” , abia pe 17 februarie.
„Se cerea, de asemenea, să fie sub supraveghere poliţienească şi, dacă mai face agitaţie contra ordinii de stat, să fie arestat. La 1859, după unirea din 24 ianuarie, Moş Ion Roată a fost chemat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în noaptea de 5 spre 6 februarie, în casele lui Ştefan Dăscălescu din Focşani, pentru a se sfătui cu acesta în privinţa răzeşilor. (...) După Războiul de Independenţă, Moş Ion Roată este decorat cu 'Steaua României'. Până la sfârşitul vieţii trăieşte însă în sărăcie", se arată în „Monografia comunei Câmpuri”.
Moș Ion Roată murit pe 18/19 februarie 1882.
19 februarie 1939 - S-a născut interpreta de muzică populară Irina Loghin
Irina Loghin, una dintre cele mai iubite artiste de muzică populară din România ,împlinește 86 de ani.
Considerată dintotdeauna una dintre cele mai frumoase artiste ale scenei româneşti, grație genelo bune care ni au lasat anii să-și pună prea mult amprenta, Irina Loghin a fost remarcată de mică.
Întrebată în emisiunea „Reţeaua de idoli” când a ştiut că este altfel decât restul familiei, Irina Loghin a mărturisit:
„Din clasele primare. Eram născuţi la interval de 2 ani. Nu aveam toţi încălţăminte, aveam galoşi cu ciorapi de lână pe care îi croşetam de la acea vârstă fragedă. Aşteptam să vină surorile mele de la şcoală să îmi dea încălţămintea. A fost greu, dar atunci credeam că este foarte normal. Am început să cânt la şcoală... ştiam de la tata. Învăţătoarea şi-a dat seama şi am devenit solista clasei şi dirijam şi alte clase mai mici. După ce am terminat liceul, am lucrat la un laborator, într-o fabrică de sticlă, apoi am fost la Şcoala Populară de Artă. La fabrica de sticlă, la 20 de ani, aveam echipă de dansuri şi am mers în turneu în Bulgaria. Instructoarea de dansuri era soacra lui Besoiu. Între timp am aflat că se dă consurs la ansamblul Ciocârlia, din Bucureşti”.
19 februarie 1951 - s-a născut actriţa Maria Ploae
Maria Ploae și-a petrecut copilăria în satul Dealu Perjului, unde ducea oile la păscut, dar destinul i s-a schimbat radical la vârsta de 12 ani, când a fost înfiată de o mătuşă.
A ajuns în Capitală. A absolvit Facultatea de Teatru şi şi-a făcut debutul încă din anii studenţiei. În cele aproape cinci decenii scursei de atunci, Maria Ploae a fost o prezenţă magnetică pe marele ecran, dar şi o strălucită actriţă de teatru.
În urmă cu trei ani a fost sărbătorită la cea de-a 19-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania, unde a fost distinsă cu Premiul de Excelenţă TIFF pentru întreaga carieră.
Maria Ploae este căsătorită din anul 1976 cu scenaristul, producătorul şi regizorul de film Nicolae Mărgineanu şi au împreună 3 copiii. Unul dintre ei, Petre Mărgineanu este compozitor, iar Ana Mărgineanu este regizor de teatru. De-altfel, Maria Ploae a jucat şi în filme regizate de soţul ei, dar şi în spectacole de teatru montate de fiica ei.
Într-un interviu pentru „Adevărul”, actrița a povestot cum a început relația de dragoste cu regizorul Nicolae Mărgineanu.
„L-am întâlnit în timpul filmărilor de la „Fraţii Jderi“, însă pe atunci era operator şi era şi căsătorit. Din prima clipă am simţit o afinitate pentru acest om, deşi eram doar prieteni. După filmări nu ne-am mai văzut multă vreme. Ne-am reîntâlnit la „Muntele ascuns“, unde era tot operator, dar şi divorţat. Atunci ne-am îndrăgostit unul de celălalt, în ’74.
19 februarie 1968 - A murit chimistul Eugen Angelescu
Chimistul Eugen Angelescu, membru titular al Academiei Române, s-a născut la Râmnicu Vâlcea, a studiat la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, apoi şi-a continuat pregătirea la Roma, unde şi-a susţinut teza dedoctorat în chimie (1924). Între anii 1958-1960 a fost prorector al Universităţii din Bucureşti. A fost fondator al şcolii române de chimie coloidală, urmărind şi variaţia proprietăţilor unor sisteme coloidale, în domeniul de trecere de la dispersia coloidală la cea moleculară, cu aplicaţii în industria săpunurilor şi detergenţilor.
Rezultatele cercetărilor sale le-a făcut cunoscute în numeroase cărţi şi articole, apărute în reviste de profil din ţară şi din străinătate, potrivit Agerpres.
19 februarie 1963 - s-a născut artistul Seal
Câştigător a trei premii Grammy, Cântăreţul şi compozitorul englez Seal (Henry Olusegun Olumide Adeola Samuel), împlinește anul acesta 62 de ani.
Seal este cunoscut datorită hiturilor pe care le-a lansat în cei peste 30 de ani de carieră: „Killer“,„Crazy sau „Kiss From a Rose“.
19 februarie 1963 - s-a născut actriţa Jessica Tuck
Și actriţa Jessica Tuck, împlinește pe 19 februarie 2025 tot 62 de ani.
Cinefilii și-o amintesc mai ales pentru rolurile din „Judging Amy” (1999) şi „True Blood” (2008).
19 februarie 1982 - s-a născut înotătoarea Camelia Potec
Camelia Potec împlinește 43 de ani.
În decursul celor 20 de ani de activitate sportivă a cucerit peste 200 titluri naționale și a realizat multiple recorduri în sportul pe care l-a practicat de la vârsta de nouă ani.
În octombrie 2013 a devenit președinte al Federației Române de Natație și Pentatlon Modern (FRNPM), fiind cel mai tânăr președinte de federație din România, iar în 2016 a fost aleasă în funcția de vicepreședinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român.
19 februarie 1990 - Înfiinţarea Uniunii Teatrale din România (UNITER)
Uniunea Teatrală din România (UNITER) a luat ființă pr 19 februarie, în 1990, după desființarea Asociației Oamenilor de Artă din Instituțiile Teatrale și Muzicale.
UNITER este o organizație profesională, apolitică, neguvernamentală și nonprofit, constituită prin asocierea liberă a creatorilor din domeniul teatrului din România.
19 februarie 2013 - Patinatorul român Emil Imre a câştigat medalia de aur la short track
Exact în urmă cu zece ani, patinatorul român Emil Imre a câştigat medalia de aur la short track, pe distanţa de 1.000 m, la Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) de la Poiana Braşov.
