16 martie: 2020: Ziua când România a intrat în stare de urgență. Ce a urmat
0Pe 16 martie 1957 s-a stins din viață marele sculptor Constantin Brâncuși. Tot pe 16 martie, în 1965, a avut loc premiera filmului „Pădurea spânzuraților”, premiat la Cannes.
37: Caligula devine împărat roman
Caligula s-a născut pe 31 august, anul 12 d.Hr., și a fost împărat roman din 37 până la moartea sa, în 41 d.Hr.
Caligula a înăbușit în 39 o revoltă pe Rinul Superior și i-a executat pe M. Aemilius Lepidus și pe Gnaeus Lentulus Gaetulicus. După urcarea pe tron, a cheltuit rapid averea strânsă de predecesorul său, Tiberius, și a încercat să obțină noi venituri prin extorcări și confiscări de averi, scrie Britanica.
În anul 40 a mers cu armata în Galia și a pregătit o invazie a Britaniei, dar a renunțat și le-a ordonat soldaților să adune scoici de pe țărm, pe care le-a numit „prada oceanului cucerit”.
Tot atunci a încercat să-și impună cultul divin, ordonând ridicarea unei statui a sa în Templul din Ierusalim, însă a retras ordinul după intervenția lui Herod Agrippa.
Nemulțumirea față de domnia sa a dus la mai multe conspirații, iar în ianuarie 41 Caligula a fost asasinat de membri ai gărzii pretoriene. Soția sa, Caesonia, și fiica lor au fost, de asemenea, ucise, iar tronul a fost preluat de unchiul său, Claudius.
1821: Tudor Vladimirescu a lansat „Proclamația către bucureșteni”
Tudor Vladimirescu, ajuns la Bolintin, a lansat „Proclamația către bucureșteni", prin care îi chema la lupta antiotomană.
Data de 16 martie 1821 este înscrisă şi pe documentul programatic al Revoluţiei de la 1821, intitulat „Cererile norodului românesc”. La 21 martie intră în Bucureşti, iar în următoarele zile își așază tabăra militară pe platoul de lângă Mănăstirea Cotroceni, lăsând garnizoane de panduri şi la mănăstirile Mihai Vodă, Antim şi la Mitropolie.
1897: S-a născut artista Margareta Sterian
Născută la 16 martie 1897, în Buzău, Margareta Sterian a fost o pictoriță, scriitoare, ilustratoare, ceramistă și traducătoare română, de origine evreiască din România.
A studiat în orașul natal și la Liceul german evanghelic din București, avându-i profesori pe Ioan Slavici și Richard Conisius. Rămasă orfană în copilărie, a fost crescută de mătuși și de bunica sa, care a încurajat-o să urmeze arta în ciuda sărăciei și a bolii.
Ucenică a pictorului Gori Mircescu, a plecat la Paris, unde a studiat la Academia Ranson și la École du Louvre între 1926 și 1929. Revenită în România, a colaborat cu școala sociologică a lui Dimitrie Gusti și a participat la campania monografică de la Drăguș, realizând portrete ale copiilor și țăranilor.
A frecventat cercurile avangardiste din jurul revistei „Contimporanul”, unde a debutat în 1930, publicând poezii și traduceri. A participat la numeroase expoziții în țară și în străinătate, iar debutul său editorial a avut loc în 1945, cu volumul „Poezii”. După 1969 a publicat poeme, note de călătorie, un roman, proză scurtă și traduceri.
S-a stins din viață pe 9 septembrie 1992, la București.
1957: A murit marele sculptor Constantin Brâncuși
La 19 februarie 1876, s-a născut la Hobița, județul Gorj, Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului XX.
Considerat un pionier al sculpturii moderne, Brâncuși a studiat la Școala de Arte și Meserii din Craiova și ulterior la Școala Națională de Arte Frumoase din București, înainte de a se stabili la Paris, unde și-a desfășurat cea mai mare parte a activității artistice.
Ce relație au avut strămoșii românilor cu neamurile iraniene. Legăturile din secolul XX, alimentate de țițeiOpera sa se caracterizează prin forme esențializate și influențe ale artei populare românești, fiind reprezentată în colecții și muzee de prestigiu din întreaga lume.
Printre lucrările sale cele mai cunoscute se numără „Sărutul”, „Domnișoara Pogany”, „Pasărea în spațiu” și ansamblul monumental de la Târgu Jiu, realizat în memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial.
Constantin Brâncuși a murit la Paris, la 16 martie 1957, iar ulterior a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
1965: A avut loc premiera filmului „Pădurea spânzuraților”
„Pădurea spânzuraților” este o ecranizare din 1965 a romanului omonim al scriitorului Liviu Rebreanu. Regizat de Liviu Ciulei, a fost primul film românesc care a obținut o largă recunoaștere internațională.
Producția peliculei a fost realizată în anul 1964 de Studioul Cinematografic „București”, care la momentul acela funcționa deja în noul Centru de Producție Cinematografică construit la Buftea, scrie Historia.
Filmul a fost realizat de cunoscutul regizor Liviu Ciulei, acesta alegând în rolul principal, cel al locotenentului Apostol Bologa, pe tânărul (pe atunci) actor Victor Rebengiuc, rol care l-a consacrat pe acesta în lumea cinematografului.
Distribuţia este completată de însuși regizorul Liviu Ciulei (în rolul lui Klapka), actrița Ana Széles (Ilona) şi Ştefan Ciubotaraşu (Petre).
În anul 1966 a câștigat categoria „Première Oeuvre” a Festivalului de Film de la Cannes.
2014: Crimeea votează secesiunea de Ucraina
Referendumul din Crimeea cu privire la aderarea la Federația Rusă a avut loc în Republica Autonomă Crimeea pe 16 martie 2014. Pe fundalul crizei din Crimeea, membrii Consiliului Suprem al Republicii Autonome au votat pe 6 martie ieșirea în mod oficial din componența Ucrainei și alăturarea la Federația Rusă.
Misterele unuia dintre cele mai controversate evenimente ale secolului XX. Moartea lui Kennedy, încă o poveste cu multe semne de întrebareGuvernul Ucrainei, tătarii crimeeni și mai multe state au susținut că orice referendum organizat de autoritățile din Crimeea este neconstituțional și nelegitim.
2020: Ziua când România a intrat în stare de urgență
Data de 16 martie rămâne în memoria colectivă drept un moment care a schimbat viața cotidiană a românilor. În urmă cu șase ani, președintele Klaus Iohannis semna actul oficial prin care România intra, pentru prima dată după Revoluție, în stare de urgență. Autoritățile de la București urmau exemplul altor 12 state europene care activaseră deja mecanisme de criză, în încercarea de a limita răspândirea virusului SARS-CoV-2. La momentul decretului din 16 martie, în România erau 2.855 de persoane în carantină instituționalizată, o cifră ce avea să explodeze în lunile ce au urmat.
Ce a însemnat „Starea de Urgență”
Decretul publicat în Monitorul Oficial a impus următoarele măsuri:
- Educație online: Toate unitățile de învățământ și-au suspendat cursurile, marcând începutul erei „școlii online”.
- Restricții de mișcare: Autoritățile au primit puterea de a interzice circulația rutieră, feroviară și aeriană, culminând ulterior cu celebrele ordonanțe militare.
- Sistemul medical în alertă: S-au permis angajări fără concurs în spitale și s-a pus accent pe cazurile urgente, în timp ce serviciile de ambulanță au trecut sub coordonarea IGSU.
- Control economic: Guvernul a căpătat dreptul de a plafona prețurile la alimente de bază, medicamente și utilități, dar și de a rechiziționa fabrici pentru producția de echipamente sanitare.
Această perioadă de restricții severe s-a încheiat pe 15 mai 2020, când România a făcut tranziția către starea de alertă, o etapă de relaxare graduală, dar sub semnul unei „noi normalități”.
Se încarcă comentariile...
