14 noiembrie: Prima zi a revoltei de la Braşov, când muncitorii au refuzat să mai intre la lucru. „Vrem mâncare și căldură!”
0La 14 noiembrie 1987, nemulţumiţi că nu şi-au primit salariile întregi, muncitorii de la Secția 440 „Matrițe” a întreprinderii de autocamioane Steagul Roșu din Braşov au refuzat să mai intre la lucru. Regele Charles împlineşte 76 de ani.
1716: S-a născut matematicianul şi filosoful german Gottfried Leibniz
Născut la Leipzig în 1646, Gottfried Wilhelm Leibniz este considerat unul dintre părinţii Iluminismului german, fiind deopotrivă un important matematician şi fizician, dar şi un apreciat filosof, domeniu în care a introdus termenul de „monadă”.
În jurul anului 1675, independent de principiile calculului infinitezimal într-o lucrare despre care Isaac Newton a scris în 1666, Leibniz formulează bazele calculului diferențial și integral, care vor constituii baza de plecare a matematicii și fizicii pe care le cunoaştem în prezent. De asemenea, simbolurile matematice introduse de Leibniz în calculul diferențial și integral se folosesc și astăzi, potrivit wikipedia.
O realizare excepţională pentru acea vreme, Leibniz construiește un calculator mecanic, capabil să efectueze înmulțiri, împărțiri și extragerea rădăcinii pătrate, perfecționând realizările în domeniu al unui alt matematician-filosof, Blaise Pascal. De asemenea, Leibniz dezvoltă forma modernă de numărare binară, utilizată astăzi în informatică și pentru calculatoare, încercând să creeze un calcul logic, o logică bazată pe utilizarea simbolurilor, ceea ce face să fie considerat şi un precursor al logicii matematice.
1829: A murit Louis Nicolas Vauquelin, cel care a descoperit cromul şi beriliul
Louis Nicolas Vauquelin s-a născut în mai 1763, în Normandia, şi este unul dintre cei mai cunocuţi farmacişti şi chimişti francezi ai secolului al XVIII-lea. Studiile pentru aprofundarea acestor domenii şi le-a început la Rouen, continuându-le apoi la Paris.
În anul 1797 a decoperit cromul, iar peste doar un an, în 1798, beriliul.
Din 1809 a devenit profesor la Universitatea din Paris, iar din 1816 membru străin al Academiei de Științe Regale din Suedia.
A murit la 14 noiembrie 1829, pe când vizita Normandia natală.
1831: A murit filosoful german Friedrich Hegel
Născut în 1770, la Stuttgart, într-o familie protestantă, Hegel este părintele dialecticii şi principalul reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea.
În jurul vârstei de 8 ani, Hegel avea deja noţiuni de limba latină şi studiase literatura clasică, mai ales pe Shakespeare, astfel că la 10 ani tatăl său îl iniţia în geometrie și astronomie, dar şi în fizică şi botanică. La 18 ani, îşi completază vastele cunoştinţe studiind filozofia, istoria, teologia și limbile clasice, latina și greaca, matematică și fizică la seminarul din Tübingen (numit Stift), unde îşi face studiile universitare.
Sistemul său filosofic se întemeiază pe noțiunea de „dialectică”, aceasta fiind, în același timp, un concept, dar şi un principiu al cunoașterii și al mișcării reale care guvernează existența lumii, la baza căreia stă raţiunea.
1840: S-a născut pictorul impresionist Claude Monet
Născut la Paris, în Franţa, Claude Monet s-a mutat împreună cu familia sa în Normandia, pe vremea când avea cinci ani, plajele acesteia fiind o temă frecventă a tablourilor sale.
Aici l-a cunoscut pe Eugène Boudin, un artist care a lucrat în mare parte picturi plein air - schițe rapide făcute în aer liber - pe plajele Normandiei, de la care şi-a însuşit câteva tehnici ale picturii în 1856, căci, în ciuda insistenţelor tatălui său de a prelua afacerile de familie (deţineau o băcănie), adolescentul Claude Monet era interesat doar de desen.
Pentru a scăpa de armată, atunci când urma să fie trimis în Algeria, Monet acceptă propunere unei mătuşi care îl înscrie la curs de artă la universitate. Fire nonconformistă, nu-l atrage niciunul dintre stilurile de pictură tradițională predate la universitat, aşa că în 1862 se reîntoarce la Paris, unde studiază arta cu Charles Gleyre.
Întâlnirea cu un alt mare pictor francez, Pierre-Auguste Renoir, avea să-i schimbe destinul pentru totdeauna, între ei legându-se o prietenie traimică şi fondând împreună mișcarea impresionistă.
1869: S-a născut Iulia Hasdeu, fiica scriitorului B.P. Hasdeu
De o inteligenţă sclipitoare, Iulia Hasdeu vorbea fluent limba franceză încă de la vârsta de doi ani şi a creat nuvele când avea 7 ani. Genialitatea fiicei lui Haşdeu a continuat să se manifeste şi la vârsta adolescenţei, când, la doar 16 ani, Iulia Hasdeu a devenit prima româncă înscrisă la Universitatea Sorbona, unde i-a uimit pe profesori.
Tot la Sorboba au apărut primele semne ale bolii, un an mai târziu. Datorită preocupărilor pentru studiu, a ignorat boala, iar în aprilie 1888 a fost nevoită să abandoneze studiile. Părinţii au dus-o la Montreux, apoi în Elveţia, la medici renumiţi, care i-au prevăzut vindecarea, dar boala a avansat galopant, murind în toamna aceluiaşi an.
După moartea fiicei sale, Bogdan Petriceicu Hasdeu s-a refugiat în spiritism şi a luat decizia să ridice la Câmpina un castel, după planurile pe care însăşi Iulia i le-ar fi transmis tatălui de pe lumea cealaltă. Scriitorul era convins că „Marele Templu“ este casa fiicei sale.
1878: Dobrogea redevine parte a României
România a obţinut, în cadrul Congresului Internaţional de la Berlin din 1878, recunoaşterea independenţei de stat şi revenirea în cadrul graniţelor naţionale a Dobrogei, cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor, astfel că, la 14 noiembrie 1878, autorităţile române au preluat, oficial, administraţia Dobrogei.
Unirea Dobrogei cu teritoriul naţional reprezenta, după unirea Moldovei cu Ţara Românească din anul 1859, o nouă şi importantă etapă în cadrul procesului de desăvârşire a unităţii de stat a românilor, proces definitivat prin Marea Unire din 1918.
1932: S-a născut regizorul român Geo Saizescu
Deşi este perceput adesea ca un regizor al perioadei comuniste, Geo Saizescu, născut la 14 noiembrie 1932, în localitatea Prisăceaua din judeţul Mehedinţi, fost unul dintre cei mai prolifici regizori, filmele sale fiind extrem de apreciate de public, producţiile sale precum „Păcală“, „Secretul lui Bachus“ şi „Astă seară dansăm în familie“ având un succes uriaş.
De altfel, „Păcală“ este a doua cea mai vizionată peliculă românească din toate timpurile, în condiţiile în care a vândut 14.644.029 de bilete în cinematografe, cu doar 1.557 mai puţine decât „Nea Mărin miliardar“, lungmetrajul lui Sergiu Nicolaescu. „Păcală“ a reuşit totodată performanţa ca, în anul 1976, într-o singură difuzare să obţină 7.000.000 de spectatori la Televiziunea Română, situându-se pe locul al treilea în acel an.
Din bogata sa filmografie, la care a lucrat ca actor, dar mai ales ca regizor, sunt de menţionat: „Doi vecini” (1958), „Un surâs în plină vară” (1963), „Dragoste la zero grade” (1964), „La porţile pământului” (1965), „Astă seară dansăm în familie” (1972), „Păcală” (1974), „Eu, tu şi Ovidiu” (1977), „Şantaj” (1980), „Secretul lui Bachus” (1984), „Sosesc păsările călătoare” (1984), „Secretul lui Nemesis” (1986), „Harababura” (1990), „Viaţă de artist” (2003). În anul 2006, a realizat „Păcală se întoarce”, o continuare a filmului de succes din 1974.
Geo Saizescu a murit la 23 septembrie 2013, la Bucureşti.
1948: Regele Charles împlineşte 76 de ani
Fiul reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit și al soțului ei, Prințul Philip, Charles al III-lea (Charles Philip Arthur George Mountbatten-Windsor) este actualul Rege al Regatului Unit.
Este de asemenea Duce de Cornwall și Duce de Rothesay, titluri purtate în mod tradițional de moștenitorul tronului Angliei, respectiv al Scoției. Regele Charles este moștenitorul care a purtat cel mai mult timp acest titlu de prinț în întreaga istorie a Marii Britanii.
Odată cu urcarea mamei sale pe tronul Marii Britanii, în 1952, Charles, în vârstă de patru ani la acea vreme, a devenit automat prinţ moştenitor.
1975: S-a născut atleta Gabriela Szabo, multiplă campioană olimpică
A urcat de zece ori pe podiumul Campionatelor Mondiale, atât în sală, cât şi în aer liber, de şapte ori pe cea mai înaltă treaptă, iar la Europene a obţinut cinci medalii, dintre care două de aur.
În 1999, Gabi a câştigat toate etapele circuitului Golden League, la fel ca şi danezul Wilson Kipketer, cei doi împărţindu-şi cecul de un milion de dolari oferit ca premiu de Federaţia Internaţională de Atletism.
În acelaşi an, a fost desemnată cea mai bună atletă a lumii, iar Asociaţia Internaţională a Presei Sportive a declarat-o cea mai bună sportivă din lume.
Deşi a primit oferte tentante de a concura pentru alte ţări, Gabriela Szabo a refuzat de fiecare dată, neacceptând să reprezinte decât culorile României.
Un capitol special în cariera acestei mari sportive îl reprezintă Jocurile Olimpice. Medalia de argint obţinută la 1.500 m, în 1996, la Atlanta, a reprezentat doar un preambul a ceea ce avea să se întâmple patru ani mai târziu, la Sydney, când Gabriela Szabo a devenit campioană la 5.000 m şi a obţinut bronzul la 1.500 m. Retrasă din activitate în 2004,
1987: Prima zi a revoltei anticomuniste de la Brașov: „Vrem mâncare și căldură!”
La 14 noiembrie 1987, la Secția 440 „Matrițe” a întreprinderii de autocamioane Steagul Roșu din Braşov au început, practic, primele proteste ale muncitorilor împotriva sistemului comunist.
Era într-o sâmbătă, pe atunci zi lucrătoare şi zi de salariu, iar nemulţumirea muncitorilor a răbufnit când, ridicându-şi salariile, au constatat că au primit doar jumătate din leafă. Pe fluturașii de salariu, în dreptul rubricii „Rețineri” era scris cuvântul „social”.
Fără o organizare prealabilă, muncitorii au decis să nu mai lucreze, iar schimbul de noapte nici nu a mai pornit utilajele. Oamenii au încercat să obțină răspunsuri de la conducerea întreprinderii, însă șeful de secție din acea noapte i-a tratat cu dispreț și a anunțat conducerea administrativă despre întreruperea lucrului abia la ora 5 dimineața, potrivit wikipedia.
A doua zi, pe 15 noiembrie, la ora 7.00 au sosit și muncitorii din schimbul I, așa că starea de agitație și protestele s-au amplificat. Muncitorii au spart geamurile sediului administrativ al uzinei, iar în jurul orei 8.00 circa patru mii de muncitori erau adunați la porțile acesteia. În jurul orei 11.00 ei au luat hotărârea să meargă la sediul Comitetului Județean al PCR, ca să se facă ascultați. La ieșirea din întreprindere, de teama represaliilor, mulţi dintre protestatri s-au retras, astfel că iniţial aproximativ 400 de persoane şi-au continuat drumul spre Consiliul Județean al P.C.R.
Inițial demonstranții au scandat revendicări sociale: „Vrem mâncare și căldură!”, „Vrem banii noștri!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină și căldură!” și „Vrem pâine fără cartelă!”[5]. În dreptul Spitalului Județean, ei au cântat imnul revoluției de la 1848, „Deșteaptă-te, române!”. Ajungând în centrul orașului, coloanei de manifestanți i s-au alăturat mii de muncitori de la fabrica Tractorul Brașov, fabrica Hidromecanica, elevi, studenți și alți locuitori. Din acest moment, protestul s-a transformat într-unul politic[4], iar oamenii au susținut ulterior că ar fi scandat sloganuri precum „Jos Ceaușescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos dictatura!” sau „Jos tiranul!”.
2015: Atentatele teroriste de la Paris din 2015
În noaptea de 13 spre 14 noiembrie 2015, trei comandouri alcătuite din nouă jihadişti din cadrul grupării Statul Islamic (SI) au ucis 130 de persoane şi au rănit alte peste 350 de persoane, la Paris.
Atacurile au avut loc în sala de concerte pariziană Bataclan - 90 de morţi -, pe terase ale mai multor baruri şi restaurante - 39 de morţi - şi în apropiere de Stade de France - un mort.
14 noiembrie: Ziua Dobrogei
În data de 19 noiembrie 2013 a fost adoptat de Senat proiectul de lege privind instituirea Zilei Dobrogei, iar la 9 septembrie 2015 documentul a fost votat de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.
Alegerea acestei date face trimitere la Războiul de Independenţă sau războiul ruso-româno-turc, încheiat în 1878, în urma căruia Dobrogea a revenit la teritoriul naţional, potrivit legii publicate pe www.cdep.ro. În data de 7 octombrie 2015 a fost publicată, în Monitorul Oficial, Legea 230/2015 privind instituirea acestei zile.
Sărbătorirea anuală a Zilei Dobrogei poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific, potrivit prevederilor legii. În plus, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini, atât material, cât şi logistic, evenimentele organizate cu acest prilej, iar Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot include în program emisiuni culturale pe această temă, dar şi transmisiuni de la manifestările dedicate acestei zile.
Se încarcă comentariile...
