Căpcăunul din Bucegi și Baba Cloanța din Parâng. Cum arată monștrii mai puțin cunoscuți ai României modelați de natură
0Natura e neîntrecută în a sculpta și modela forme surprinzătoare. Dincolo de Sfinxul și de Babele din Bucegi, pe care toată lumea le-a văzut cel puțin în poze sau filmări, România e plină de astfel de „monștri” mai puțin cunoscuți și mediatizați.
Fanii traseelor montane au propriul grup pe Facebook, numit simplu „Trasee pe munte”, care numără peste 200.000 de membri. Pe acest grup, un internaut a dat semnalul unei discuții despre cele mai pitorești figuri modelate de natură în munți și nu numai.
„Toată lumea îl știe pe Sfinx. Dar aproape nimeni nu l-a văzut pe... Căpcăunul din Bucegi”, a scris el, iar scurta postare este însoțită de fotografia de mai jos.
„L-am vedea dacă ne-ai da o locație, te rog”, a scris cineva. „Cel mai bine se vede din zona Crucii Caraiman, privind spre muchia ce coboară de pe vârful Caraiman”, a explicat altul. Alți membrii ai grupului și-au amintit că au fotografiat și alte peisaje interesante, cărora ochiul uman le poate găsi un corespondent în basme sau în imaginație.
Altcineva a descoperit „Gibonul”. „Ăsta e trecut de 100 de ani”, a exclamat un internaut. „Știu că i se spune Gibonul de către localnici”, a confirmat autorul fotografiei.
Alt fan al traseelor a descoperit un alt căpcăun. „Căpcăunul tău e bonom, pe când cel fotografiat de mine e pornit să halească turiștii rătăciți. Căpcăunul meu nu-i în Caraiman!”, a scris altul.
„Dar pe pletosul ăsta îl știe cineva?”, a scris alt internaut, care a postat și fotografia de mai jos.
Cineva a descoperit-o pe Baba Cloanța din Parâng, o stâncă uriașă care aduce cu temuta vrăjitoare din poveștile românilor. „E Baba Cloanța din Parâng”, a scris cel care a descoperit-o (foto mai jos). „Woow, chiar ca seamănă!”, s-a arătat surprins un alt internaut. „Se vede doar dintr-un anumit unghi pe un traseu nemarcat foarte abrupt. Nu prea circulă turiștii pe acolo. Și eu am trecut de câteva ori pe acolo până am remarcat figurina”, a explicat autorul fotografiei. „Nu le știm pe ale noastre frumuseți pitorești, dar le lăudăm pe ale străinilor”, a scris cineva.
Și tot internauții au surprins și Sfinxul din Dobrogea. „E la capul Dolosman!”, a scris cineva. „Mi se pare... «zâmbăreț»", a scris altcineva. „Are și buze siliconate”, a glumit altul. „Asta dovedește că natura este un bun sculptor, iar noi avem imaginație. Super interesant! Trebuie să ai și un aparat de fotografiat bun, unghi și luminozitate, spirit de observație și umor”, a remarcat cineva. Fotografia cu Sfinxul din Dobrogea, mai jos.
O internaută a venit cu o altă fotografie interesantă. „Asta cum vi se pare?”, a scris ea. „Unde se află?”, a venit o întrebare. „În Cheile Dobrogei”, a răspuns ea. „Parcă ar fi Lenin. Să nu audă rușii, că vin după el!”, a scris cineva referitor la fotografia de mai jos.
„Căpcăunii creați de mama natură trebuie să fie cunoscuți și vizitati pentru frumusețea lor și a naturii înconjurătoare!”, a concluzionat cineva.
Megaliții din Carpați, controversați
De-a lungul timpului au existat voci, inclusiv ale unor oameni de știință, care susțin că Sfinxul și Babele - cele mai faimoase monumente ale naturii din Munții Bucegi - ar reprezenta structuri megalitice, alături de alte monumente de acest gen de pe întreg curprinsul României și nu numai.
„Întreaga catenă a Carpaților, începând din plaiurile Moldovei și până în părțile de nord-vest ale Ungariei ne prezintă o mulțime nenumărată de columne brute, ce se înalță impozante pe vârfurile maselor de stânci și care ne înfățișează din depărtare formele și atitudinea unor figuri omenești, despre care poporul în legendele sale ne spune că reprezintă chipurile împietrite ale unor personalități mitice”, scria Nicolae Densușianu (1846 - 1911), în volumul „Dacia Preistorică”, publicată în 1913, după moartea sa.
Nicolae Densușianu prezenta stâncile care conturează întruchipări umane ca fiind creații ale oamenilor preistorici, ce au vrut astfel să reprezinte, la scară mare, zeitățile pe care le adorau. „Megaliții” din România au fost identificați de istoric în mai multe locuri din Carpați, însă munții Bucegi au fost, potrivit acestuia, locurile cu cea mai mare aglomerare de astfel de monumente.
Aceste formaţiuni au aprins imaginaţia amatorilor de paranormal, dar şi de pseudoistorie. Densuşianu a mers până la a susține în zona Bucegilor a trăit un popor numit pelasgii. Sfinxul ar fi chiar o reprezentare a acestei divinităţi supreme a pelsagilor. Totodată au fost avansate teorii și mai bizare. Una dintre ele spune că inclusiv egiptenii ar fi plecat din zona Bucegilor şi ar fi construit celebrul Sfinx de la Gizah, imitându-l pe cel din Bucegi. În anii 60, arhitectul peruan Daniel Ruzo contribuia şi el la crearea mitologiei din jurul Sfinxului.
În lucrearea sa „Marcahuasi: la historia fantástica de un descubrimiento: los templos de piedra de una humanidad desaparecida”, Daniel Ruzo susținea că, de fapt, Sfinxul din Bucegi ar fi un grup statuar cu chipuri numeroase din rase diferite, ce compun o imagine unitară. Mai mult, el a afirmat că Sfinxul ar fi gardianul unei comori îngropate în zona vârfului Omu. Cu timpul, s-a creat o adevărată isterie, iar mulți vânători de comori chiar au pornit la drum în speranța că vor găsi tezaure uitate din alte timpuri, care le vor aduce faimă și bogăție.
Mai departe, de aici și până la alte interpretări fantastice, care se referă la piramide energetice, la tuneluri secrete prin munți și lumi paralele care trăiesc în acest spațiu a mai fost un singur pas. Evident, nimeni nu a reușit să demonstreze niciodată existența acestora, în pofida unor mărturii care au apărut inclusiv în presă.
Se încarcă comentariile...
