10 octombrie: Are loc incendiul de la Windscale, cel mai grav accident nuclear înainte de Cernobîl

0
Publicat:

În ziua de 10 octombrie începe construcția Universității din București, iar, un secol mai târziu, are loc incendiul de la Windscale, cel mai grav accident nuclear înainte de Cernobîl.

Incendiul de la Windscale/FOTO: Arhivă
Incendiul de la Windscale/FOTO: Arhivă

1857: Începe construcția clădirii Universității din București

În contextul reformei învățământului din secolul al XIX-lea, au apărut și s-au dezvoltat diferite tipuri de instituții de învățământ.

În ziua de 10 octombrie 1857, în zona actualului Bulevard Regina Elisabeta și a străzii Academiei, au început lucrările de construcție ale clădirii Universității din București, a doua instituție de învățământ superior inaugurată în România, în anul 1864.

Universitatea din București/FOTO: Unibuc
Universitatea din București/FOTO: Unibuc

În prezent, Palatul Universității domină arhitectural centrul Bucureștiului, fiind cea mai importantă clădire situată la Kilometrul 0. Clădirea găzduieşte mai multe dintre facultăţile Universităţii din Bucureşti: Geografie, Geologie și Geofizică, Matematică și Informatică, Litere, Limbi și Literaturi Străine, Chimie, Administrație și Afaceri, Istorie, precum şi laboratoarele specifice facultăţilor și bibliotecile acestora.

Peste 10.000 de studenți învață în clădirea situată în Bulevardul Regina Elisabeta. Totodată, în Palatul Universității se află și Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, sedii ale mai multor Asociații studențești și Asociația Alumni a Universității din București, potrivit site-ului instituției.

Palatul Universităţii este construit după planurile arhitectului oraşului și, totodată, decan al Facultăţii de Ştiinţe, Alexandru Orăscu, și este considerat monument arhitectonic.

Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912 şi 1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica – Budeşti. Astfel, a fost realizată funcţionarea autonomă a facultăţilor prin două intrări principale şi altele la colţuri, marcate prin cupole.

Clădirea Universităţii din Bucureşti, înaltă de șase niveluri, a fost construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava (sec. XVI). În incinta bisericii acesteia, a funcţionat Academia Domnească de la Sf. Sava, prima şcoală superioară din Ţara Românească.

La data înfiinţării, Universitatea din Bucureşti reunea, într-un singur corp, facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere şi Filosofie, găzduind, totodată, şi alte instituţii: Senatul României, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte Frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală.

În timp, odată cu creşterea numărului de studenţi, spaţiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituţiile, motiv pentru care palatul revine la menirea iniţială, sediul facultăţilor universităţii.

În anul 2017, Arheologii de la Muzeul Municipiului București și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, implicați în săpăturile din curtea Universității din București, asistați de cadrele didactice de specialitate de la Facultatea de Istorie, au descoperit ziduri vechi de peste 300 de ani, care au aparținut vechii Academii Domnești de la ,,Sf. Sava”.

1866: S-a născut pictorul români Nicolae Vermont

Isidor Grünberg, cunoscut sub pseudonimul Nicolae Vermont, s-a născut la Bacău în familia profesorului Iosif Grünberg. Numele său de pseudonim „Vermont” provine din germană și se traduce ca „verde munte”, fiind o transliterare a numelui de familie „Grünberg”, care înseamnă „munte verde”, în aceeași limbă.

Nicolae Vermont/FOTO: Wikipedia
Nicolae Vermont/FOTO: Wikipedia

Nicolae Vermont a studiat la Școala de Arte Frumoase din București sub îndrumarea lui Theodor Aman, fiind primul student evreu al acestei instituții artistice, iar ulterior şi-a continuat studiile la München și la Paris.

Nicolae Vermont s-a remarcat prin atitudinea sa ostilă față de conformismul academic și s-a alăturat mișcării de înnoire a grupului pictorilor independenți. El a fost unul dintre membrii fondatori ai societăților artistice „Ileana” și „Tinerimea artistică”, unde a expus în mod regulat lucrările sale.

Nicolae Vermont s-a dedicat picturii de gen, inspirându-se din viața oamenilor simpli și exprimându-le cu căldură emoțională în lucrări precum „Emigranții”, „Coșarul” și „Bragagiul”. El a fost influențat și de stilul pictorului german, Fritz von Uhde.

În ultimii ani ai carierei sale artistice, Nicolae Vermont a ales să se apropie de gusturile unui public care aprecia pitorescul. Lucrările sale de gravură au fost realizate cu o finețe deosebită.

S-a stins din viață la data de 14 iunie 1932, la București.

1954: S-a născut artistul american David Lee Roth

David Lee Roth s-a născut în Bloomington, statul american Indiana, pe 10 octombrie 1954. Câțiva ani mai târziu, tatăl său, Nathan, doctor, s-a mutat cu familia în California.

David Lee Roth/FOTO: Wikipedia/Glenn Francis
David Lee Roth/FOTO: Wikipedia/Glenn Francis

Mutarea s-a dovedit a fi una bună, deoarece, în timp ce urma cursurile Pasadena Community College, David s-a asociat cu frații Van Halen și cu Michael Anthony pentru a forma trupa de hard rock Mighty Van Halen, scrie IMDb.

Primul lor album a fost lansat în 1978 și a fost intitulat „Van Halen”. Cel mai mare succes al lor a fost piesa „Jump” din 1984 – cântecul a ajuns pe locul 1 în topurile Billboard.

În 1985, Dave a decis să pornească pe cont propriu și să părăsească populara trupă Van Halen. EP-ul său, „Crazy From the Heat”, a fost un succes, iar cariera sa solo era pe drumul cel bun. Pe măsură ce anii au trecut, cariera solo a lui Dave a pierdut din vigoare.

În 1996, Van Halen și Dave s-au reunit (din cauza plecării înlocuitorului lui Dave, Sammy Hagar) pentru două piese noi pe CD-ul greatest hits al trupei. Reuniunea lor a fost însă de scurtă durată, deoarece frații Van Halen au ales un alt solist, Gary Cherone (fostul membru al trupei Extreme), în locul lui Dave.

În 1997, el a scris și a lansat autobiografia sa, intitulată „Crazy From the Heat”. În prezent, încă mai susține concerte ca artist solo.

1957: Incendiul de la Windscale, unul dintre cele mai grave accidente nucleare înainte de Cernobîl

Incendiul de la Windscale din 10 octombrie 1957 a fost cel mai grav accident nuclear în istoria Marii Britanii, primind gradul 5 din 7 pe Scala Internațională Nucleară.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, guvernul britanic, care voia să ţină pasul cu puternicii lumii, a început un proiect de costruire a unei bombe atomice cât mai repede posibil.

Reactoarele au fost ridicate într-un timp scurt, lângă satul Seascale (Cumberland) și erau cunoscute ca Pilonul Windscale 1 și Pilonul Windscale 2, fiind construite în clădiri de beton, la câteva sute de metri unul de altul.

Pentru ca Marea Britanie să semneze un tratat cu SUA, trebuia să demonstreze că sunt la același nivel şi, deoarece nu avea nicio uzină de producere a tritiului, au hotărât să modifice uzina Windscale. Britanii aveau însă, spre deosebire de americani și sovietici, puțină experință despre comportarea grafitului când este supus radiației neutronice, iar lucru alcesta s-a văzut în 1957. Atunci, în urma unui puternic incediu declanşat la Pilonul 1, au fost emise în aer cantităţi uriaşe de materii radioactive.

1999: Este ridicată „Roata din Londra“, la acel timp cea mai mare din Europa

Roata din Londra, cunoscută și ca „Ochiul Londrei”, se află pe malul sudic al râului Tamisa, în districtul Lambeth.

Are o înălțime de 135 de metri, fiind cea mai înaltă din lume în 1999, după ce a fost depășită, în 2006, de Steaua Nanchang din China. Este una dintre cele mai populare atracții turistice din Londra, pentru care se percepe o taxă de acces, și este uneori considerată responsabilă pentru declanșarea unui val mondial de construcții de roți Ferris.

Roata din Londra/FOTO: Arhivă
Roata din Londra/FOTO: Arhivă

Ceea ce astăzi se numește London Eye a început ca o propunere depusă de David Marks și Julia Barfield, de la Marks Barfield Architects, în 1993, la un concurs sponsorizat de The Sunday Times și Architecture Foundation din Marea Britanie, pentru un nou punct de reper care să comemoreze mileniul în Londra. Deși nu a fost desemnat niciun câștigător, Marks și Barfield au dezvoltat proiectul pe cont propriu și au găsit locația unde se află acum roata.

O mare parte din finanțare a fost asigurată de British Airways. Construcția a început în 1998, iar roata a fost asamblată deasupra râului, în poziție orizontală, înainte de a fi ridicată în poziție verticală, pe 10 octombrie 1999.

„London Eye”, cum era numită până atunci, a fost „inaugurată” ceremonial de prim-ministrul Tony Blair pe 31 decembrie 1999, dar nu a primit primul pasager plătitor decât pe 9 martie 2000.

În 2006, a fost instalat un sistem decorativ de iluminare cu LED-uri pentru a face roata mai vizibilă pe timpul nopții.

Roata în sine are un diametru de 120 de metri și este conectată la butuc prin 64 de cabluri care funcționează asemenea spițelor unei roți de bicicletă. 

2021: A murit antrenorul român de fotbal Cornel Drăgușin

Născut la București, Cornel Drăgușin a fost una dintre personalitățile importante ale fotbalului românesc, ocupând funcția de director al Școlii de Antrenori din cadrul FRF între 1990 și 2002. De asemenea, a avut o carieră de fotbalist, debutând la echipele Industria Iutei București și Sindicatul Textil București (1936-1948).

Cornel Drăgușin/FOTO: Arhivă
Cornel Drăgușin/FOTO: Arhivă

În 1949, a fost recrutat ca militar și a evoluat timp de un an pentru Clubul Central al Armatei (viitoarea Steaua București). La doar 25 de ani, și-a încheiat cariera de jucător și a început pregătirea ca antrenor, sub îndrumarea lui Francisc Ronay, lucrând cu echipa de juniori a CCA.

Cornel Drăguşin a activat ca selecţioner al României între 1975 şi 1976, dar a fost şi secundul lui Emeric Ienei la Cupa Mondială din 1990.

„Am fost primul antrenor străin din istoria Irakului. De când am fost numit selecţioner, aveam un colonel care nu se dezlipea de mine, de echipă. Nu puteam să fac nicio mişcare fără el. La un moment dat, a dispărut. Şi atunci eu am întrebat, în stânga şi-n dreapta: «Unde-i colonelul? Ce-i cu el de nu mai vine de trei zile?» 

Toată lumea îmi făcea semn să tac din gură. Ca să aflu, peste alte trei zile, că a ajuns preşedintele Republicii! L-am şi văzut la televizor. Povestea asta am reţinut-o, pentru că era într-adevăr un om extraordinar. Şi se pricepea şi la fotbal. Dar până la urmă am plecat, pentru că toate războaiele astea ale lor afectau şi fotbalul“, povestea Drăguşin pentru Adevărul în 2017.

Pe 10 octombrie 2021, Cornel Drăgușin s-a stins din viață la vârsta de 95 de ani.

Istoria zilei

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite