1 Decembrie, Ziua Națională a României. Tot la 1 decembrie a fost inaugurat Arcul de Triumf din București VIDEO
0La 1 decembrie 1936 a fost inaugurat Arcul de Triumf din București, în prezența regelui Carol al II–lea și a Reginei Maria. În anul 1948, a fost desființată Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.
1800: Orașul Washington, fondat în anul 1791, a devenit capitala Statelor Unite ale Americii
Washington, D.C. este capitala Statelor Unite ale Americii, fondată în 16 iulie 1790.
Orașul Washington a fost inițial un municipiu separat de teritoriul federal până când un act al Congresului din 1871 a stabilit un singur guvern, unificând toate municipiile într-un singur district. Acesta este motivul pentru care, în timp ce, din punct de vedere legal, se numește Districtul Columbia, el este cunoscut ca Washington, D.C. Orașul poartă același nume cu statul american Washington, care este localizat pe coasta Pacificului.
1892: s-a născut Cezar Petrescu, scriitor român
Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, satul Hodora, comuna Cotnari, judeţul Iaşi - d. 9 martie 1961, Bucureşti), membru al Academiei Române din anul 1955, este unul dintre cei mai importanţi prozatori interbelici, un talent veritabil şi un adept al stilului modernist, opera sa cuprinzând circa 70 de volume: romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică şi literatură pentru copii, studii, note de călătorie şi memorialistică.
1931: s-a născut Johnny Răducanu, muzician de jazz
Johnny Răducanu a fost un contrabasist, pianist, compozitor, aranjor și conducător de formație român de etnie romă.
Pe numele său real Răducan Crețu, s-a născut într-o familie de romi cu tradiții muzicale de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petrea „Crețul” Șolcan.
S-a remarcat ca un talentat interpret de jazz la contrabas, încă de la 19 ani.
A făcut studii muzicale la Iași și Cluj, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (clasa contrabas, 1953-1956).
Îndrumător activ al tinerei generații, Johnny Răducanu este considerat un veteran al muzicii românești de jazz.
Johnny Răducanu a murit în data de 19 septembrie 2011 în locuința sa din din București.
1935: s-a născut Woody Allen, regizor, actor american
Titan al cinematografiei americane, Woody Allen (pe numele său adevărat Allan Stewart Konigsberg), s-a născut la 1 decembrie 1935, în Brooklyn, New York, SUA.
I-a plăcut să cânte la clarinet şi să spună gume, să delecteze audienţa cu diferite trucuri, pasiuni pe care le cultivă şi astăzi.
La 15 ani a început să lucreze pentru industria de divertisment, scriind glume pentru un ziar local.
Poveştile şi modul în care a transpus pe marele ecran viziunea sa de a face cinematografie l-au consacrat drept unul dintre cei mai apreciaţi realizatori de filme. A câştigat patru premii Oscar (regie şi scenariu, 1978, - ''Annie Hall''; scenariu, în 1987, - ''Hannah and Her Sisters''; scenariu, 2012, - ''Midnight in Paris'') şi de alte 18 ori a fost nominalizat pentru prestigioasa statuetă oferită de Academia Americană de Film. Până în prezent, cariera sa este încununată de peste 140 de premii şi peste 225 de nominalizări pentru distincţii ale industriei de film, conform datelor imdb.com.
1936: Este inaugurat Arcul de Triumf din București
Arcul de Triumf din București este monumentul care comemorează participarea României la Primul Război Mondial. A fost construit în anii 1921 - 1922 de către arhitectul Petre Antonescu.
Arcul de Triumf din București a fost inaugurat pe 1 decembrie 1936. La festivitate a participat și regele Carol al ÎI-lea, mama acestuia, regina Maria și prințul moștenitor Mihai.
Pe pietrele de boltă ale Arcului de Triumf sunt înscrise numele localităților unde s-au purtat bataliil ale Primului Război Mondial pe teritoriu românesc.
Pe fațadele laterale sunt înscrise proclamatiile regelui Ferdinand către popor când țară a intrat în război și cea de la Albă Iulia cu prilejul încoronării.
1948: a fost desființată Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Biserica Română Unită, al cărui act de naştere s-a semnat în Transilvania în anul 1701, de mitropolitul Atanasie Anghel, a fost scoasă în afara legii de statul comunist, prin Decretul 358 de la 2 decembrie 1948, care stabilea: „În urma revenirii comunităţilor locale (parohii) ale cultului greco-catolic la cultul ortodox român şi în conformitate cu art. 13 din Decretul nr. 177/1948, organizaţiile centrale şi statutare ale acestui cult, ca: Mitropolia, Episcopiile, capitlurile (n.r. ‒ adunarea clericilor catolici dintr-o regiune), ordinele, congregaţiunile, protopopiatele, mănăstirile, fundaţiunile, asociaţiunile, cum şi orice alte instituţii şi organizaţiuni, sub orice denumire, încetează de a mai exista“, stabilea sec actul normativ.
În cuprinsul legii, se mai specifica faptul că „averea mobilă şi imobilă aparţinând organizaţiilor şi instituţiilor, cu excepţia expresă a averii fostelor parohii, revine Statului Român, care le va lua în primire imediat“.
Cultul greco-catolic număra aproximativ 1.800.000 de credincioşi, majoritatea dintre ei locuind în Transilvania, şi erau păstoriţi de aproximativ 1.700 de preoţi.
Biserica greco-catolică avea o mitropolie la Blaj şi patru episcopii: la Cluj, la Oradea, în Maramureş, la Lugoj şi un vicariat la Bucureşti.
Semnalul unificării celor două biserici a fost dat de Patriarhul Justinian Marina, în toamna lui 1948, care i-a ameninţat pe episcopii uniţi că, dacă nu vor lăsa de bună voie turma să se reîntoarcă la staul, se va duce el însuşi să o caute: „Cu ocazia învestirii mele am adresat un cuvânt pentru fraţii români din Ardeal - din strana stângă - care se lasă amăgiţi de câţiva conducători care îi îndeamnă să asculte de conducători din afară şi nu de cei fireşti. Am făcut apel atunci la patriotismul de români, ca să lase oile pe care ni le-au răpit acum 250 de ani ca să poată veni iarăşi la staul. (...) Am suferit din partea romano-catolicilor ca unii ce eram consideraţi ca o cenuşăreasă, ca unii ce am pierdut clasa cultă. Acum a venit vremea ca să fie egalitate aşa cum propovăduieşte creştinismul. Pot să anunţ deci că, dacă acei păstori mincinoşi şi români trădători de neam mai caută să ţină sub amăgire oile, ne vom duce noi să adunăm oile“.
1949: s-a născut Pablo Escobar, traficant de droguri, liderul cartelului Medellín
Supranumit „Regele cocainei“, Pablo Escobar a fost capul celei mai mari reţele de traficanţi de droguri din lume. Totodată, el a fost şi cel mai bogat.
În perioada de vârf a afacerilor sale criminale, în anii 1980, Escobar câştiga aproape jumătate de miliard de dolari pe săptămână, mai exact 420 milioane dolari, potrivit Business Insider.
Când a murit, în 1993, Escobar avea o valoare estimată la 30 de miliarde de dolari (echivalentul a 59 de miliarde de dolari în ziua de azi). De fapt, revista Forbes l-a inclus în celebra listă a miliardarilor, în 1987, direct pe locul 7.
2011: a murit Andrei Blaier, regizor și scenarist român
Andrei Blaiera fost un regizor și scenarist român. A absolvit cursurile Institutului Național de Artă Teatrală și Cinematografică în 1956. În paralel cu filmele de ficțiune, a realizat numeroase producții documentare și utilitare în cadrul Studioului Cinematografic București.
Cineast îndeobște conformis, realizează un film surprinzător, original, în 1975 — „Ilustrate cu flori de cîmp“ (pentru care primește premiul ACIN).
Andrei Blaier a decedat la 1 decembrie 2011. Este înmormântat în Cimitirul Bellu Catolic.
1 Decembrie, Ziua Națională a României
Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi naţională. În 1918, Marea Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.
Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România a încheiat procesul de făurire a statului naţional unitar român, proces început la 24 ianuarie 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza, continuat prin Unirea Dobrogei la 14 noiembrie 1878, a Basarabiei în 27 martie 1918 şi a Bucovinei în 28 noiembrie 1918, sub Regele Ferdinand.
Cei peste 100.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia au aprobat cu aclamaţii entuziaste hotărârea de unire necondiţionată şi pentru totdeauna a Transilvaniei cu România. Rezoluţia votată a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român: România Mare.
În aceeaşi zi, Regele Ferdinand şi Regina Maria au intrat în Bucureşti, după doi ani petrecuţi în refugiu, la Iaşi.
Între anii 1866-1947, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită la data de 10 Mai, dată care are o triplă semnificaţie. La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea, în faţa Parlamentului, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I. La aceeaşi dată, în 1877, Carol I promulga Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor. La 10 mai 1881, era proclamat Regatul României.
După abdicarea, în urma presiunilor regimului comunist, la 30 decembrie 1947 şi plecarea din ţară, în ianuarie 1948, a regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între 1948 şi 1989 la data de 23 august.
La această dată, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, URSS, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.
În 1990, Parlamentul României a hotărât prin Legea nr. 10 din 31 iulie, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României.
Se încarcă comentariile...
