Fostul secretar de stat american Madeleine Albright: Decizia lui Putin de a invada Ucraina ar fi o „greşeală istorică”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Madeleine Albright şi Vladimir Putin FOTO EPA-EFE

Fostul secretar de stat american Madeleine Albright (1997-2001) scrie într-un articol de opinie publicat de NYT că dacă Putin invadează Ucraina ar comite o eroare istorică.

Fostul secretar de stat american Madeleine Albright l-a întâlnit pe Vladimir Putin la începutul anilor 2000, fiind primul oficial de rang înalt care îl vizitează la Kremlin după ce a acesta a ajuns preşedintele Rusiei. A fost o convorbire de aproape trei ore în care Albright l-a „cântărit” pe Putin - despre care ştia doar că a fost ofiţer KGB - ca să-şi facă o idee despre cum ar putea evolua relaţiile ruso-americane aflate în stare deteriorată din cauza Războiului din Cecenia.

„Stând în faţa lui cu doar o mică masă între noi, m-a izbit contrastul dintre Putin şi predecesorul său bombastic, Boris Elţîn”. Fostul lider de la Kremlin avea un stil pretenţios, încerca să fie convingător şi flatant, în timp ce Putin vorbea fără emoţie şi fără să se ajute de notiţe despre scopurile sale - să resusciteze economia rusă şi să-i oprească pe rebelii ceceni.

„Putin este mărunt, palid şi atât de glacial că pare aproape reptilian”, şi-a notat Albright primele impresii. Putin a fost neplăcut surprins de prăbuşirea URSS: „Putin se simte jenat de ceea ce i s-a întâmplat ţării sale şi e decis să-i restabilească măreţia”.

Albright spune că şi-a adus aminte de această întâlnire cu Putin urmărind masarea de trupe lângă graniţa Ucrainei vecine, discursul său „bizar” adresat naţiunii în care a afirmat că Ucraina nu e un stat şi emiterea decretelor de recunoaşterii independenţei regiunilor separatiste din Donbas, urmată de trimiterea de trupe în aceste teritorii.

„Afirmaţia revizionistă absurdă cum că Ucraina este o creaţie a Rusiei, fiind însuşită prin jaf de la Imperiul Rus este în perfectă conformitate cu perspectiva sa distorsionată asupra lumii. Ce m-a tulburat în mod special: tentativa sa de a crea un pretext pentru o invazie pe scară mare. Dacă ar decide acest lucru, ar comite o greşeală istorică”, scrie fostul secretar american de stat.

Ce a făcut Putin în cei 20 de ani: a schimbat agenda dezvoltării economice cu cea a lui Stalin şi a acumulat putere politică şi economică pentru sine în timp ce s-a străduit să restabilească o sferă a dominaţiei ruse prin intermediul unor foste diviziuni ale URSS.

El este un autoritarist pentru care bunăstarea sa este cea a naţiei, iar opoziţia faţă de regim trădare. Având credinţa că SUA îşi impune propria dominaţie prin forţă, crede că Rusia are acelaşi drept să procedeze la fel.

„De-a lungul anilor Putin a căutat să şlefuiască reputaţia internaţională a ţării, să-şi extindă puterea militară şi economică, să slăbească NATO şi să dezbine Europa (creând o prăpastie între ea şi SUA. Ucraina joacă un rol în toate acestea”, scrie Albright.

O invazie a Ucrainei, în loc să-i croiască calea spre măreţie, îl va dezonora pe Putin şi va lăsa Rusia izolată diplomatic, sugrumată economic şi vulnerabilă din punct de vedere strategic în faţa unei alianţe occidentale superioare.

Putin a apucat deja pe această cale prin decizia sa de luni de recunoaştere a regiunilor separatiste din estul Ucrainei şi apoi trimiterea de trupe de „menţinere a păcii”. Acum el cere şi recunoaşterea pretenţiei Rusiei la Crimeea şi renunţarea la armele sale avansate.

Acţiunile lui Putin au declanşat deja sancţiuni masive, iar lista lor se poate mări în cazul unei invazii pe scară largă care ar viza întreaga ţară. Consecinţele ar fi devastatoare pentru economia Rusiei şi ar putea distruge şi gaşca sa strânsă de acoliţi ce i-ar putea contesta puterea.

Războiul ar fi unul sângeros şi catastrofal pentru Rusia, epuizând resursele ţării şi soldându-se cu pierderea de vieţi omeneşti. În acelaşi timp, s-ar crea un impuls pentru decuplarea urgentă de la dependenţa europeană de energia din Rusia - acesta s-a pus deja în mişcare cu oprirea procesului de certificare a gazoductului Nord Stream 2.

Scenariul în care Rusia ar trece la invazie nu ar fi o repetare a anexării Crimeei, ci ar fi mai degrabă similar ocupaţiei sovietice nefaste a Afganistanului în anii 1980.

„Chiar dacă Occidentul ar avea capacitatea de a descuraja un război total - nu există nicio o siguranţă în acest sens acum- este important să nu pierdem din vedere faptul că el alege să concureze nu ca la un meci de şah, ci unul de judo. Ne putem aştepta ca el să persevereze în găsirea unui prilej să-şi crească spaţiul de manevră şi să lovească în viitor. Va depinde de SUA şi prietenii săi să nu-i lase această posibilitate prin continuarea susţinută a diplomaţiei în forţă care să-l împingă înapoi, în paralel cu sporirea sprijinului economic şi militar pentru Ucraina.

Deşi, potrivit experienţei mele, Putin nu va recunoaşte niciodată că a greşit, a arătat că poate fi şi răbdător şi pragmatic. Apoi, este cu siguranţă conştient de faptul că actuala confruntare l-a lăsat încă şi mai dependent de China. Ştie că Rusia nu ar putea prospera în absenţa măcar a unor legături cu Occidentul. ‘Desigur. Îmi place mâncarea chinezească. Este distractiv să foloseşti beţişoare’, mi-a spus el la prima noastră întâlnire. ‘Dar astea sunt lucruri fără importanţă. Noi o avem o altă mentalitate, europeană. Rusia trebuie să fie o parte solidă din Occident”, scrie Madeleine Albright în NYT.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite