Zarvă de război chiar şi fără John Bolton: Afacerea siturilor nucleare ilegale ale Iranului

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Concedierea consilierului pentru securitate naţională al Preşedintelui Donald Trump, John Bolton, a fost comentată şi pusă, prin speculaţii, pe seama eşecului negocierilor cu talibanii, de la Doha – şi a atacurilor teroriste revendicate de aceştia la Kabul, asta în timp ce negociau cu americanii – şi totul chiar în ajun de 11 septembrie.

O a doua speculaţie este că demiterea a fost determinate de presiunile făcute de către John Bolton pentru o poziţie dură a SUA şi a Preşedintelui Turmp în legătură cu Iranul, nclusive prin măsuri directe şi lovituri punitive, dacă nu chiar declanşarea unui război. Nu s-a încheiat bine tumultul din jurul demiterii/demisiei lui Bolton şi tema Iranului a sărit în aer pe un alt meridian.

Dezvăluiri cu impact electoral major ale lui Benjamin Netanyahu

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, aflat în campania electorală pentru alegerile generale pe 17 septembrie, cap la cap cu generalul Benny Gantz şi Partidul său Alb-Albastru, a găsit cu cale să dea o lovitură de maestru şi să-şi crească substantial şansele de realegere. Nu numai că a anunţat ocuparea definitivă, din raţiuni de securitate, a unor zone din Cisiordania, respectiv Valea Iordanului – vizând voturile coloniştilor care votează, de obicei, cu partidele de drepta sau ultra-religioase – dar a anunţat public descoperirea a unui site iranian nuclear secret, neanunţat AIEA - Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, astfel Iranul încălcând Acordul nuclear JCPOA cu comunitatea internaţională.

De altfel, în cazul dar publicităţii, despre construcţiile de la Abadeh, la sud de Isfahan, serviciile de informaţii israeliene au identificat o facilitate nucleară neraportată AIEA pe care au filmat-o din satelit şi au prezentat-o presei internaţionale. E vorba despre o facilitate de cercetare pentru arma nucleară, operaţională cel puţin din 2003, dacă nu anterior, care a fost identificată de către israelieni după ce au capturat o arhivă iraniană încă din ianuarie 2018, arhivă care cuprinde activităţile nucleare iraniene. De altfel, la scrut timp, în mai 2018, SUA – notificată de către partea iraniană, sau, cel mai probabil, care ştia aceste detalii dar a ales să nu reacţioneze imediat – a fost nevoită să ia măsuri publice şi a ales să se retragă formal din acordul nuclear pe motiv că Iranul nu respectă angajamentele din acord.

Tema este extrem de delicată şi presupune mai multe secvenţe. Mai întâi, existenţa site-ului e greu de negat. Israelul are fotografii ale sale dar şi pe cele de după iunie-iulie 2019 când, aflând că Israelul a capturat arhiva, Teheranul a încercat să ascundă urmele şi a distrus site-ul. Benjamin Nehanyahu a subliniat prezentând a doua poză, de după momentul distrugerii sale. Acest lucru ar proba intenţia ascunderii probelor dezvăluite sau capturate de către Israel, o circumstanţă agravantă pentru Iran.


FOTO 123 RF

Imagine indisponibilă

A utilizat sau a distrus Iranul situl incriminat după 2011?

Pe de altă parte, marea problemă este dacă, potrivit acordului, Iranul şi-a distrus facilităţile de cercetare nucleară-civilă sau militară. Deci dacă după iulie 2011 facilitatea nu a mai funcţionat, iar ulterior a fost distrusă, chiar şi în iulie 2019, înseamnă că Teheranul a respectat regulile jocului şi acordul nuclear, iar probele furnizate public de către Benjamin Netanyahu au doar relevanţă pentru campania electorală. De altfel, principalul său rival, Benny Gantz, care a resimţit lovitura electorală cu relevanţă pentru publicul şi alegătorii israelieni, a reproşat premierului folositea informaţiilor sensibile pentru propagandă, pe care le-a calificat drept rezultatul unei judecăţi înguste, care reflectă doar preocuparea egoistă de campanie a premierului Netanyahu, nicidecum responsabilitatea şi grija pentru protecţia surselor şi informaţiilor clasificate obţinute de către serviciile israeliene.

Totuşi informaţia privind programul nuclear iranian care ar continua, fără locaţie şi fără detalii sau poze, a fost dată publicităţii de către premierul israelian încă din mai 2018, prefaţând retragerea SUA din JCPOA, acordul nuclear cu Iranul. Totuşi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, instituţia chemată să supravegheze programul nuclear iranian - condusă, în momentul de faţă, de un director general român, ambasadorul Cornel Feruţă - susţine că afirmaţiile premierului nu modifică evaluările sale din 2015 şi că nu există/nu deţine nici o probă care să arate activitatea legată de dezvoltarea armelor nucleare iraniene după 2009.

Lumea clocoteşte după ultimele dezvăluiri, alunecând spre război deschis cu Iranul. 

Ministrul iranian de Externe, Javad Zarif, a declarat că Netanyahu, alături de unii membri ai Administraţiei Trump, îşi doresc un război, şi l-a acuzat pe premierul israelian de ipocrizie, reproşându-i că, deşi Israelul deţine arme nucleare - un fapt real - el reproşează alegaţii despre programe nucleare presupuse ale altor state, prezentând probe despre un sediu demolat în Iran. Declaraţia este complet neconvingătoare pentru că ea nu conţine negarea existenţei unui site nedeclarat către AIEA la Abadeh, ci vorbeşte doar despre distrugerea site-ului, care a avut loc, totuşi, în iunie-iulie 2019, după preluarea datelor despre site de către partea israeliană, nicidecum în 2011, când a intrat în vigoare JCPOA şi trebuia să nu mai existe nici o facilitate nucleară operative a Teheranului. Ambiguitatea poate indica minciuna, care e oricând casus beli, o sursă de conflict şi război.

Turqyzabad, situl iranian ilegal, nedeclarat de Teheran, de îmbogăţire a uraniului

Pe de altă parte, încălcarea angajamentelor în acordul nuclear de către Iran a fost subliniată de către SUA în mai 2018, când s-a retras din acord, reintroducând sancţiuni dure contra Iranului ce costă în mod substanţial populaţia şi statul iranian, în primul rând sancţiunile privind exporturile de petrol. Nu ştim probele de la baza deciziei, dacă e vorba despre cele israeliene sau altele, însă preocuparea curentă pare să fie reluarea îmbogăţirii uraniului dincolo de limitele convenite de acord, un fapt despre care Iranul a avertizat deja. AIEA, Agenţia Internaţională de Exergie atomică, a confirmat luni instalarea de noi centrifuge şi reluarea îmbogăţirii uraniului între-un nou sediu.

De asemenea, un sit nedeclarat, de la Turqyzabad, descoperit şi el de către Israel, ar fi locul amplasării acestor facilităţi astăzi. Solicitarea de a “răspunde prompt la întrebările legate de declaraţiilor de salvgardare de către Iran” a venit din partea AIEA chiar luni, iar tema pare mult mai serioasă acum şi, cu adevărat, un subiect gata să determine tensionarea majoră a relaţiilor Iranului cu comunitatea internaţională, în afara celor cu Israelul şi SUA deja în prag de explozie.

Lumea clocoteşte după ultimele dezvăluiri, alunecând spre război deschis cu Iranul. Ascunderea unor facilităţi de cercetare a armelor nucleare sau de amplasare a unor centrifuge şi îmbogăţire a uraniului dincolo de cantitatea stipulată în Acordul nuclear face ca presiunea internaţională să crească. Israelul a dobândit noi argumente puternice iar în primul rând SUA – chiar fără Bolton, principalul susţinător al represaliilor armate împotriva Teheranului – dar şi celelalte state occidentale şi celelalte membre ale Consiliului de Securitate şi semnatare ale Acordului Nuclear JCPOA, să rămână fără argumente împotriva unei sancţionări a Iranului inclusiv militară, în tentativa de a elimina site-urile cu probleme de pe teritoriul iranian prin bombardare chirurgicală.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite