Un stat european vrea să înlocuiască ziua de lucru de 8 ore cu ture de 12 ore. Ce schimbări se pregătesc pe piața muncii

Un stat european analizează trecerea de la limita zilnică a timpului de lucru la una săptămânală, pentru a oferi companiilor mai multă flexibilitate. Propunerea provoacă dezacorduri în coaliția de guvernare și opoziția sindicatelor, care avertizează asupra riscurilor pentru sănătatea angajaților și echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

Un stat european vrea să treacă de la ziua de muncă de 8 ore la ture de 12 ore Foto: Freepik

Legislația germană limitează, în general, programul de lucru la opt ore pe zi. Durata poate ajunge la zece ore, dacă media revine la opt ore pe zi lucrătoare într-o perioadă de referință de șase luni calendaristice sau 24 de săptămâni. Între două zile de muncă trebuie asigurate, de regulă, cel puțin 11 ore consecutive de repaus.

Reforma este susținută de alianța conservatoare formată din Uniunea Creștin-Democrată și Uniunea Creștin-Socială și este prevăzută în acordul de guvernare încheiat cu Partidul Social-Democrat, potrivit DW. Propunerea urmărește înlocuirea limitei zilnice cu una săptămânală, ceea ce ar permite distribuirea mai flexibilă a orelor de lucru, în funcție de volumul activității.

De ce cer angajatorii flexibilitate

Asociațiile patronale consideră că regulile actuale limitează organizarea eficientă a muncii, în special în sectoarele cu activitate sezonieră sau cu variații mari ale cererii.

Reprezentanții mediului de afaceri susțin că o limită săptămânală ar permite companiilor să adapteze mai ușor programul angajaților la nevoile operaționale. Măsura ar putea facilita organizarea turelor în industrie, turism și sectorul ospitalității.

Normele europene stabilesc, în principiu, o medie maximă de 48 de ore de muncă pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Acestea nu obligă însă statele membre să renunțe la limitele zilnice mai stricte.

Divergențe în coaliția de guvernare

Cancelarul Friedrich Merz susține flexibilizarea programului, argumentând că turele mai lungi, urmate de mai multe zile libere, ar putea ajuta angajații să își organizeze mai bine timpul.

Social-democrații insistă însă asupra unor garanții care să împiedice impunerea unilaterală a programului de către angajatori. Aceștia susțin că schimbarea trebuie să protejeze drepturile lucrătorilor și să permită negocierea condițiilor de muncă.

Un exemplu discutat în acest context este cel al rafinăriei biochimice UPM din Leuna, unde anumite activități sunt organizate în ture de 12 ore. Astfel de programe sunt posibile în condițiile prevăzute de legislația actuală, dar nu reprezintă o regulă generală pentru toate profesiile.

Sindicatele avertizează asupra riscurilor

Sindicatele germane se opun relaxării generale a limitei zilnice. Acestea avertizează că prelungirea zilei de muncă poate reduce timpul disponibil pentru odihnă și familie și poate accentua oboseala în ocupațiile solicitante.

O preocupare centrală privește posibilitatea angajaților de a refuza turele prelungite. Reprezentanții lucrătorilor cer garanții care să asigure că flexibilitatea este negociată și nu devine o obligație impusă de angajator.

Reforma, blocată de neînțelegeri

În iunie 2026, Ministerul Federal al Muncii, condus de Bärbel Bas, a elaborat un proiect care prevedea condiții suplimentare pentru introducerea limitei săptămânale. Printre acestea se numărau acordurile colective, măsurile de protecție a sănătății și înregistrarea electronică a timpului de lucru.

Propunerea a fost criticată de conservatori și de reprezentanții patronatelor, care au considerat că respectivele condiții restrâng prea mult flexibilitatea urmărită prin acordul de guvernare.

În toamna anului 2026, dezacordurile persistau. La data publicării articolului Deutsche Welle, pe 18 octombrie, nu exista un acord final asupra reformei.

Ce prevede legislația europeană

Directiva europeană privind timpul de lucru stabilește o medie maximă de 48 de ore pe săptămână, incluzând orele suplimentare, precum și perioade minime de repaus zilnic și săptămânal. Sunt prevăzute și derogări în condiții specifice.

O eventuală reformă germană ar trebui să respecte aceste cerințe și garanțiile naționale privind timpul de odihnă și sănătatea la locul de muncă. Trecerea la o limită săptămânală nu ar elimina automat aceste drepturi.