ONU interzice vânzarea de arme către Myanmar şi cere eliberarea deţinuţilor politic

Armata Myanmar FOTO EPA-EFE

Organizaţia Naţiunilor Unite a cerut oprirea vânzării de arme către Myanmar, ca răspuns la violenta lovitură de stat militară de anul acesta, scrie BBC, precizând că organizaţia a solicitat şi eliberarea deţinuţilor politic.

Adunarea Generală a adoptat o rezoluţie ce condamnă junta militară, care a înlăturat de la putere în luna februarie guvernul ales toamna trecută, scrie BBC

ONU a cerut şi eliberarea deţinuţilor politic, precum liderul ales Aung San Suu Kyi, şi oprirea violenţelor faţă de protestatarii paşnici.

Deşi nu are caracter juridic obligatoriu, resoluţia este importantă din punct de vedere politic.

„Riscul unui război civil de scară largă este real”, a spus trimisul special al ONU în Myanmar, Christine Schraner Burgener, în faţa Adunării Generale. „Timpul este esenţial. Ocazia de a anula acapararea militară se reduce”.

Resoluţia a fost susţinută de 119 ţări, Belarus fiind singura care a votat împotrivă.

Alte 36 de ţări s-au abţinut, între care Rusia şi China, cele mai mari furnizoare de arme pentru Myanmar.

Unii dintre reprezentanţii ţărilor care s-au abţinut au spus că această criză este o problemă internă a Myanmarului, în timp ce alţii au susţinut că resoluţia nu face referire la oprimarea militară a populaţiei musulmane Rohingya în urmă cu patru ani, care a forţat aproximativ 1 milion de oameni să părăsească ţara.

Ambasadorul UE la ONU, Olof Skoog, a declarat că resoluţia „anulează legitimitatea juntei, condamnă abuzurile ei şi violenţele împotriva propriului popor şi demonstrează izolarea ţării în ochii lumii”.

Însă ambasadorul Myanmarului la ONU, Kyaw Moe Tun, care reprezintă guvernul civil ales al ţării, a afirmat că este dezamăgit de cât de mult a luat Adunării Generale să adopte ceea ce el a numit o resoluţie „diluată”.

Suu Kyi, în vârstă de 75 de ani, se află în arest la domiciliu de la începutul loviturii de stat şi nu sunt ştiute multe lucruri despre ea, cu excepţia unor apariţii în faţa unui tribunal.

Armata a justificat preluarea puterii în februarie susţinând că alegerile de noiembrie au fost fraudate, deşi observatorii electorali independenţi au spus că alegerile generale au fost în mare măsură libere şi corecte. Acuzaţiile aduse lui Suu Kyi au fost criticate la scară largă ca fiind motivate politic.

Lovitura de stat a stârnit proteste, iar armata a intervenit brutal în a le opri. Forţele de securitate au ucis mai mult de 860 de oameni şi au reţinut aproximativ 5.000 până acum, potrivit  Assistance Association for Political Prisoners (AAPP).