Analiză realizată de C. Ioana*

Vom încerca să desluşim evoluţiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale şi echipa din jurul acestora. În acest număr vom completa dosarul relaţiei dintre Budapesta şi Beijing, evocând şi alte dimensiuni ale acestei colaborări din ce în ce mai profunde. Prima parte a acestui serial poate fi citiţi aici, a doua parte aici, a treia aici, a patra aici, a cincea aici, a şasea aici. Versiunea în limba engleză a acestui episod poate fi citită AICI, iar versiunea în limba maghiară AICI. (LARICS).

Analiştii internaţionali susţin că deşi Ungaria este principala destinaţie pentru investiţiile chineze în Europa Centrală şi de Est, fluxurile de investiţii au încetinit în ultimii ani şi sunt concentrate în principal fie pe infrastructură (cum ar fi căile ferate sau porturile continentale), fie pe achiziţii (cum ar fi hoteluri şi fabrici de asamblare), creând locuri de muncă durabile în noi sectoare de ocupare a forţei de muncă.

Energia solară este un domeniu nou promiţător pentru investiţiile chineze, mai ales că Ungaria se străduieşte să reducă emisiile şi să respecte mandatele UE privind energia verde. China National Machinery Import and Export/CMC din China a finalizat (2019) construcţia unei centrale solare de 120 de milioane de dolari în Kaposvar, anunţată pentru prima dată în 2019.

Ungaria, prin sporirea conexiunilor cu China, de la începutul anilor 2000, a devenit una dintre cele mai vulnerabile ţări din regiune prin prisma influenţei chineze sub Guvernul Orbán Viktor, conform analiştilor.

Vulnerabilitatea Ungariei se datorează instituţiilor de stat relativ slabe, care sunt în mare parte controlate de un partid de guvernământ din ce în ce mai autoritar şi de vocea limitată a societăţii civile. Uşurinţa cu care Beijingul a facilitat capturarea elitei joacă un rol important în capacitatea Chinei de a cultiva factorii de decizie cheie, care, la rândul lor, sunt dornici de relaţii mai bune cu omologii lor chinezi.

Pentru Budapesta, Beijingul a devenit un partener cheie pentru diversificarea politicii sale economice departe de Europa, după criza financiară globală din 2008. De-a lungul timpului, Orbán a început să schimbe strategia de politică externă a Ungariei şi către Beijing. Guvernul ungar foloseşte China ca pârghie în relaţia cu Bruxelles-ul şi pentru a se alinia sentimentului eurosceptic din ţară.

Controlul oligarhic asupra statului sau al guvernului asupra mass media interne împiedică opiniile alternative despre Beijing, ceea ce le permite atât liderilor de la Budapesta, cât şi de la Beijing să salute relaţia ca fiind bilateral profitabilă.

Acoperirea media pozitivă ajută la compensarea impactului limitat pe care proiecţia chineză a influenţei soft power a avut-o până acum în ţară. Ungurii au opinii uşor negative asupra influenţei internaţionale a Chinei şi văd Beijingul în primul rând ca pe o sursă de finanţare.

Ungaria a devenit unul dintre cei mai puternici susţinători ai Beijingului în UE. A fost prima ţară din UE care a semnat BRI de la Beijing. Din 2012, este şi membru al Formatului 17+1 şi a găzduit summitul anual al acestui format la Budapesta în 2017.

Spre deosebire de unii dintre omologii săi regionali, Orbán a participat la Summitul virtual 17+1 (09.02.2021), organizat de China, lăudându-l personal pe Xi Jinping pentru asistenţa pe care China a oferit-o Ungariei în timpul pandemiei de COVID-19.

  • Doi dintre cei mai proeminenţi şi controversaţi investitori chinezi din Ungaria - Bank of China şi Huawei

Sediul regional al Bank of China - Central and Eastern Europe/CEE/Banca Chinei pentru Europa Centrală şi de Est se află la Budapesta, unde a servit, din 2003, ca intermediar pentru a facilita fluxurile de investiţii chineze şi a finanţa infrastructura.

Bank of China (Central and Eastern Europe/CEE) şi-a înfiinţat propria filială ungară de sine stătătoare, Bank of China (Hungária), în 2014, care, ulterior, sa extins şi în Austria şi Republica Cehă.

Banca Naţională a Ungariei/ Magyar Nemzeti Bank a consimţit ca Bank of China (Hungária)devină o casă regională de compensare şi decontare în yuani /RMB. Ungaria a fost, de asemenea, prima ţară din Europa Centrală care a emis obligaţiuni suverane denominate în RMB, în 2016.

Huawei a sosit în 2005, stabilindu-şi principalul centru european de aprovizionare în Ungaria. De acolo, distribuie produse în Asia Centrală, Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Rusia, fiind al doilea cel mai mare furnizor de telefonie mobilă din ţară, bucurându-se de 30% cotă de piaţă în domeniul telefoniei mobile şi 20% în achiziţia de tablete.

Huawei deţine, de asemenea, mai multe fabrici de asamblare şi doreşte să-şi extindă prezenţa în sectoarele de dezvoltare a infrastructurii de telecomunicaţii şi Internet ale Ungariei (la fel ca şi rivalul său, ZTE). Ambele companii reprezintă puncte sensibile pentru SUA şi mulţi dintre partenerii Ungariei, printre care UE şi NATO, deşi există puţine respingeri publice împotriva Huawei în Ungaria.

În plus, în ciuda presiunilor din partea administraţiei Trump de a reduce activităţile Huawei, guvernul Orbán a anunţat, în 2020, înfiinţarea unui nou centru de cercetare şi dezvoltare al companiei în Ungaria. Alegătorii Fidesz se manifestă, în prezent, pro-Beijing - abordare stranie pentru un partid cu origini de mişcare anticomunistă

  • Influenţa chineză de tip soft power

În prezent, există cca 20.000 de etnici chinezi care trăiesc în Ungaria, dintre care unii au sosit printr-o schemă de vize de aur, întreruptă acum, similară celei din Grecia – pe care guvernul Orbán a promovat-o în intervalul 2013 - 2017.

Academia Chineză de Ştiinţe Sociale a înfiinţat think-tank-ul Institutul China-CEE la Budapesta, în 2017. Prima instituţie de cercetare politică sponsorizată de chinezi din regiune, scopul său fiind de a stabili legături cu instituţiile academice din Europa Centrală şi de Est. Are un mandat vast în domeniul cercetării, care acoperă probleme politice, sociale, tehnologice, economice şi de guvernare în întreaga regiune, nu doar în Ungaria. Multe dintre rapoartele sale sunt scrise de acelaşi grup restrâns de savanţi europeni, cu manageri şi editori chinezi care supraveghează şi finanţează munca lor. Prezenţa institutului în reţelele sociale rămâne slabă, cu doar 175 de urmăritori pe  LinkedIn şi 400 de urmăritori pe Twitter, deşi institutul postează acelaşi flux pe toate platformele sale de socializare.

Principalele institute Confucius din Ungaria sunt situate la: Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, Universitatea din Szeged, Universitatea din Miskolc şi Universitatea din Debrecen. Există, de asemenea, un Institut Confucius pentru Medicină Tradiţională Chineză la Universitatea din Pécs, focusat pe învăţarea limbii chineze şi a metodelor tradiţionale de vindecare. Toate cele cinci institute servesc ca biblioteci, şcoli de limbi străine şi centre culturale – în general locuri în care cetăţenii unguri, în special tinerii, pot obţine o expunere mai mare la filmul chinezesc, arta, istoria, caligrafia şi sportul, precum şi cercetarea şi pregătirea pentru oportunităţi educaţionale străine în China.

Asociaţia Studenţilor şi Academicienilor Chinezi/ Kínai Diákok és Oktatók Szövetsége din Pécs, o organizaţie oficială de studenţi chinezi cu filiale în întreaga lume, există şi în Ungaria, deşi diferitele sale structuri nu par foarte active.

China s-a concentrat pe cultivarea viitoarelor elite potenţiale, prezentându-le adesea oportunităţi de afaceri sau educaţionale. Beijingul oferă excursii de studiu profesioniştilor unguri, inclusiv jurnaliştilor şi cadrelor universitare, pentru a afla despre China, precum şi programe de burse profitabile pentru studenţi de liceu, colegiu şi absolvenţi. Absolvenţii acestor programe au continuat să pledeze pentru legături politice, comerciale şi culturale mai strânse.

Un exemplu este Levente Horváth, consilierul şef al Băncii Naţionale a Ungariei pentru China, care a absolvit prestigioasa Universitate Fudan din Shanghai şi a  coordonat organizaţia sa de absolvenţi în Ungaria. El a coordonat eforturile de a crea un campus Fudan în Ungaria până în 2024, care ar fi prima filială a unei universităţi chineze din UE.

Impulsul pentru extinderea Universităţii Fudan în Ungaria a avut la bază un schimb de formare financiară, în 2017, în care Banca Naţională a Ungariei a trimis o delegaţie la Fudan. A fost urmată de crearea unui program comun de masterat între Universitatea Corvinus din Ungaria şi Fudan în 2019.  Negocierile aprofundate privind înfiinţarea unui campus chinezesc cu drepturi depline au început în 2020, după ce Universitatea Central Europeană/CEU, fondată de americanul de origine maghiară George Soros în 1991, a fost forţată să se mute la Viena (în decembrie 2018), după presiunile exercitate de Guvernul Orbán.

Dacă va fi terminat, campusul ungar al Universităţii Fudan va fi cu siguranţă bine poziţionat pentru a spori influenţa soft power chineză, pentru a cultiva o generaţie în creştere de elite şi a îmbunătăţi legăturile educaţionale cu instituţiile academice chineze, aşa cum a făcut anterior CEU cu omologii săi din SUA, potrivit experţilor.

Costurile de construcţie pentru Universitatea Fudan din Budapesta sunt mari, fiind estimate în prezent la cca 1,8 miliarde de dolari, depăşind cu mult alocările anuale recente de stat pentru întregul învăţământ superior din Ungaria (în general, între 900 milioane dolari - 1,5 miliarde dolari). Cea mai mare parte a acestor costuri (aproximativ 1,5 miliarde de dolari) va fi finanţată printr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Chinei care urmează să fie rambursat în termen de cincisprezece ani. Statul ungar va finanţa restul, dar va dona un teren de 2 milioane de dolari pentru campus.

Pretinsul lider în construirea campusului, China State Construction Engineering Corporation/中国建筑集团有限公司, o entitate sancţionată de Departamentul Apărării al SUA pentru legături strânse cu Armata de Eliberare a Poporului/ People’s Liberation Army/PLA şi de către Banca Mondială pentru practici corupte. Este încă un exemplu al modului în care proiectele chineze par să profite de capturarea statului în Ungaria, adesea în detrimentul contribuabililor ungari.

Nu este clar de unde va proveni corpul de studenţi, iniţial, de 5.000-6.000, deoarece, în 2017, s-a anunţat că existau doar 250 de studenţi care studiau limba chineză la universităţile ungare. Filiala universitară propusă ar trebui probabil să se bazeze pe o populaţie studenţească internaţională, inclusiv studenţi din China. Unii academicieni unguri şi-au exprimat îngrijorarea că proiectul Universităţii Fudan va dilua bugetul de stat pentru învăţământul superior, va ajuta la înăbuşirea libertăţii academice şi va determina un exod al intelectualilor.

Înlocuirea CEU cu Universitatea Fudan este o declaraţie puternică de schimbare a atmosferei politice, cu implicaţii largi pentru libertatea academică. Academia Ungară de Ştiinţe s-a dovedit până acum a fi rezistentă la propunerile chineze, deşi eforturile recente ale guvernului Orbán de a privatiza universităţile şi de a le transforma în fundaţii controlate de poligarhii apropiaţi premierului sunt susceptibile de a reduce libertatea academică de la sine.

Proiectul Fudan a stârnit, de asemenea, controverse: primarul liberal al Budapestei, Gergely Karácsony, s-a opus în mod public şi s-a angajat să blocheze sau cel puţin să amâne construcţia; oficialii oraşului au alocat perimetrul destinat campusului Fudan pentru locuinţe studenţeşti atât de necesare pentru instituţiile de învăţământ superior existente în Budapesta; activiştii societăţii civile au început să se unească împotriva proiectului, evidenţiind costurile ridicate, povara grea a datoriei şi lipsa oricărui angajament public din partea guvernului sau a Chinei. Într-un sondaj recent, cca două treimi dintre unguri au declarat că se opun proiectului, iar mii de oameni au protestat împotriva acestuia (05.06.2021), primul protest la scară largă de la ridicarea restricţiilor COVID-19. Primarul Budapestei a dispus ca patru străzi din jurul campusului planificat să fie redenumite: Free Hong Kong Road, Uyghur Martyrs' Road, Dalai Lama Road şi Bishop Xie Shiguang Road (după un preot catolic chinez persecutat), demers care a stârnit o reacţie negativă din partea Beijingului. Cu toate acestea, furia publicului galvanizează opoziţia atât împotriva proiectului, cât şi împotriva lui Orbán, forţând guvernul să-l suspende pentru moment.

Opoziţia ungară pare dispusă să folosească legăturile netransparente ale lui Orbán cu China împotriva partidului său Fidesz la alegerile generale din 3 aprilie 2022.

(va urma)

*C. Ioana este absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi expert LARICS pe chestiunea maghiară.