Statele Unite, dispuse să permită accesul experţilor din Rusia la bazele din România şi Polonia. Condiţia pusă de Bucureşti

Scutul antiaerian de la Deveselu

Statele Unite sunt dispuse să examineze posibilitatea de a le permite experţilor Rusiei ocazia de a se asigura că nu există rachete de croazieră Tomahawk la bazele NATO din România şi din Polonia, transmite Agenţia de presă Bloomberg.

Potrivit unor surse bine informate, citate de agenţie, Administraţia preşedintelui american Joe Biden a informat Kremlinul că este dispusă să examineze posibilitatea de a le oferi experţilor din Federaţia Rusă oportunitatea de a verifica absenţa rachetelor de croazieră ofensive Tomahawk la bazele NATO de apărare antirachetă din România şi din Polonia. Se menţionează că, în acest mod, Statele Unite vor să spulbere îndoielile şi temerile Moscovei potrivit cărora rachete Tomahawk ar putea fi folosite pentru a ataca Rusia. După cum a precizat unul dintre interlocutorii agenţiei, la o înţelegere în acest sens se va ajunge doar în urma unor discuţii purtate cu aliaţii, în special cu cei din Polonia şi din România. În acelaşi timp, potrivit sursei citate de agenţie, Statele Unite aşteaptă ca Rusia să ofere un răspuns similar şi informaţii similare despre unele baze ruseşti, unde este amplasat armament sol-sol.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, săptămâna trecută, că România nu ar avea o problemă ca Federaţia Rusă să inspecteze baza de la Deveselu, întrucât „nu avem nimic de ascuns”, dar a subliniat că un astfel de demers - ce s-ar înscrie în cadrul măsurilor de transparenţă propuse de NATO - ar trebui să se facă pe bază de reciprocitate, adică şi aliaţii să aibă dreptul, la rândul lor, să viziteze baze de rachete de pe teritoriul Federaţiei Ruse.

El a afirmat că România a discutat cu partenerii americani încă de la momentul la care a negociat prezenţa scutului antirachetă de la Deveselu posibilitatea unor măsuri de transparenţă, o astfel de discuţie fiind inclusiv recent, cu Statele Unite.

Moscova s-a plâns că sistemele antirachetă din România şi Polonia ar putea fi folosite pentru a lansa rachete de croazieră pe teritoriul Rusiei, o acuzaţie pe care SUA au respins-o. Inspecţiile ar fi menite să liniştească Rusia că lansatoarele nu pot fi folosite în scopuri ofensive. Propunerea SUA urmăreşte acţiuni reciproce din partea Rusiei, pe care SUA nu le-au precizat public.

Oficialii polonezi au declarat că guvernul este deschis pentru inspecţii de apărare antirachetă, cu condiţia ca Rusia să permită inspecţia activităţilor ruseşti cu rachete în Kaliningrad, o enclavă rusă puternic militarizată de la Marea Baltică, care se învecinează cu Polonia şi Lituania.

Putin: Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, SUA vor să atragă Rusia într-un război

​​​​​​​Preşedintele rus Vladimir Putin s-a plâns la întâlnirea pe care a avut-o marţi cu premierul ungar Viktor Orban că propunerile sale de securitate au fost ignorate de Vest.  

Din răspunsul pe care l-a dat garanţiilor de securitate cerute de Rusia, „este deja clar că partea americană a ignorat preocupările fundamentale ale Rusiei”, a spus Vladimir Putin, citat de Ria Novosti.

Într-o conferinţă de presă comună, care a urmat discuţiilor cu premierul ungar Viktor Orban, preşedintele rus a spus că Moscova analizează cu atenţie răspunsurile primite pe 26 ianuarie din partea Statelor Unite şi NATO la propunerile sale de garanţii de securitate.

„Dar este deja clar, l-am informat pe prim-ministru despre acest lucru, că preocupările fundamentale ale Rusiei au fost ignorate. Nu am văzut o luare în considerare adecvată a celor trei cerinţe cheie", a spus Putin.

Preşedintele Rusiei a numit: oprirea „expansiunii” NATO, retragerea dotărilor armate din apropierea graniţelor Rusiei şi revenirea la nivelul infrastructurii militare a NATO de la nivelul anului 1997, adică dinaintea extinderii alianţei în spaţiul ex-sovietic.

„Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia”, a spus Putin.

„Când ne ignoră preocupările, SUA şi NATO încalcă dreptul statelor de a alege liber cum să-şi asigure securitatea”, a adăugat Putin. Aceasta este doar o parte a ecuaţiei securităţii, a spus el.

„A doua parte spune că este imposibil să se permită întărirea securităţii cuiva în detrimentul securităţii altora”, a adăugat el.

Declaraţiile liderului de la Kremlin au arătat o viziune asupra lumii în care Rusia este permanent obligată să se apere de o SUA agresivă şi ostilă.

Washingtonul nu este preocupat în primul rând de securitatea Ucrainei, ci de limitarea Rusiei, susţine Putin.

„În acest sens, Ucraina însăşi este doar un instrument pentru atingerea acestui obiectiv. Acest lucru se poate face în diferite moduri, atragându-ne într-un fel de conflict armat şi, cu ajutorul aliaţilor lor din Europa, forţând introducerea împotriva noastră a acelor sancţiuni dure despre care vorbesc acum în SUA”, a spus Putin, citat de Reuters.

Putin a spus că a discutat cu premierul ungar şi despre relaţiile dintre Rusia şi UE şi situaţia din Ucraina, precum şi despre încălcarea sistematică a drepturilor omului în ţara vecină.

„Când am luat în considerare chestiunile internaţionale, am discutat şi despre starea actuală a relaţiilor dintre Rusia şi Uniunea Europeană ”, a spus Putin.

„Bineînţeles, am discutat despre soluţionarea conflictului ucrainean, de situaţia din Ucraina în ansamblu, inclusiv în sfera drepturilor omului, a cărei încălcare a căpătat un caracter sistematic acolo”, a adăugat Putin, referindu-se la condiţia minorităţii ruse în Ucraina.

Pe de altă parte, Putin a spus că Rusia a fost înşelată în promisiunea care i-a fost făcută, că NATO nu va fi extinsă spre Est „nici măcar un centimetru”.

„Ne-au prostit”, „pur şi simplu au minţit”, a spus liderul de la Kremlin.

El a făcut un apel la găsirea unei soluţii care să asigure atât securitatea Rusiei, cât şi a UE şi a Ucrainei.

„Trebuie să găsim o modalitate de a asigura interesele şi securitatea tuturor participanţilor la acest proces: Ucraina, ţările europene şi Rusia. Dar acest lucru se poate face doar cu o atitudine serioasă şi atentă faţă de documentul pe care l-am propus", a spus Putin, referindu-se la propunerile făcute Occidentului.

Cât priveşte posibila integrare a Ucrainei în NATO, Putin a răspuns cu o întrebare, exprimându-şi temerile că odată admisă în alianţa militară, Ucraina ar putea încerca să recupereze Crimeea, despre care susţine că este prevăzut în documentele doctrinare ale Ucrainei că va fi returnată Rusiei.

El a menţionat că Crimeea este un teritoriu suveran al Rusiei, asupra căruia orice discuţie este închisă.

„Este scris în documentele doctrinare ale Ucrainei însăşi că urmează să returneze Crimeea (...). Nu ceea ce spun ei publicului, dar este scris în documente.

Să ne imaginăm că Ucraina este membră NATO, plină cu arme, cu sisteme moderne de atac, la fel ca în Polonia şi România - cine o va opri? Şi începe operaţiunile în Crimeea, acum nici măcar nu mai vorbesc de Donbass", a spus Putin.