Serviciile de informaţii sârbe, în alertă. Albanezii încearcă să atragă Serbia într-un război cu Macedonia

Serviciile de informaţii din Serbia au primit informaţii că există pericolul ca albanezii să provoace unele tensiuni între Serbia şi Macedonia. În afară de albanezi, în acest scenariu ar putea fi implicaţi şi politicieni din coaliţia la putere din Macedonia – relatează cotidianul sârb „Vecernje Novosti”.

Potrivit surselor „Novosti”, citată de Rador, grupuri bine înarmate de albanezi, îmbrăcaţi în uniforme ale Armatei sau Poliţiei Serbiei, ar fi infiltrate în zona de frontieră dintre Serbia şi Macedonia. În acest caz, Serbia ar fi acuzată imediat de încălcarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Macedoniei, de organizarea unei revolte armate în Macedonia. Belgradul ar fi acuzat că are pretenţii teritoriale asupra statului vecin. 

Obiectivul acestui scenariu este crearea de tensiuni care s-ar extinde şi în Kosovo – afirmă sursa „Novosti”, adăugând că în această operaţiune ar fi implicaţi şi înalţi demnitari de stat din Macedonia. Acest scenariu umbreşte declaraţia recentă a premierului macedonean, Zoran Zaev, care a afirmat că în discuţia cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, au fost rezolvate toate problemele deschise dintre cele două state.

La sfârşitul lunii iulie, poliţia macedoneană a găsit o ascunzătoare în care se afla multe arme, inclusiv grenade de mână în satul Blace, de la graniţa cu Kosovo. Această descoperire confirmă temerile cu privire la pregătirea unei provocari la graniţa dintre Macedonia şi Serbia.

Expertul sârb în securitate Milan Mijalkovski şi analistul politic macedonean Branko Djordjevski susţin că „în cazul în care albanezii organizează o provocare la graniţa dintre Serbia şi Macedonia, scopul lor este acela de a pune presiune asupra celor două ţări pentru a-şi atinge obiectivele geopolitice.

„În acest an primim multe ameninţări din partea albanezilor. În Kosovo, ei au declarat că vor ajunge până la Nis (în sudul Serbiei, nota red).. Acestea sunt, probabil, presiuni politice, dar noi trebuie să rămânem vigilenţi. Nu cred că un nou conflict va apărea în Balcani, dar nu trebuie să excludem posibilitatea unui atentat”, a spus Mijalkovski.

El consideră că circa 160 de mii de albanezi înarmaţi ar putea participa la acest potenţial conflict în Republica separatistă Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi chiar şi în nordul Greciei.

Potrivit lui Branko Djordjevski, analist politic din Skopje, este vorba de presiuni politice care au ca scop de a influenţa discuţiile asupra viitorului Kosovo în Serbia.

„Nu cred că s-ar putea produce vreun incident, însă aceste discuţii privind riscul de incidente vin să semene teroare şi să promoveze „Platforma de la Tirana” în Macedonia şi să influenţeze discuţiile privind sârbe asupra Kosovo, care creează uneori noi scenarii, cum ar fi împărţirea teritoriului în două părţi, sârbă şi albaneză”, a remarcat Djordjevski.

„ Platforma Tirana“ este un text adoptat în ianuarie 2017 de către partidele albaneze din Macedonia, reunite la Tirana, care solicită mai multe drepturi pentru comunitatea lor, inclusiv recunoaşterea albanezei ca limbă oficială în ţară, alături de macedoneană.

Potrivit M.Djordjevski, apariţia unor informaţii cu privire la posibile provocări ar putea fi, de asemenea, un răspuns la solicitarea Belgradului de  extrădare a albanezului Ismail Morina, recent arestat în Croaţia. Ismail Morina a pilotat drona ce a adus un steag al Albaniei Marii Albaniei pe stadionul Partizan din Belgrad, fapt ce a dus la anularea unui meci sârbo-croat în 14 octombrie 2014.

Aflat într-un turneu în Balcani, vicepreşedintele  SUA, Mike Pence a îndemnat la progrese în Balcanii instabili şi i-a sfătuit pe liderii din această regiune să profite cât mai mult de susţinerea americană.

El a susţinut miercuri, la Podgoriţa, un discurs în deschiderea summitului liderilor din Balcani, în care a subliniat asupra angajamentului Washingtonului faţă de această regiune, pe care Moscova o consideră în sfera sa de influenţă.

La acest summit din capitala muntenegreană iau parte politicieni din Albania, Bosnia, Kosovo, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Croaţia şi Slovenia.

Regiunea încă se mai resimte după războaiele care au însoţit dispariţia fostei Iugoslavii în anii '90.

”Voi aparţineţi unei noi generaţii de lideri ai Balcanilor, iar acesta este un moment istoric pentru progresul în Balcanii de Vest ”, le-a spus Pence,

”Vă îndemn cu mare respect să profitaţi din plin de acest moment”, i-a îndemnat el.

Pence a catalogat Rusia drept o ”ţară impredictibilă” care vrea să destabilizeze regiunea balcanică.

”După cum ştiţi, Rusia continuă să caute să retraseze frontierele internaţionale prin forţă, iar aici, în Blacanii de Vest, Rusia a acţionat ca să destabilizeze regiunea, sumbinându-vă democraţiile şi dezbinându-vă între voi şi cu restul Europei”, le-a spus el.

Vicepreşedintele american a acuzat Moscova de o tentativă de lovitură de stat în Muntenegru, în octombrie, cu scopul de a împiedica această ţară să adere la NATO. Moscova respinge aceste acuzaţii. Muntenegrul a aderat la NATO în iunie.

”Intenţiile Rusiei au fost expuse clar atunci când agenţi susţinuţi de Moscova au căutat să perturbe alegerile din Muntenegru, atacându-vă Parlamentul şi încercând chiar să vă asasineze premierul cu scopul de a-i descuraja pe muntenegreni să intre în Alianţa” Nord-Atlantică, a subliniat el.

„Wall Street Journal” scrie că „este posibil ca următoarea criză din Europa să fie declanşată în Balcani, sub influenţa Rusiei şi a Turciei”. Publicaţia scrie că „Rusia şi Turcia ar putea să-şi încurajeze reprezentanţii din Balcani, Serbia şi Albania, pentru a-i ajuta la trasarea de noi frontiere în regiune”.

 Rusia şi Turcia sunt considerate „actori-cheie” în această zonă a Europei şi „cauze principale ale unei potenţiale crize”. Fără să citeze surse relevante sau experţi, „Wall Street Journal” speculează că Guvernul Serbiei, cu sprijinul Rusiei, ar „putea anexa zone din Bosnia-Herţegovina cu populaţie majoritar sârbă”, iar Turcia ar sprijini Albania să „anexeze Kosovo”. 

Totuşi, „Wall Street Journal” recunoaşte că este puţin probabil ca un astfel de scenariu să se realizeze, deoarece „ar fi greu ca aceste două state să ajungă la un acord privind noile frontiere”. 

„Wall Street Journal” citează portalul European Western Balkans, care avertiza că Occidentul ar trebui să fie îngrijorat de influenţa Turciei în Balcani, avându-se în vedere că Turcia cooperează tot mai strâns cu Rusia, deşi „pe hârtie” este membră NATO. Totuşi, în încheiere, „Wall Street Journal” constată că „fiecare stat balcanic îşi doreşte să fie parte a Uniunii Europene şi nu aliat al Rusiei sau Turciei”.