Performanţa României la Preşedinţia Consiliului UE

Rezultatele concrete ale Preşedinţiei române a Consiliului UE vor avea un impact major asupra vieţii cetăţenilor europeni, a siguranţei acestora şi a mediului social-economic din Europa

România a încheiat în forţă Preşedinţia Consiliului UE. Acest mandat reprezintă cea mai importantă performanţă românească în plan internaţional după aderarea la Uniunea Europeană. Ce facem cu această bază de expertiză şi încredere?

De şase luni, Preşedinţia română a Consiliului UE este surpriza plăcută la Bruxelles. Echipa de profesionişti coordonată de ambasadorul Luminiţa Odobescu a ştiut să navigheze cu inteligenţă, eficienţă şi tact între îndoielile bruxelleze şi tensiunile de acasă, între eurostresul electoral şi scadenţa finalului de mandat din instituţiile UE. Reprezentanţa Permanentă a României şi specialiştii detaşaţi din Guvern au reuşit ceea ce la 1 ianuarie părea imposibilul chiar şi pentru unii oficiali români.

Succesul Preşedinţiei româneşti este consemnat, în aceste zile, în presa europeană şi apreciat la superlativ în mediile politice şi diplomatice europene.

Conferinţa de presă a primului Summit european post-alegeri s-a transformat, vinerea trecută, într-un elogiu la cel mai înalt nivel pentru reuşita României. “Sunt impresionat de ceea ce aţi obţinut”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

”Aţi reuşit să adoptaţi 90 de dosare legislative în ultimele 100 de zile de dinaintea alegerilor europene, incluzând aici protecţia graniţelor, reducerea emisiilor de CO2 şi construirea unei Europe digitale. Este impresionant. Aţi făcut un progres important şi în pachetul pentru Cadrul Financiar Multianual”, a subliniat Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.

Rezultatele concrete ale Preşedinţiei române a Consiliului UE vor avea un impact major asupra vieţii cetăţenilor europeni, a siguranţei acestora şi a mediului social-economic. Între normele adoptate se află directivele privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată, respectiv crearea unor condiţii de muncă adecvate provocărilor determinate de evoluţiile demografice, digitalizare şi noile forme de angajare.

Îmbunătăţirea siguranţei alimentare, armonizarea standardelor de calitate, asigurarea de compensaţii individuale pentru consumatorii afectaţi de practici comerciale inechitabile, noi standarde pentru apa potabilă, reducerea expunerii lucrătorilor la unele substanţe chimice cancerigene, noile norme privind siguranţa rutieră, stabilirea primelor obiective europene de reducere a emisiilor de CO2 pentru camioane, introducerea mai rapidă pe piaţă a cabinelor de camion aerodinamice, directiva privind gazele naturale, revizuirea normelor din dreptul societăţilor comerciale pentru valorificarea oportunităţilor tehnologiilor digitale, precum şi actualizarea cadrului juridic al dreptului de autor – sunt câteva din realizările importante ale mandatului românesc la coordonarea Consiliului Uniunii.

Totodată, au fost finalizate 12 dosare legislative cu privire la serviciile financiare, incluzând modernizarea supravegherii instituţiilor financiare în Europa, creşterea transparenţei şi reducerea riscului sistemic de pe piaţa instrumentelor derivate, noi norme în materie de reglementare şi supraveghere bancară şi facilitarea accesului la noi surse de finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care încearcă să se listeze la bursă şi să emită valori mobiliare pe pieţele financiare.

Sub egida #RO2019EU, au fost definitivate programul-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare şi inovare 2021-2027 – Orizont Europa – şi programul Europa digitală, care contribuie la crearea unei pieţe unice digitale. De asemenea, au fost adoptate măsuri pentru: îmbunătăţirea protecţiei graniţelor externe ale Uniunii, interoperabilitatea între sistemele informatice din domeniile justiţie şi afaceri interne, o securitate mai strictă a cărţilor de identitate ale cetăţenilor UE, blocarea accesului la precursorii de explozivi şi consolidarea cooperării în materie de contraterorism.

”Au fost 6 luni în care ne-am exersat capacitatea de negociere, creativitatea, răbdarea, cunoaşterea aprofundată a mecanismelor şi legislaţiei europene, respectul reciproc, spiritul de echipă şi, parcurgând acest drum, cred că am demostrat că, dacă există voinţă şi multă muncă, orice lucru bun este realizabil”, a declarat ambasadorul Luminiţa Odobescu, la finalul maratonului european al echipei pe care a coordonat-o.

Fermitatea preşedintelui Klaus Iohannis în apărarea statului de drept şi modul remarcabil în care şeful statului a găzduit Summitul de la Sibiu, unde a fost trasată Agenda Strategică a UE pentru următorii cinci ani, precum şi consecvenţa şi abilitatea premierului Viorica Dăncilă în stoparea posibilelor derapaje de la cursul european al României au contribuit major la asigurarea unui cadru propice afirmării profesioniştilor noştri la Bruxelles.

S-a configurat, astfel, o bază de expertiză şi încredere de pe care se poate construi o nouă raportare a României la UE, astfel încât ţara noastră să devină un jucător care să conteze în ecuaţia europeană. Cu o condiţie: ca echipa câştigătoare să rămână pe teren, la Bruxelles şi la Bucureşti, acolo unde contează şi unde e atâta nevoie de experienţa şi abilităţile sale.