Graşii nu se sinucid

Graşii nu se sinucid

Persoanele supraponderale sunt predispuse într-o măsură mai mică decât persoanele slabe la depresie şi gânduri sinucigaşe, de aceea graşii sunt mai plini de viaţă decât restul populaţiei,

Clubul oamenilor urati

Clubul oamenilor urati

Un german a infiintat un club destinat numai si numai oamenilor urati, oferindu-le acestora un refugiu intr-o lume ostila, in care standardele estetice au devenit mai importante decat cele morale si

Lansat în anul 1951, filmul produs de către studiourile americane Metro Goldwyn-Mayer rămâne şi astăzi unul reprezentativ pentru categoria producţiilor cinematografice cu tematică istorică şi religioasă. „Quo Vadis?” este punerea în scenă a romanului scriitorului polonez Henryk Sienkiewicz, publicat la începutul secolului trecut.

acum 18 zile · comentarii (18)

da, măi, mie-mi plac şi gagicile mai urîte şi nu neapărat tinere, pot avea şi nişte nepoţi pe-acasă, poate chiar în momentul ăsta au spart ceva prin sufragerie, probabil peştele de sticlă de pe televizor ori vreun tablou de familie, domniţe din cele care înmagazinează multe întrebări cu răspunsuri neelucidate, frustrări ori complexe, uneori chiar destul de bine ascunse.

luna trecuta · comentarii (0)

...în care eu mă joc şi însăilez un text „la comandă”, primind acum vreo trei ore o construcţie în engleză, yeah!, chiar asta din titlu, de la cineva căreia am fost nevoit să-i cer şi traducerea. Asta doar din patriotizm. Cum adică a durat mult?! Măi, dar a trebuit să fac şi duş, să şi mănînc, să mă uit şi după o domniţă care-şi juca copilul pe sub magnolia de la geamul meu... Mulţam, fain, Alina!

acum 3 luni · comentarii (4)

De 12 ani încoace ştiu că la Berlinale fericirea absolută a cinefilului se resimte la clasice. Odată în plus a fost un maestru al Hollywood-ului King Vidor (despre care o să mai scriu în relatările următoare) şi un western (e doar îngrijorător că e genul preferat al dictatorilor, inclusiv al lui Nea Nicu!), Man without a star (1955), cu recent dispărutul centenar Kirk Douglas, omul cu 3 gropiţe şi în plină formă fizică.

acum 5 luni · comentarii (0)

Dilema este un argument care constă în a prezenta două alternative inevitabile, ele avînd însă acelaşi rezultat. Un exemplu clasic de dilemă este răspunsul pe care califul Omar i-l dă generalului Amni, la întrebarea ce are de făcut cu biblioteca din Alexandria. Dacă aceste cărţi din bibliotecă se potrivesc cu Coranul, sînt de prisos. De nu, sînt primejdioase. Deci şi într-un caz şi în altul trebuie arse.  (wiki)

acum 5 luni · comentarii (2)

Sunt fan al serialului de pe Netflix, Vikingii, cel cu Ragnar Lodbrok, fiii săi, Ivar, Bjorn, Sigurd, Ubba, Hvitserk, dar şi soţia sa dintâi, Lagertha, luptătoarea cu scutul. O, şi câţi mai sunt, rude, regi, neveste, saxoni, vikingi, prezicători, călugări care păcătuiesc, soţii care trădează, religii care se schimbă. Şi reschimbă.

acum 5 luni · comentarii (2)

Chestia asta cu timpul. Mno, nu se ştie niciodată ce va fi mîine, dacă se crapă pămîntul în două şi ne înghite pe toţi, vine cutremurul ăla mare, sau mai ştiu eu ce. Deci totul trebuie făcut azi. Sau Acum, cum ar fi sunat şi unicul tatuaj pe care mi l-aş fi făcut, într-o viaţă viitoare. Neapărat pe mîna stîngă şi cu un semn de exclamare corespunzător şi explicit în coadă.

acum 5 luni · comentarii (0)

Deşi facem parte dintr-o generaţie care a prins şi era analogică şi revoluţia digitală, învăţând astfel să căutăm unde trebuie, fără să credem că totul ni se cuvine şi ne aşteaptă de-a gata, ne e destul de greu să ajungem la unele adevăruri, în pofida documentării acestora, pentru că sursele se înmulţesc odată cu numărul pasionaţilor implicaţi.

acum 8 luni · comentarii (1)

„Reporter: În momentul în care v-aţi anunţat candidatura la prezidenţiale aţi fost comparat cu Vladimir Zelensky, preşedintele Ucrainei. / Mircea Diaconu: Este o prostie. De ce nu mă compară cu Ronald Reagan, că şi el a fost actor? Pe de altă parte, înţeleg că domnul Zelensky a plecat de pe ecran direct în funcţia de preşedinte, ori eu, în momentul de faţă, încerc să învăţ cum să ajung preşedinte.” (www.bursa.ro)

acum 9 luni · comentarii (1)

FIFF, festivalul din Belgia, de la Namur, al filmului francofon prin excelenţă, mă face să-mi amintesc de fiecare dată de o rimă din copilărie, chiar dacă se scrie puţin diferit: Domnişoara Greta Fiff, blondă ca un cataif. E, de fapt, o descriere exactă a acestei întâlniri dulci şi luminoase deopotrivă care ne poartă pe mai multe continente şi ne face să descoperim destine, pe care adesea le ignorăm şi e păcat şi nedrept.

acum 9 luni · comentarii (0)

Câştigător la Cannes al Premiului Juriului, în 2007, pentru splendida dramă Silent Light şi al celui pentru regie în 2012, cu Post Tenebras Lux, Carlos Reygadas a revenit pe ecrane în 2018, lansându-şi la Festivalul de Film de la Veneţia cea mai recentă investigare cinematografică a limitelor relaţiilor umane din Nuestro tiempo, şi el nominalizat acolo la Leul de Aur. Acest film de artă intră acum şi pe ecranele din România.

acum 10 luni · comentarii (22)