Ce programe a pregătit Facultatea de Hidrotehnică pentru a atrage viitorii studenţi. Interviu cu decanul Alexandru Dimache

Conf. univ. dr. ing. Alexandru Dimache, decanul Facultăţii de Hidrotehnică din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, le explică absolvenţilor de liceu de ce ar trebui să urmeze cursurile acestei facultăţi.

• Care este misiunea Facultăţii de Hidrotehnică?

Misiunea Facultăţii de Hidrotehnică este de a crea şi dezvolta valori profesionale folosind ştiinţele tehnice din domeniul ingineriei hidrotehnice, ingineriei mediului şi ingineriei sistemelor pentru beneficiul şi progresul societăţii, pe trei nivele: licenţă, masterat şi doctorat. La aceasta se adaugă aceea de a crea valoare profesională şi de a promova dezvoltarea societăţii prin exploatarea şi dezvoltarea cunoaşterii tehnice şi ştiinţifice în domeniul său de activitate.

• Hidrotehnica este un domeniu destul de complex, cu multe subramuri, care a evoluat permanent. Unde se situează acest domeniu în 2020?

Fără să exagerez, hidrotehnica este unul dintre domeniile de la vârf, deşi acest lucru pare mai puţin vizibil, mai greu de înţeles. De ce această afirmaţie? Pentru că pentru oameni dar în special pentru noi, inginerii hidrotehnicieni, APA înseamnă VIAŢĂ. Hidrotehnica este domeniul în care un absolvent de liceu se pregăteşte pentru a asigura apă de calitate consumatorilor, a epura apa după folosire pentru a o restitui naturii, a se proteja de acţiunea ei distructivă, a o transforma în energie etc.

• Este o meserie grea, complexă, pragmatică, provocatoare? Cum definiţi munca de inginer hidrotehnician?

Meseria de inginer hidrotehnician este o meserie frumoasă, plină de provocări dar şi de satisfacţii. Cu siguranţă nu este o meserie uşoară dar nici nu este monotonă, nu există proiecte identice, soluţiile variază de la o problemă la alta, practic nu ai timp să te plictiseşti. Cred că este foarte importantă şi satisfacţia pe care o are un inginer atunci când îşi vede pus în operă rodul muncii sale indiferent că aceasta s-a desfăşurat pe şantier sau în faţa calculatorului. Să ai ocazia să vezi construindu-se un dig de protecţie împotriva inundaţiilor, un sistem de alimentare cu apă pentru un oraş sau să realizezi un software cu care o administraţie de stat să-şi gestioneze mai bine activitatea, practic să faci parte din motorul de dezvoltare al societăţii mi se pare extrem de important.

Este o meserie în care ai posibilitatea să te perfecţionezi mereu şi în consecinţă să ajungi să câştigi corespunzător fiecărui nivel de pregătire.

• De ce ar dori un absolvent de liceu în anul 2020 să urmeze cursurile acestei facultăţi?

În primul rând, datorită faptului că Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti face parte de anul trecut din Universitatea Europeană pentru Dezvoltarea durabilă inteligentă a zonelor de coastă urbană (EU-CONEXUS), reprezentând o instituţie transnaţională de învăţământ superior şi cercetare. În al doilea rând, procentul de angajare al absolvenţilor facultăţii este de 100%, în companii private sau în administraţiile locale sau centrale, cu salarii extrem de atractive. Avem o serie întreagă de burse asigurate de stat dar şi de mediul privat de afaceri. Stagiile de practică şi internship-urile sunt asigurate pentru toţi studenţii la cele mai mari companii din domeniu (Apa Nova, Hidroelectrica, Hidroconstrucţia etc.). În cadrul atelierelor şi meselor rotunde cu specialişti din domeniu, facultatea asigură cursuri de formare care ajută studenţii la dezvoltarea personală pe mai multe direcţii. De asemenea, de peste 10 ani de zile, facultatea organizează concursuri studenţeşti cu premii în bani în valoare anuală de peste 3500 euro.

• La absolvirea acestei facultăţi, care ar fi zonele în care şi-ar putea desfăşura activitatea un tânăr inginer?

Absolvenţii noştri pot să-şi desfăşoare activitatea practic în orice zonă, în orice domeniu – cercetare, proiectare, execuţie (şantier), consultanţă, vânzări, ca funcţionar în organisme şi organizaţii de stat etc.

• Ce programe aţi pregătit pentru a atrage viitori studenţi? Cum se desfăşoară actuala sesiune şi câte locuri sunt disponibile pentru admitere?

Avem 3 domenii cu 4 specializări: domeniul Inginerie Civilă cu specializările Amenajări şi Construcţii Hidrotehnice respectiv Construcţii pentru Sisteme de Alimentări cu Apă şi Canalizări, domeniul Ingineria Mediului cu specializarea Ingineria Mediului şi domeniul Ingineria Sistemelor cu specializarea Automatică şi Informatică Aplicată.

Sesiunea actuală se desfăşoară în sistem on-line, acccesând pagina hidrotehnica.utcb.ro, Admitere 2020. Avem un total de 105 locuri la buget şi 50 locuri cu taxă.

• Cum mai este văzut acest domeniu de către tineri, în ziua de azi?

Din păcate învăţământul tehnic superior nu mai prezintă atractivitate pentru mulţi dintre tineri. Mulţi sunt atraşi de alte domenii care sunt mai uşor de parcurs din diferite motive dar care, după absolvire nu le oferă nicio perspectivă sau le oferă perspective reduse din punct de vedere al angajabilităţii, nemaiavând  corespondenţă în necesităţile societăţii actuale româneşti. Alţii nu au cunoştinţe clare despre ceea ce înseamnă acest domeniu. Lipsa de informare pleacă de la vârf, ca să mă exprim simplu. Deşi dezvoltarea infrastructurii în România, construcţiile în general sunt absolut necesare pentru dezvoltare, politica de a atrage tineri către învăţământul tehnic de construcţii a lipsit cu desăvârşire. Şi alte ţări se confruntă în prezent cu o lipsă acută de ingineri: Anglia, Germania, Franţa etc. Sunt firme de recrutare internaţionale care au venit şi au făcut prezentări în facultate pentru a atrage tineri în ţările respective. Alte ţări, cum ar fi de exemplu Olanda, au înţeles din timp pericolul cu care se confruntau şi au reuşit să-şi dubleze numărul de studenţi, cu sprijin guvernamental dar pe parcursul unui deceniu.

În România mai există însă şi tineri care ştiu ce vor şi îşi aleg acest domeniu care le oferă perspectiva unei angajări sigure după absolvire şi o remuneraţie lunară corespunzătoare, care creşte de-a lungul timpului.

• Cum sună viitorul pentru studenţii care finalizează astfel de studii?

Răspunsul se regăseşte în nevoia de ingineri constructori în următorii ani în România – 10000, aproape la egalitate cu cea din domeniul I.T. – 11000. Dacă ar fi să facem un clasament al celor mai necesare meserii din România, acestea două alături de medici ar fi primele. Cu toată sinceritatea pot afirma că inginerul constructor este foarte căutat iar salariile sunt deosebit de atractive, chiar de la început. Fie că vorbim de lucrări hidrotehnice, fie de întreţinerea, exploatarea şi punerea în siguranţă a acestora, de construcţia de sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, de sisteme de protecţie a mediului şi oamenilor mai cu seamă în contextul schimbărilor climatice sau de digitalizarea permanentă şi accelerată a societăţii, toate acestea se regăsesc şi se vor regăsi mereu în nevoia societăţii umane de a se dezvolta.

• Cercetarea este o zonă destul de văduvită în România. Aveţi şi astfel de programe în cadrul Facultatii? Beneficiaţi de vreun sprijin guvernamental?

Sigur, subfinanţarea cronică a cercetării în România se resimte şi în Universităţi, care ar trebui să aibă o componentă de cercetare foarte puternică dar care în acest moment suferă din cauza lipsei banilor. Cercetarea la U.T.C.B. la fel ca şi în alte Universităţi, se face la nivelul superior de pregătire, şi anume doctoratele desfăşurate în cadrul Şcolilor doctorale. Din păcate nu beneficiem de niciun sprijin guvernamental, cel puţin nu aşa cum ar trebui ca cercetarea în cadrul programelor de pregărire avansată să fie la vârf şi în domeniul tehnic.