ANALIZĂ Cauzele unei „generaţii pierdute“: de ce ajung absolvenţii şomeri

Tinerii între 15 şi 29 de ani care nu au un loc de muncă şi nici nu studiază reprezintă o adevărată problemă, atât pentru societate, cât şi pentru buna lor dezvoltare, arată o analiză a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare (OECD). Experţii au găsit o serie de factori care favorizează fenomenul şomajului în rândul tinerilor, o problemă identificată la nivel global sub numele de „generaţia pierdută“.

Aproape 6% din tinerii din întreaga lume nu au un loc de muncă, în timp ce în Uniunea Europeană şi în România, în speţă, fenomenul tinerilor între 15-24 de ani şomeri se cifrează la 23%, atingând cote record în 2013, după anii de criză economică.

Specialiştii Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare (OECD) atrag atenţia, într-o analiză publicată de curând, că aceste cifre îngrijorătoare privind tinerii care nu au nici loc de muncă şi nu sunt nici cuprinşi în vreo formă de educaţie (aşa-numiţii NEETS), oferă o perspectivă nefavorabilă asupra modului în care diverse sectoare de muncă şi mediul educaţional gestionează tranziţia între şcoală şi serviciu.

„Statisticile devin şi mai îngrijorătoare atunci când tinerii sunt împărţiţi în alte subcategorii, cum ar fi cei care sunt în căutarea unui loc de muncă, mai precis şomerii, şi cei care au renunţat definitiv să mai muncească, fiind inactivi şi neproducând nimic nici pentru societate, nici pentru propriul trai“, scrie Karinne Logez, statistician la Departamentul pentru Educaţie al OECD, pe blogul organizaţiei.

Tinerii fără liceu, pericolul cel mai mare

Mult mai îngrijorătoare este categoria tinerilor între 15 şi 19 ani care riscă să nu termine liceul şi, astfel, să nu-şi mai caute un loc de muncă. „Tocmai acest aspect îi face să piardă pasul cu colegii lor mai bine pregătiţi“, spune Logez.

Specialistul inventariază cauzele care generează creşterea numărului tinerilor şomeri sau cu studii neterminate. Şi, mai ales, ce pot face guvernele pentru o tranziţie mai uşoară între domeniul educaţional şi un loc de muncă.

O slabă conexiune între şcoală şi piaţa forţei de muncă

Logez susţine că există o problemă de corelare între ceea ce se învaţă în sistemul educaţional şi ceea ce se cere în diverse domenii ale forţei de muncă, iar conexiunea celor două elemente „poate ajuta, cu siguranţă, la reducerea procentelor tinerilor lipsiţi de orice finanţare“.

Ţările în care stagiile de practică şi ucenicia, necesare pentru a dobândi experienţă, sunt un exemplu benefic în acest sens, susţine aceasta:  „În cadrul unor astfel de programe, tinerilor li se oferă calificări profesionale recunoscute, potenţialul tinerilor este exploatat la maximum, iar ratele de şomaj sunt foarte mici, chiar dacă în ultimii ani, din cauza crizei economice, efectul acestor programe a fost redus“.

Starea economiei, dezavantaj sau avantaj 

Specialistul explică şi de ce rata şomajului în rândul tinerilor tinde să aibă aceeaşi evoluţie precum un ciclu economic. De exemplu, pe timp de criză economică, un loc de muncă stabil este foarte greu de găsit din cauza competiţiei cu lucrători mai experimentaţi. „Din fericire, foarte mulţi tineri reacţionează la acest lucru prin adâncirea studiilor şi găsirea unei portiţe spre angajare atunci când economia oferă acest prilej. Cum tinerii sunt principalul pilon al viitoarei forţe de muncă, încurajarea participării la o educaţie completă este o tendinţă importantă“, susţine Logez.

Implicaţia culturală

În medie, femeile tinere sunt cele care reprezintă cea mai mare proporţie a tinerilor NEET. În unele ţări, precum Turcia sau Mexic, acest efect este semnificativ, pentru că aici fetele sunt obişnuite de la o vârstă fragedă să se concentreze mai mult pe treburile casnice şi pe familie decât pe o carieră.

Ce rol joacă vârsta tinerilor

În general, datele demografice sunt în favoarea tinerilor, mai spune specialistul. Pe măsură ce populaţia tărilor OECD îmbătrâneşte şi, ca atare, ar trebui să scadă şi numărul tinerilor NEET din sânul populaţiei, în paralel cu creşterea şanselor acestora de angajare şi de participare la sistemul educaţional. 

„În momentul de faţă, stagnarea economică a contracarat efectul demografic, dar odată ce economia se va redresa tinerii vor avea o cale deschisă spre locuri de muncă. În mod clar, problema tinerilor care abandonează şcoala şi piaţa forţei de muncă este una destul de complexă, care nu se bazează pe o singură cauză“, concluzionează Karinne Logez. 

Strategii naţionale pe hârtie

Ministrul Muncii declara în luna aprilie că şomajul în rândul tinerilor este o problemă cu care se confruntă România, mai ales în contextul în care procesul „de tranziţie de la educaţie la viaţa profesională a devenit tot mai greoi, mai îndelungat şi oportunităţile de ocupare a unui loc de muncă sunt tot mai limitate”. Guvernul are însă din aprilie 2012 un plan de măsuri, adaptat la cel de la nivel european, care a rămas deocamdată doar pe hârtie.

„În 2008 aveam 18,6% şomaj în rândul tinerilor între 15 şi 24 de ani, în 2011 a urcat la 23,7% şi tot în jur de 23% va fi şi în 2012. Rata şomajului în rândul tinerilor este de patru ori mai mare decât şomajul populaţiei adulte, care a fost în aceeaşi perioadă în jur de 6%. O mare problemă o reprezintă riscul ca aceşti tineri să devină ulterior abonaţii sistemului de asistenţă socială. Cu cât trece timpul fără să fie încadrat în câmpul muncii, cu atât unui tânăr îi va fi mai greu”, spune ministrul Câmpeanu.

Rata şomajului în ţările membre ale Uniunii Europene (UE) a continuat să crească în prima lună din 2013, ajungând la 10,8%, şomajul în rândul tinerilor cu vârste sub 25 de ani atingând cote-record, respectiv 23,6%. În ţările membre ale zonei euro, situaţia este şi mai dificilă, rata şomajului fiind de 11,9%, în timp ce un tânăr din patru este şomer, potrivit datelor publicate în martie de Eurostat.

Şase miliarde de euro, investiţia UE în tineri

În multe state comunitare, ratele şomajului în rândul tinerilor sunt aproape duble faţă de mediile naţionale, iscând temeri serioase privind viitorul populaţiei Uniunii Europene. În Grecia, rata şomajului pentru segmentul 15-24 de ani se ridică la peste 59%, în timp ce în Spania ea se apropie de 56%.

UE a încheiat deja un acord pentru a aloca şase miliarde de euro în următorii şapte ani pentru a reduce rata şomajului în rândul tinerilor. Această sumă s-ar putea majora de până la 10 ori şi să ajungă la 60 de miliarde de euro sub formă de credite pentru angajatori, în cazul în care strategia va fi aplicată.

În paralel cu strategia Uniunii Europene, Parisul şi Berlinul au elaborat o strategie comună, numită „Noua Înţelegere”, bazată pe bani europeni pentru a lupta cu rata uriaşă a şomajului care ameninţă să transforme tineretul Europei într-o generaţie pierdută.

290 de milioane de tineri şomeri în lume

Potrivit datelor oficiale publicate de Organizaţia Internaţională pentru Muncă, 75 de milioane de tineri din întreaga lume nu au locuri de muncă, adică 6% din totalul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani. Statistica Băncii Mondiale susţine că 260 de milioane de tineri sunt şomeri. Însă, potrivit calculelor publicaţiei britanice „The Economist”, nivelul real al şomajului în rândul tinerilor se ridică la 290 de milioane.

Ultimul raport al Organizaţiei, din septembrie 2012, arăta că rata şomajului în rândul tinerilor va continua să crească în mod constant la nivel mondial, până în 2017, ajungând la 13%, în contextul în care criza din zona euro va afecta nu doar statele dezvoltate, ci şi pe cele aflate în dezvoltare.