Vălean: 3 autostrăzi, o Dunăre navigabilă tot anul și un hub maritim modern, necesare pentru o infrastructură rezilientă

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a subliniat că România trebuie să aibă cel puţin trei autostrăzi finalizate, o Dunăre navigabilă tot anul şi un hub maritim modern la Constanţa, pentru a deţine o infrastructură naţională rezilientă.

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

„Pentru a avea infrastructură naţională rezilientă, avem nevoie de cel puţin trei autostrăzi finalizate - A1, A3 şi A8. Trebuie să finalizăm modernizarea coridorului nordic feroviar prin Braşov şi a celui sudic prin Timişoara-Caransebeş, trebuie să avem o Dunăre navigabilă tot anul şi un hub maritim modern în Constanţa",a spus Adina Vălean în cadrul unui eveniment. 

Potrivit comisarului european, având un război aproape de graniţele României, protecţia infrastructurii critice devine un instrument de apărare împotriva ameninţărilor. 

„Comisia Europeană a propus în octombrie anul trecut un plan în cinci puncte pentru o infrastructură critică mai rezilientă. Printre sectoarele prioritare se află infrastructura digitală, cea de energie, infrastructura aerospaţială şi de transport”, a mai arătat Vălean.

De asemenea, Adina Vălean a subliniat că „rezilienţa infrastructurii de transport nu se poate obţine doar prin proceduri de securitate, cooperare şi supraveghere sporită. În primul rând, avem nevoie de o reţea de transport versatilă şi densă, astfel încât niciun segment avariat să nu ameninţe conectivitatea europeană. Reţeaua de transport multimodală şi interoperabilă TEN-T este coloana vertebrală care uneşte Uniunea Europeană. Este esenţială pentru mobilitatea persoanelor şi pentru funcţionarea pieţei unice. Pentru a proteja conectivitatea Uniunii Europene, am revizuit regulamentul care guvernează această reţea. Scopul este de a defini standarde mai moderne pentru sporirea capacităţii interconexiunilor feroviare, rutiere şi maritime prin multimodalitate şi interoperabilitate, atât între modurile de transport, cât şi între regiunile europene“ a mai transmis comisarul european.

De altfel, în opinia sa, „mobilitatea militară este un alt element strategic al politicii de transport europene, cu scopul de a ridica la standarde duale, militar-civile, acele puncte critice, poduri, tuneluri care permit deplasarea rapidă şi la scară largă a personalului şi echipamentelor militare”.

„Bineînţeles că aceste noi standarde creează nevoi de investiţii, de aceea am pus la dispoziţia statelor membre un fond de 26 de miliarde de euro prin Conecting Europe Facility (CEF) - Mecanismul de interconectare a Europei, care finanţează proiecte de infrastructură pe coridoarele principale de transport ale Uniunii. Din aceşti bani, am rezervat 1,6 miliarde de euro pentru mobilitatea militară.”, a mai informat Adina Vălean.

Potrivit comisarului, România va avea un buget garantat în CEF de 763 de milioane de euro până la finalul lui 2023, după care va intra în competiţie cu celelalte state din coeziune, pe banii neatribuiţi.

„Sper că această rezistenţă consolidată nu va fi niciodată pusă la încercare în ansamblul ei, dar în special experienţa ultimilor ani ne-a demonstrat că investiţiile în rezilienţa infrastructurii generează profit prin accelerarea schimburilor de mărfuri şi a transporturilor mai eficiente pentru pasageri", a mai spus comisarul.