Toate firmele, inclusiv cele vechi, trebuie să majoreze capitalul social la 8.000 lei. Avertismentul experților

Una dintre prevederile cuprinse în pachetul de reformă fiscală, pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede nu doar că firmele nou înființate trebuie să aibă un capital social de 8.000 de lei, ci și cele vechi. Iar cele care nu o fac vor fi dizolvate.

Și firmele deja înființate trebuie să majotreze capitalul social de 40 de ori

„Se propune creșterea responsabilității juridice a societăților cu răspundere limitată (SRL) față de creditori, inclusiv cel bugetar în sensul stabilirii capitalul social al societăților cu răspundere limitată la minimum 8.000 de lei, care să genereze o minimă responsabilizare a celor care au sau iniționează să aibă o facere. 

Suma de 8.000 lei a rezultat ca urmare a actualizării nivelului de capital social de 200 de lei cu indicele prețului de consum ianuarie 1990 - decembrie 2024”, se arată în proiectul de act normativ.

Firmele care nu cresc capitalul în 2 ani vor fi dizolvate

Documentul propune o perioadă tranzitorie, de 2 ani, timp în care toate firmele existente trebuie să majoreze capitalul social de 40 de ori, în caz contrar urmând să fie dizolvate.

„De asemenea se propune o normă tranzitorie pentru societățile deja înființate în sensul că își vor majora capitalul social fie cu ocazia realizării de mențiuni fie cu ocazia modificării actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani. După expirarea acestui termen, societățile care nu se vor conforma vor fi dizolvate”, se arată în expunerea de motive.

Adevărata reformă nu constă în ridicarea unui prag contabil

Contactat telefonic, avocatul de business Victor Buju, a declarat pentru „Adevărul” că „adevărata reformă nu constă în ridicarea unui prag contabil, ci în construirea unui cadru legislativ și instituțional care să facă antreprenoriatul mai responsabil și economia mai sănătoasă”.

„Altfel, riscul este să fie schimbată doar fațada, în timp ce fundația rămâne aceeași. Capitalul social minim pentru SRL-uri a fost mult timp 200 lei, până când, în 2020, pragul a coborât la simbolicul 1 leu, într-o mișcare destinată să stimuleze inițiativa privată. Acum, Guvernul propune o schimbare de paradigmă pentru antreprenoriatul românesc: capital social minim de 8.000 lei pentru înființarea unui SRL și obligativitatea ca toate persoanele juridice să aibă cont bancar – cont pe care băncile nu vor putea refuza să îl deschidă. Motivul oficial? Statul vrea să-și crească șansele de recuperare a datoriilor în caz de insolvență și să aducă mai multă transparență în tranzacțiile comerciale. În prezent, aproape jumătate dintre firmele active, 698.000 la număr, nu au niciun cont bancar și cumulează datorii de peste 1,7 miliarde lei.

Din perspectivă juridică, capitalul social nu este o garanție pentru creditori - el poate fi cheltuit imediat după înființare. A-l prezenta drept ‘plasă de siguranță’ pentru insolvențe pare să fie mai degrabă o justificare politică decât o realitate juridică”, a declarat avocatul Victor Buju.

Ce prevederi au alte state europene

Europa oferă un tablou pestriț: Germania cere 25.000 euro pentru GmbH (dar are forme simplificate, mai ieftine), Italia 10.000 euro pentru SRL standard (și SRL debutant cu 1 euro), Spania circa 3.000 euro, Bulgaria aproape zero. În economiile cele mai liberale - Singapore, Irlanda, UK - capitalul minim este zero sau nesemnificativ, fără dovezi concludente că un prag ridicat reduce fraudele.

Susținătorii reformei cred că ridicarea capitalului social va filtra proiectele nesustenabile și va pune capăt fenomenului firmelor-fantomă. Ideea este simplă: dacă nu poți mobiliza 8.000 lei pentru a-ți începe afacerea, poate că proiectul tău nu este suficient de robust. În plus, o firmă cu un capital vizibil mai consistent ar putea inspira încredere partenerilor internaționali și ar da statului măcar iluzia unei garanții în caz de insolvență.

Cât despre contul bancar obligatoriu, argumentele oficiale sunt clare: fără cont, nu există trasabilitate. Odată ce toate firmele vor opera prin sistem bancar, statul își va putea urmări mai ușor creanțele, iar tranzacțiile vor fi mai transparente.

Pentru criticii măsurii, însă, povestea arată diferit. Un capital social de 8.000 lei poate fi o barieră reală pentru tinerii antreprenori sau pentru afacerile din domenii cu investiții inițiale reduse.

„Există riscul ca această cerință să descurajeze inițiativele legitime și să împingă o parte dintre întreprinzători către jurisdicții mai prietenoase învecinate, precum Bulgaria sau Lituania”, a afirmat la rândul său avocatul Marius Stanciu pentru „Adevărul”.