Ţiţeiul, pilonul relaţiilor comerciale dintre România şi Kazahstan

Valoarea schimburilor comerciale dintre România şi Kazahstan s-a ridicat anul trecut la aproape 2,5 miliarde de dolari, însă peste 97% din aceasta este reprezentată de ţiţeiul brut pe care statul kazah îl exportă către rafinăria Petromidia.

Relaţiile comerciale româno-kazahe s-ar putea defini printr-un singur cuvânt: ţiţei. Această resursă este, de fapt, bunul tranzacţionat între cele două state care acontează mai bine de 97% din totalul schimburilor comerciale. Mai exact, compania de stat KazMunai-Gas exportă rafinăriei Petromidia din România cantităţi importante de ţiţei brut, care sunt procesate şi, apoi, produsele finite sunt vândute pe piaţa locală, dar şi în alte şase state europene.

Valoarea schimburilor comerciale între România şi Kazahstan s-a ridicat anul trecut la 2,43 miliarde de dolari, în scădere cu aproape 20% faţă de 2012, potrivit datelor Departamentului de Comerţ Exterior şi Relaţii Internaţionale din cadrul Ministerului Economiei. Nivelul maxim al schimburilor comerciale s-a atins în anul 2008, când acestea s-au apropiat de 3,9 miliarde de dolari.

Trebuie precizat că balanţa comercială dintre cele două state este dezechilibrată semnificativ, importurile României din statul kazah reprezentând aproape 98% din tranzacţiile dintre cele două ţări, în timp ce exporturile de-abia depăşesc 2% din acestea. Exporturile României către statul asiatic s-au ridicat anul trecut la numai 56,6 milioane de dolari, în scădere cu peste 50% faţă de 2012. Principalele categorii de produse pe care ţara noastră le-a exportat în 2013 în Kazahstan au fost uleiurile esenţiale (21% din total), echipamentele electro-mecanice (16,8%), produsele din metale comune (16,5%), produsele din plastic şi cauciuc (10%), produsele farmaceutice (9,4%) şi lemnul sau produsele din lemn (8,4%).

În regiunea Mării Negre, compania naţională de petrol şi gaze din Kazakhstan – KazMunayGas - deţine din 2008 şi operatorul terminalului petrolier din portul Batumi, Georgia, cu o capacitatea anuală de tranzit de 15 milioane de tone de ţiţei, fiind în acelaşi timp şi acţionar al Caspian Pipeline Consortium (CPC), operatorul conductei de transport ţiţei dintre zacămintele din vestul Kazakhstanului şi portul de la Marea Neagra – Novorossiysk Rusia. Cu o lungime de 1.510 kilometri, conducta are o capacitate de tranzit de 28,2 milioane de tone pe an. După finalizarea lucrărilor de extindere a conductei, se estimează o capacitate a CPC de 67 de milioane de tone de ţiţei anual, din care 50 de milioane provenite din resursele Kazahstanului.

CPC este deţinută in proporţiei de 31% de Rusia, 19% de- Kazahstan, iar restul de alţi operatori.

Pentru a asigura transportul ţiteiului între porturile Batumi (Georgia) şi Novorossiysk (Rusia) şi rafinăria Petromidia, compania şi-a extins la finele lui 2011 prezenţa în Marea Neagră prin construcţia/ achiziţia a două tancuri petroliere de tip Aframax (115.000 tdw), investiţia ridicându-se la peste 100 de milioane de dolari. 

De asemenea, compania prin KazTransGas a preluat în 2006 reţeaua de distribuţie a gazelor naturale din capitala Georgiei – Tbilisi, valoarea totală a investiţiei fiind de circa 100 de milioane de dolari. Tot în Georgia ajung şi carburanţii produşi la rafinaria Petromidia prin 73 de staţii sub brandul Rompetrol.

Ţiţeiul, liantul celor două state

Importurile României din Kazahstan sunt de peste 45 de ori mai mari decât exporturile. Statul asiatic a vândut în 2013 pe piaţa locală mărfuri în valoare de 2,38 miliarde de dolari, în scădere cu peste 18% faţă de anul precedent. Valoarea mare a importurilor este justificată de prezenţa în România a companiei KMG International (fostul Rompetrol Group), deţinută de compania de stat kazahă KazMunaiGas. Mai exact, din totalul importurilor româneşti din Kazahstan, 99,8% reprezintă ţiţeiul brut.

Procesarea ţiţeiului kazah în Rafinăria Petromidia rămâne principalul pilon al relaţiei economice strategice dintre cele două state. La rafinăria din Năvodari se asigură procesarea ţiţeiului pentru satisfacerea pieţei româneşti, dar şi pentru exportul de produse finite de pe celelalte pieţe unde

KMG International (fostul Rompetrol) are aproximativ 1.1 puncte de distribuţie carburanţi – Republica Moldova, Bulgaria, Franţa, Spania şi Georgia. Compania Rompetrol Rafinare operează rafinăriile Petromidia şi Vega şi reprezintă peste 43% din capacitatea de rafinare a României, iar investiţiile totale realizate de KMG International şi KazMunayGas în perioada 2007 – 2013 pe platforma Petromidia se ridică la peste 1,3 miliarde de dolari. 

Exporturile Rompetrol Rafinare au atins un nivel de 1,6 miliarde de dolari în primele nouă luni din 2014, în creştere cu aproximativ 50% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Valoarea totală a exporturilor realizate de companie în 2013 către subsidiarele KMG International din Moldova, Georgia, Bulgaria, Ucraina, cât şi către alţi parteneri tradiţionali din regiunea Mării

Negre a fost de 1,7 miliarde de dolari, pentru acest an fiind preconizată o creştere cu aproximativ 30%. Rompetrol Rafinare a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, plătind peste 534 de milioane de dolari în al treilea trimestru al anului 2014 şi peste 1,3 miliarde de dolari în primele nouă luni ale anului 2014. Aportul companiei la bugetul de stat în 2013 a fost de peste 1,4 miliarde de dolari.

Afaceri româneşti în Kazahstan

Mai multe companii din România şi-au făcut simţită prezenţa în ultimii ani în Kazahstan. Rominserv, contractorul general al KMG International, asigură pentru programul de modernizare a rafinăriilor din Kazakhstan consultanţa tehnică (Shymkent şi Atyrau), fiind responsabilă din 2013 şi de creşterea capacităţii de procesare a rafinăriei Pavlodar, contractul având o valoare de 1,072 miliarde de dolari. Programul vizează extinderea capacităţii de procesare la 7 milioane de tone pe an, creşterea randamentului de rafinare, îmbunătăţirea calităţii produselor, precum şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător. În cadrul programului sunt modernizate un număr de 10 instalaţii şi, de asemenea, sunt construite şase instalaţii noi.

Şi grupul OMV Petrom desfăşoară operaţiuni în statul asiatic, activităţi de exploatare a ţiţeiului. OMV Petrom a început în iunie 2009 producţia de ţiţei pe zăcământul Komsomolskoe, localizat în regiunea Mangistau din vestul Kazahstanului. În primul semestru al acestui an, OMV Petrom a înregistrat o scădere cu aproape 22% a producţia de ţiţei şi gaze din Kazahstan, faţă de aceeaşi perioadă din 2013, atingând valoarea de 1,6 milioane bep, în principal din cauza dificultăţilor legate de integritatea conductelor de pe zăcământul Tasbulat. Anul trecut, Siveco România, unul dintre principalii jucători de pe piaţa locală de dezvoltare software, a implementat în Kazahstan, alături de Centrul Naţional de Informatizare (CNI), o soluţie de conţinut digital educaţional.

„Până în 2015, elevii şi profesorii din peste 50% din şcoli vor beneficia de soluţia de conţinut digital dezvoltată de companiile CNI şi Siveco România. Aceasta realizează o schimbare de paradigmă în abordarea procesului de predare şi învăţare, pe baza căreia se va asigura tranziţia învăţământului kazah de la forma sa tradiţională la un sistem educaţional informatizat“, declara la începutul anului trecut Nurgaliyeva Gul Kumashevna, preşedintele Centrului Naţional de Informatizare din Kazahstan. Conform declaraţiilor părţii kazahe, citate în îndrumarul pentru afaceri cu Republica

Kazahstan, investiţiile româneşti în statul asiatic sunt de aproximativ 800 de milioane de dolari, între care cele mai importante sunt făcute de OMV Petrom. 

Material din suplimentul „Kazahstan, reveliaţia Asiei”, realizat de „Adevărul”, cu sprijinul KMG Rompetrol