Ţară bogată în resurse, caut investitori! Cum atrage Kazahstanul tehnologie şi expertiză occidentală

O ţară bogată în petrol şi gaze, aflată pe locul nouă în lume în ceea ce priveşte rezervele dovedite, Kazahstanul se apropie din ce în ce mai mult de Uniunea Europeană, partener care are nevoie de resursele caspice, dar de la care Kazahstanul poate primi tehnologie şi expertiză.

Astfel că, după 20 de ani de dezvoltare a sectorului petrolier, oficialii de la Astana vor să adopte o politică prietenoasă cu mediu, aşa cum face partenerul său, Uniunea Europeană.

„Kazahstanul s-a angajat să-şi crească eficienţa energetică şi să-şi reducă intensitatea energetică (cantitatea de electricitate care se consumă pentru a produce o unitate din PIB - n.r.) cu 10% până în 2015 şi cu 25% până la finele deceniului. Totodată, vrem să reducem poluarea. Sectorul energetic cauzează o treime din emisiile de gaze cu efect de seră", a spus astăzi premierul kazah, Karim Massimov.

Ambele tendinţe, legate de scăderea intensităţii energetice şi a poluării, sunt caracteristice strategiei UE, iar faptul că şi statul kazah preia aceste valori arată apropierea faţă conceptele europene.

„Am făcut deja primul pas pentru a produce energie nucleară. În iunie, a fost aprobat primul proiect nuclear din Kazahstan. Cred că energia nucleară are un viitor aici. Trebuie să învăţăm multe din ceea ce s-a întâmplat la Fukushima şi să profităm de energia nucleară ca o electricitate curată", a adăugat Massimov.

Kazahstanul are de ce să profite de energia nucleară. Doar este ţara cu cele mai mari rezerve de uraniu din lume.

Premierul a pomenit, fără să dea detalii, şi despre deschiderea ţării sale pentru energia regenerabilă, lucru neobişnuit pentru o ţară bogată în hidrocarburi.

20 de ani de independenţă: „Încă mai avem mult de muncă!"

Massimov a vorbit astăzi în deschiderea KazEnergy Eurasian Forum, care are loc în aceste zile la Astana şi este unul dintre cele mai importante evenimente din industria energetică mondială. La deschiderea evenimentului au fost prezenţi comisarul european pentru Energie - Gunther Oettinger, Daniel Stein - reprezentant al Departamentului de Stat din SUA, precum şi reprezentanţi ai top-managementului celor mai importante companii energetice din lume, precum ExxonMobil, Chevron, Total, BP, Shell, Eni, Conoco, toate prezente pe piaţa kazahă.

Ediţia din acest an a evenimentului, a şasea, marchează 20 de ani de când fostul stat sovietic şi-a declarat independenţa.

Într-o limbă engleză impecabilă, premierul kazah a transmis un mesaj important investitorilor occidentali. „Suntem foarte mândri de ceea ce am făcut până acum, dar încă este foarte multă muncă de făcut de acum înainte. Înţelegem rolul energiei în dezvoltarea mondială, precum şi faptul că, acum, industria întâmpină provocări fără precedent. Trebuie să lucrăm în tandem, guvernul şi companiile", a punctat el.

Investiţii în capitalul uman şi în infrastructură

Premierul kazah a amintit de conflictele din Africa de Nord, care au dus la creşterea preţului petrolului în prima parte a acestui an.

„Apoi piaţa energetică a fost lovită de reintrarea economiei globale în ape tulburi, ceea ce a zguduit încrederea în revenirea economică. Cred că guvernele trebuie să ia măsuri. Pieţele au căzut, ceea ce are un impact şi asupra pieţei energetice, dar nu este prima dată când incertitudinile au lovit această industrie", a spus Massimov.

Oficialul kazah a precizat că, deşi proiectele de extracţie a hidrocarburilor au devenit costisitoare, guvernele pot crea un climat investiţional care să atragă investitorii.

„Noi vrem să îmbunătăţim climatul pentru investitori. Aici facem investiţii mari în capitalul uman şi în infrastructură. Toate acestea ne vor ajuta să ne atingem ţintele de producţie", a spus el.

Ieri, Executivul de la Astana tocmai a aprobat un set de legi prin care oferă facilităţi şi scutiri de la plata taxelor pentru investitorii importanţi care aduc valoare adăugată mare.

Printre producătorii de top

„Kazahstanul este pe locul nouă în lume în funcţie de rezervele dovedite de hidrocarburi", a spus, la rândul său, Sauat Mynbayev, ministrul Petrolului şi Gazelor.

Potrivit acestuia, producţia de ţiţei a crescut de la 25 de milioane de tone în 1991 la 80,4 milioane de tone în acest an şi va atinge 132 de milioane de tone în 2020.

În ceea ce priveşte producţia de gaze, aceasta era de 7,8 miliarde de metri cubi în 1991 şi a ajuns în acest an la 40,5 miliarde de metri cubi. În 2020, producţia va fi de 92,2 miliarde de metri cubi.

Totodată, şi consumul de gaze va creşte în statul caspic, pentru că momentan doar o parte a teritoriului ţării este legată la reţeua de gaze. Astfel, dacă în 1991 kazahii consumau 4,5 miliarde de metri cubi, în 2011 au ajuns la 9,2 miliarde, iar în 2020 vor atinge 21,5 miliarde de metri cubi.

Spre comparaţie, România consumă anual 13-14 miliarde de metri cubi, din care 80% sunt gaze de producţie internă, iar restul reprezintă importuri din Rusia.

Un partener mai important decât oricând

La rândul său, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a invitat Kazahstanul să participe la proiectele de pe Coridorul Sudic, prin care UE vrea să aducă gaze din Asia Centrală, în goana după scăderea dependenţei de Rusia.

"UE este cel mai mare investitor în Kazahstan, şi, la rândul său, Kazahstanul găseşte în UE o piaţă uriaşă, de o jumătate de miliard de consumatori", a subliniat Oettinger interdependenţa dintre interesele celor doi parteneri.

Suprinzător, engleza lui Oettinger, german de origine, a părut deficitară în comparaţie cu cea a premierului kazah, pe care l-a urmat pe lista vorbitorilor. CV-ul lui Massimov îl prezintă pe premier ca fiind un fluent vorbitor de engleză, arabă şi chineză.

"Pentru UE, Kazahstanul este acum un partener mai important decât oricând. Când vorbim de regiunea caspică, vorbim de securitate energetică pentru noi toţi", a continuat comisarul european, care a arătat că, în condiţiile în care dependenţa de importuri a UE va creşte, este vital ca sursele să fie diversificate.