Vin vremuri grele. Consiliul Fiscal recomandă amânarea unor creşteri de pensii şi salarii

Vin vremuri grele. Consiliul Fiscal recomandă amânarea unor creşteri de pensii şi salarii

Daniel Dăianu - FOTO Eduard Enea

Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, recomandă Guvernului să amâne noi creşteri de pensii şi salarii, dar şi renunţarea la noi reduceri de taxe şi impozite.

Ştiri pe aceeaşi temă

Daniel Dăianu subliniază că starea finanţelor publice „este tare complicată acum”. Potrivit lui, în anul 2015 s-a intrat într-o „suită de reduceri de taxe şi impozite”, care a adus veniturile fiscale la minim istoric, la sub 26% din produsul intern brut (PIB) în 2018. Astfel, fără a fi un „paradis fiscal” precum Irlanda, Romania a ajuns penultima în UE ca nivel al veniturilor fiscale, subliniază şeful Consiliului Fiscal, remarcând că în UE media veniturilor fiscale este de 39-40% din PIB, în timp ce în economii emergente din Est trece de 34-35% din PIB.

Între timp, s-a neglijat nevoia de a spori transparenţa, gradul de conformare la plăţi, astfel încât să se colecteze mai mult, subliniază Dăianu. „Nu numai că s-a renunţat în mod inexplicabil la o reformă serioasă a ANAF, dar nu au existat preocupări sistematice de creştere a colectării. Datele Eurostat arată, de pildă, că în ce priveşte TVA, România are cel mai înalt grad de neconformare – 36% în 2018. În Polonia şi Bulgaria, două ţări în care a avut loc o reformă a administraţiilor fiscale, gradul de conformare s-a ameliorat în mod remarcabil; în Bulgaria neconformarea a ajuns la 12% în 2018, de la 22% în 2014; în Polonia a ajuns la 14% în 2018, de la 24% în 2014”, mai scrie el.

Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, în timp ce s-a acceptat o scădere a veniturilor fiscale, numai parţial compensată de absorbţie de fonduri europene, au crescut presiunile pe buget prin creşterea veniturilor/salariilor. De aici a rezultat un spaţiu fiscal tot mai mic şi „încordarea teribilă” a bugetului public.

Dăianu consideră că o creştere de venituri (salarii) era inevitabilă pentru a atenua exodul de capital uman, emigraţia, însă o asemenea politică, dacă nu este însoţită de grija pentru creşterea veniturilor fiscale, primejduieşte echilibre macro. „Iar creşterea veniturilor în sectorul bugetar a dezechilibrat relaţia cu salariile în sectorul privat; a devenit tot mai atractiv pentru numeroşi cetăţeni să se angajeze la stat, în pofida accentuării deficitului de forţă de muncă în arii largi din economie”, susţine preşedintele instituţiei.

Mai mult, noua lege a pensiilor ar avea un impact mai mult decât sever asupra bugetului public, atrage atenţia Dăianu. Aplicarea ei ar însemna plusuri de 0,7% din PIB în 2020, 2,7% din PIB în 2021 şi 3,7% din PIB în 2022.

De asemenea, suntem singura economie din regiune ce are un deficit de cont curent în creştere în ultimii ani, cu deteriorare a structurii de finanţare; deficitul de cont curent a ajuns la 4,7% din PIB în 2018, iar în 2019 va depăşi probabil 5,4% din PIB.

În concluzie, Dăianu susţine că deteriorarea mediului economic internaţional ne prinde descoperiţi, în sensul unui deficit mare de spaţiu fiscal.

Ce este de făcut?

Sunt câteva trasee de acţiune posibile, care trec dincolo de filosofii de politică economică, susţine Daniel Dăianu.

Mai precis:

- Proiectul de buget pe 2020 este bine să arate că se înţelege situaţia, că nu se poate merge la nesfârşit cu reducerea investiţiilor publice ca pondere în PIB;

- Trebuie să fie crescute veniturile fiscale/bugetare: transparenţă mai mare, reforma ANAF redemarată, eliminarea excepţiilor, regim adecvat de royalties, pedepse severe pentru cei care evită fiscul prin tot felul de tertipuri;

- Renunţarea la noi reduceri de taxe şi impozite; evitarea de „experimente” precum OUG nr. 114;

- Stoparea promisiunilor ce creează aşteptări nerealiste cetăţenilor!;

- Aplicarea noii legi a pensiilor să ţină cont de spaţiul fiscal existent; este de avut în vedere un interval corespunzător de ani;

- Să se amâne noi creşteri de venituri/salarii;

- Restructurarea aparatului de stat;

- Să încercăm aplicarea „regulii de aur” (golden rule) care poate scuti de co-finanţare proiecte finanţate din resurse ale bugetului comun şi validate de Comisia Europeană ca servind  concomitent nevoi naţionale şi nevoi ale UE; este vorba de proiecte investiţionale clare, de necontestat;

- Măsuri de sprijinire a exporturilor, a producţiei interne (alimente), altele decât prin cursul de schimb (nevoia de spaţiu fiscal).

„Unii ar putea invoca datoria publică de cca 35% din PIB (faţă de o medie de cca 80%). Această datorie poate, însă, creşte rapid dacă pieţele pierd încrederea în capacitatea de a controla deficitele”, mai spune Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal susţine astfel că, pentru o economie emergentă, ce prin definiţie nu poate practica politici neconvenţionale (banca sa centrală nefiind emitent de monedă de rezervă) deficite mari/excesive invită necazuri mari! „Deficitul acut de spaţiu fiscal devine tot mai periculos si este o urgenţă a politicii fiscal/bugetare în România; nu este ideea fixă a cuiva!”, conchide Dăianu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: