Vârsta de pensionare, vechimea în muncă şi speranţa de viaţă în România şi alte state europene. Unde se poate ieşi cel mai devreme la pensie

Vârsta de pensionare, vechimea în muncă şi speranţa de viaţă în România şi alte state europene. Unde se poate ieşi cel mai devreme la pensie

FOTO Shutterstock

Creşterea vârstei de pensionare este un trend întâlnit în aproape toate statele europene, motivul fiind dat pe de o parte de îmbătrânirea populaţiei, iar pe de alta de nesustenabilitatea fondurilor de pensii publice. În cele ce urmează vă prezentăm statistica vârstei de pensionare pe fiecare stat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Demn de menţionat este şi că nu numai vârsta de pensionare, ci şi vechimea în muncă variază de la stat la stat în Uniunea Europeană, majorându-se în medie cu 3,3 ani faţă de anul 2000.

Astfel, conform ultimelor date publicate de Eurostat, durata medie în „câmpul muncii” înregistrată de români este de 33,5 ani, perioade mai mici fiind înregistrate doar în alte şapte state.

Durata estimată a vieţii profesionale a variat între statele membre, de la 31,8 ani în Italia, 32,4 în Croaţia şi 32,9 în Grecia până la 39,9 ani în Danemarca, 40,5 în Olanda şi 41,9 în Suedia.

În 2018, durata preconizată a vieţii profesionale a persoanelor din UE (adică numărul de ani în care se preconizează că tinerii care au acum 15 ani să lucreze în întreaga lor viaţă) a fost de 36,2 ani. Aceasta este cu 0,3 ani mai lungă decât în 2017 şi 3,3 ani mai lungă decât în 2000.

Potrivit statisticii, în medie, la nivel european, bărbaţii vor lucra în continuare mai mult decât femeile, durata de muncă pentru bărbaţi fiind de 38,6 ani şi de 33,7 ani pentru femei.

Vârsta de pensionare în statele din Europa

Austria: vârsta de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi. Între 2024 şi 2033, vârsta de pensionare a femeilor va creşte progresiv până o va egala pe cea a bărbaţilor.

Belgia: vârsta legală de pensionare este de 65 de ani, fiind programată să crească la 66 de ani în 2025 şi la 67 de ani în 2030.

Bulgaria,începând cu anul 2020, femeile ies la pensie la 61 de ani şi 4 luni, iar bărbaţii la 64 de ani şi 2 luni, vârste care cresc progresiv până la 66 de ani şi 6 luni în 2030.

Cehia: vârsta de pensionare variază până la 65 de ani, în funcţie de anul naşterii, gen, numărul de copii şi suma veniturilor. Ex: un bărbat născut în 1971 va ieşi la pensie la 65 de ani, adică în 2036.

Cipru: vârsta legală de pensionare este de 65 de ani.                                

Croaţia: în cadrul sistemului de pensii de stat se poate primi pensia pentru limită de vârstă la 65 de ani pentru bărbaţi şi 62 de ani şi patru luni şi pentru femei.

Danemarca: vârsta de pensionare de 65 de ani creşte treptat până la 67 de ani până în 2022 şi la 68 de ani în 2030.

Elveţia: vârsta de pensionare este de 64 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi.

Estonia: cei care au împlinit vârsta de 63 de ani şi 9 luni şi care au acumulat o perioadă de asigurare de cel puţin 15 ani au dreptul să primească o pensie pentru limită de vârstă.

Finlanda: minimum 63 de ani, care creşte progresiv până în 2027 când se va ajunge la 65 de ani.

Franţa: vârsta legală pentru a solicita o pensie este stabilită la 62 de ani pentru persoanele născute începând din 1955.

Germania: vârsta de pensionare este de 65 de ani şi 7 luni şi este programată să crească la 67 de ani până în 2029.

Grecia: pensia pentru limita de vârstă se acordă la 67 de ani, iar perioada minimă de cotizare este de 15 ani. Pentru primirea unei pensii complete sunt necesari 40 de ani de contribuţie şi vârsta minimă de 62 de ani.

Irlanda: vârsta de pensionare este de 66 de ani, dar va creşte la 67 în 2021 şi la 68 în 2028.

Islanda: vârsta de pensionare este de 67 de ani.

Italia: vârsta minimă de pensionare este de 67 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.

Letonia: pensia pentru limită de vârstă se acordă la 63 de ani şi 6 luni, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.

Lituania: vârsta de pensionare este în curs de a fi crescută la 65 de ani.

Luxemburg: vârsta de pensionare de 65 de ani.

Malta: pentru a beneficia de o pensie pentru limită de vârstă, solicitantul trebuie să fi atins vârsta de pensionare care creşte treptat până la 65 de ani în 2027.

Marea Britanie: vârsta de pensionare este de 65 de ani, indiferent de sex.

Olanda: vârsta de pensionare este de 67 ani din acest an şi creşte progresiv.

Norvegia: vârsta de pensionare este de 62 de ani.

Polonia: vârsta de pensionare a fost redusă la 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi, indiferent de data naşterii.

Portugalia: vârsta eligibilă pentru pensie de stat este de 66 de ani şi 5 luni

Slovacia: vârsta de pensionare este de 62 de ani şi 6 luni.

Slovenia: vârsta standard de pensionare este de 65 de ani.

Spania: vârsta minimă pentru solicitarea pensiei este de 65 de ani sau de 65 de ani şi 6 luni, în funcţie de anii de contribuţie. Este prevăzută o creştere la 67 de ani în 2027.

Suedia: vârsta de pensionare este flexibilă, suedezii putându-se pensiona cel mai devreme la 61 de ani, fără a exista şi o limită superioară de vârstă. Ai dreptul să lucrezi până la 67 de ani, dar există posibilitatea de a continua, dacă există o înţelegere cu angajatorul.

Ungaria: vârsta de pensionare este de 64 de ani şi creşte progresiv, ajungând la 65 de ani în 2022 pentru cei născuţi în 1957 şi după.

Speranţa de viaţă în UE

Speranţa de viaţă a românilor a scăzut cu 1,4 ani în 2020 faţă de 2019, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Mai mult, România a avut printre cele mai mari scăderi ale speranţei de viaţă în 2020 faţă de 2019 din rândul statelor membre UE. 

Astfel, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Spania (-1,6 ani comparativ cu 2019) şi Bulgaria (-1,5), urmate de Lituania, Polonia şi România (toate -1,4).

„Speranţa de viaţă la naştere a crescut în ultimul deceniu în statele membre ale Uniunii Europene, statisticile oficiale arată că speranţa de viaţă a crescut, în medie, cu mai mult de doi ani pe deceniu din anii 1960. Cu toate acestea, cele mai recente date disponibile sugerează că speranţa de viaţă a stagnat sau chiar a scăzut în ultimii ani în mai multe state membre ale UE“, scrie Eurostat.

Astfel, speranţa de viaţă a românilor a scăzut la 74,2 ani în 2020, de la 75,6 ani în 2019, fiind cea mai mică după Bulgaria (73,6 ani). 
  
 Bărbaţii au fost mai afectaţi în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene cu datele disponibile pentru 2020, cu cele mai mari scăderi ale speranţei de viaţă înregistrate în Bulgaria (-1,7 ani), Letonia şi Polonia (ambele -1,5 ani), precum şi în Spania şi România ( ambele -1,4 ani). 
  
 Eurostat defineşte speranţa de viaţă la naştere ca numărul mediu de ani pe care un copil nou-născut l-ar trăi dacă ar fi supus condiţiilor actuale de mortalitate pe tot restul vieţii. 
  
 "Totuşi, trebuie să reţinem că speranţa de viaţă este un indicator al perioadei de mortalitate, indicând durata medie de viaţă a unei populaţii supuse ratelor de mortalitate din perioada de timp selectată. Acest lucru înseamnă că valorile estimate mai sus pentru aşteptările de viaţă din anul 2020 s-ar aplica dacă condiţiile de mortalitate observate în 2020, inclusiv pandemia COVID-19, vor dura toţi anii următori până la dispariţia cohortei născută în 2020", scriu experţii de la Eurostat. 
 

Europa îmbătrâneşte în ritm alert

 
La 1 ianuarie 2019, populaţia UE-27 a fost estimată la 446,8 milioane. Tinerii (între 0 şi 14 ani) au reprezentat 15,2 % din populaţia UE-27 (a se vedea tabelul 1), în timp ce persoanele considerate a fi în vârstă de muncă (între 15 şi 64 de ani) au reprezentat 64,6 % din populaţie. Persoanele mai în vârstă (65 de ani sau peste) au avut o pondere de 20,3 % (o creştere de 0,3 puncte procentuale în comparaţie cu anul precedent şi de 2,9 puncte procentuale în comparaţie cu 10 ani în urmă).
 
La nivelul statelor membre ale UE-27, cea mai mare pondere de tineri din totalul populaţiei în 2019 a fost înregistrată în Irlanda (20,5 %), în Franţa (18,0 %) şi în Suedia (17,8 %), în timp ce valorile cele mai scăzute au fost înregistrate în Italia (13,2 %), în Germania (13,6 %), în Malta şi în Portugalia (ambele 13,7 %). 
În ceea ce priveşte ponderea persoanelor cu vârsta de 65 de ani sau peste din populaţia totală, Italia (22,8 %), Grecia (22,0 %), Portugalia şi Finlanda (ambele 21,8 %) au înregistrat ponderile cele mai mari, în timp ce Irlanda (14,1 %) şi Luxemburg (14,4 %) au avut ponderea cea mai scăzută.
 
În România, 18,5% din populaţie avea la finalul anului 2019 mai mult de 65 de ani.
 
  

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările