Sistemul de pensii după P.N.R.R.

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
postas pensie

Estimările din Raportul de îmbătrânire a populaţiei (The 2021 Ageing Report) indică o creştere a cheltuielilor cu pensiile din pilonul I, de la 8,10 % din P.I.B., în anul 2019 la circa 14 % din P.I.B. la finele decadei 2040 – 2050, urmată de o scădere treptată, către finele perioadei de prognoză în 2070.

Acest lucru este generat şi de schimbările demografice în structura populaţiei României. Raportul dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani şi cele active (15 ani – 64 ani) va creşte, ceea ce înseamnă că în perspectiva următorilor ani sistemul public de pensii va avea resurse mai diminuate / limitate în raport cu cheltuielile.

Rezultatele previziunii demografice oferite de Eurostat pentru România, indică o scădere semnificativă a populaţiei cu 5,7 milioane persoane în 2070 comparativ cu anul 2019.

Pe de altă parte, în România, speranţa de viaţă la naştere pentru bărbaţi este estimată să crească cu aproximativ 12 ani pe parcursul perioadei de proiecţie, de la 71,9 ani în 2019 la 83,5 ani în 2070. Având în vedere, speranţa de viaţă la naştere este estimată să crească cu 9 ani pentru femei, de la 79,5 ani în 2019 la 88,5 ani în 2070.     

Ultimele evoluţii, conform prognozei de primăvară (C.N.S.P. pe 2021) este aşteptată o revenire a activităţii economice în 2021, cu un avans estimat al P.I.B. real de 5 %, urmat de un ritm anual de 4,9 % până în 2024.

Pe partea de deficit bugetar, la 3 aprilie 2020 Consiliul a emis o recomandare în care invită România să pună capăt situaţiei de deficit public excesiv până cel târziu în anul 2022.


Având în vedere aceste elemente de conţinut, vom analiza impactul Planului naţional de redresare şi rezilienţă (proiect) propus de România şi retrimis de C.E. cu observaţii, la pilonul ce are în evidenţă reformarea sistemului de pensii.    

Premizele / aşteptările Comisiei Europene

Mecanismul de redresare şi rezilienţă a fost adoptat de către Comisia statelor membre ale U.E. cu 514 voturi pentru, 163 împotrivă şi 9 abţineri.

În condiţiile, în care Comisia a subliniat că M.R.R. este un instrument care trebuie nu numai să atenueze efectele negative ale pandemiei de COVID-19, ci şi, să aibă un impact de durată în ceea ce priveşte prosperitatea şi să contribuie la distribuirea echitabilă a creşterii economice.

În Regulamentul privind M.R.R. se prevede ca fiecare stat membru va înainta un P.N.R.R. ce va cuprinde şase domenii: tranziţia verde; transformarea digitală; competitivitatea; coeziunea socială; reacţia instituţională şi pregătirea pentru situaţii de criză; generaţia următoare, inclusiv educaţia şi competenţele.

Fondurile trebuie să fie distribuite în mod echitabil între sectoare, societăţi şi ţinând cont de generaţiile viitoare şi de egalitatea de gen. Comisia descurajează proiectele fără o valoare adăugată reală şi insistă asupra faptului că toate reformele şi investiţiile trebuie să fie legate de obiective de etapă, ţinte şi costuri care sunt relevante, clare, detaliate şi monitorizate în mod adecvat cu ajutorul unor indicatori comuni.

Mecanismul va furniza fonduri până la 672,5 miliarde euro pentru a sprijini investiţiile şi reformele (la preţurile din 2018), din care: în valoare totală de 312,5 miliarde euro sub formă de granturi şi în valoare de 360 de miliarde euro împrumuturi.

P.N.R.R. propus de România

Planul a fost transmis Comisiei Europene pe data de 31 mai ac, în vederea evaluării, prin care au fost solicitate granturi în valoare de 14,3 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 15 miliarde euro, [ mai exact 29,217 miliarde euro, din care: 0,482 miliarde euro pentru reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii (0,433 miliarde euro pentru digitalizarea) ].

Dar să vedem ce elemente au fost propuse prin Plan şi au avut în vedere sistemul de pensii:

1. O formulă nouă de calcul a pensiei bazată pe numărul total de puncte realizat de titular având în vedere principiul contributivităţii astfel încât cuantumul pensiei să ţină cont integral de contribuţiile de asigurări sociale plătite fără să mai intervină alţi factori în stabilirea acestuia.

2. Valorificarea veniturilor brute realizate până la data de 01.04.2001 pentru care s-au calculat contribuţii de asigurări sociale în vederea atingerii obiectivului asumat de a putea plăti o pensie decentă celor cărora aceste venituri nu le-au fost luate în calcul la momentul stabilirii cuantumului pensiei.

3. Stimularea continuării vieţii active a celor care au împlinit vârsta de pensionare în vederea echilibării bugetului asigurărilor asigurărilor sociale, reducând astfel creşterea numărului de pensionari concomitent cu creşterea numărului celor care contribuie.

4. Contractul de asigurări cu privire la cumpărarea de vechime oferind posibilitatea celor ce nu îndeplinesc condiţiile de pensionare (stagiul minim de cotizare de 15 ani) să-şi achiziţioneze diferenţa de stagiu necesară obţinerea unei pensii, evitând astfel rămânerea fără niniun venit la momentul atingerii vârstei de pensionare.

5. Stagiul complet de cotizare nu va mai fi utilizat în noua formulă de calcul, acesta va avea un rol determinat doar în stabilirea eligibilităţii condiţiilor categoriei de pensie.

6. Modificarea categoriei de pensie anticipată.

7. Digitalizarea funcţionării sistemului de pensii şi diversificarea investiţiilor din pilonul II.

Impactul asupra sistemului de pensii

Conform unor noi prevederi legislative, se vor evalua toate dosarele de pensii aflate în plată, în vederea recalculării acestora. Nivelul mediu al pensiilor va creşte pe seama creşterii cu precădere a pensiilor mici.

Având în vedere, faptul că, anumite venituri nu au fost luate în calcul la momentul stabilirii cuantumului pensiei. Având în vedere, existenţa a aproximativ 5 milioane de dosare de pensii din format electronic şi/sau letric existente la nivelul caselor teritoriale de pensii.

Se prevede, digitalizarea C.N.P.P. şi a structurilor teritoriale pentru automatizarea şi simplificarea interacţiunii digitale cu beneficiarii, dar şi pentru creşterea ritmului de procesare a solicitărilor în vederea îmbunătăţirii serviciilor oferite.

Pentru stimularea rămânerii în activitate, după vârsta standard de pensionare, se propune aplicarea unei majorări asupra punctajelor anuale acordate persoanelor care optează pentru rămânerea în activitate până la vârsta de 70 de ani. Se va avea în vedere modificarea categoriei de pensie anticipată, iar persoanele care au realizat cel puţin 8 ani peste stagiul complet de cotizare pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard, cu cel mult 5 ani. Perioadele asimilate, precum acordul global, premii, primă de vacanţă, ore suplimentare, al 13 salariu, stagiu militar, studii universitare, concedii pentru creşterea copiilor, vor fi păstrate şi valorificate la calculul pensiilor de limita de vârsta şi invaliditate. Noul sistem de pensii va prevedea plata unei pensii minime, a cărei valoare va fi raportată la salariul minim brut pe economie, pentru persoanele cu stagiu minim de cotizare satisfăcut.

Legea pensiei nr. 263 din 2010 cu modificările ulterioare

Elemente asupra cadrului legistativ
Stagiul minim de cotizare pentru pensia la limită de vârstă este de 15 ani (mai mic pentru femeile născute înainte de 1950). În acest stagiu sunt cuprinse şi stagiile asimilate (perioada studiilor superioare sau cea în care s-a desfăşurat serviciul militar obligatoriu, etc).

Din luna septembrie anul curent stagiul minim de cotizare cerut pentru pensia la limită de vârstă va de 15 ani dar nu conţine stagii asimilate, adică va trebui realizat numai prin cotizare ( angajat, P.F.A., A.F. sau Contract de Asigurare Socială).

Stagiul de cotizare suplimentar primit pentru activitatea desfăşurată în grupa 1 sau 2 (condiţii deosebite sau speciale), nu mai reprezinta stagiu de cotizare ce poate fi valorificat la stabilirea stagiului de cotizare contributiv (aşa cum este acum), deoarece noua lege încadrează cele 3 luni primite pentru un an în grupa 2 de muncă sau 6 luni primite pentru grupa 1 de muncă ca fiind perioadă asimilată.

Lege stabileste condiţiile în care se poate accesa pensia la limită de vârstă iar în cazul invalizilor existentă unui stagiu contributiv de minim 15 ani.

Procedura de evaluare ce se va realiza prin casele teritoriale de pensii

Identificarea stagiilor de cotizare contributive, a stagiilor de cotizare asimilate si stagiilor de cotizare necontributive valorificate la stabilirea / recalcularea drepturilor de pensie cuvenite sau aflate în plată la data de 31 august 2023.
Crearea unei baze de date care cuprinde veniturile lunare, brute sau nete, după caz, realizate anterior datei de 01 aprilie 2001 care, conform dispoziţiilor legale în vigoare la data stabilirii / recalculării drepturilor de pensie nu au fost valorificate / nu se valorifică la calculul drepturilor de pensie cuvenite sau aflate în plată.

În vederea realizarii bazei de date pensionarii sistemului public de pensii pot prezenta casei teritoriale de pensii competentă, adeverinţe eliberate de către unitatea angajatoare ori de către deţinatorul legal al arhivei, prin care se certifică venitul lunar realizat, brut sau net, după caz, pentru perioadele anterioare datei de 01 aprilie 2001.

Concluzii


1. Nici o recalculare nu a fost finalizată în termenii stabiliţi până acum, mai de fiecare dată au fost emise acte normative pentru prelungirea perioadei de finalizare. Ultima mare recalculare a pensiilor din sistemul public a fost făcută în perioada 2005 – 2010.

2. Personalul ce va fi recrutat nu poate avea şi experienţă în domeniu iar munca sub stresul legat de timp nu trebuie uitat, urmare posibilitatea ca recalculările să producă erori este mare.

3. Achiziţia în timp util a softului necesar (licitaţie publică, corecţii, etc), puţin probabilă. Să nu uităm că în acest timp vor trebui emise deciziile curente de pensionare, revizuiri, recalculări.

4. Vor fi dezavantajaţi cei care au acum un stagiu complet de cotizare mai mic de 25 ani. Practic cei care acum au pensiile recalculate cu un stagiu complet de 20 ani se vor bucura puţin peste 2 ani de acest lucru deoarece la recalculare stagiul complet de 25 ani şi chiar dacă sunt ”asiguraţi” că le va rămâne în plată cuantumul cel mai avantajos, vor avea surpriza să constate că după un an pensiile celorlalţi vor creşte iar ale lor vor rămân la cuantumul ”avantajos” până când calculul după noua formulă va depăşi această valoare.

5. Vor fi decalaje cu stabilirea drepturile la pensie pentru românii emigraţi în statele Uniunii Europene, având în vedere specificul sistemului din România.

6. Sistemul de pensii cuprinde evidenţa şi date celor 7,68 milioane de participanţi. Sisteme informatice vechi, baza de date Fox şi aplicaţii în Vizual Fox Pro – ieşite din suport în 2007. Inechităţi mari în sistemul de pensii. Avem un raport de 1 la 100 între pensia minimă şi cea mai mare pensie.

7. Capacităţii instituţionale de prognoză a cheltuielilor cu pensiile prin utilizarea de instrumente complexe de modulare economică. Acestea să genereze proiecţii ale populaţiei ce sunt combinate cu ipoteze economice pentru a prognoza numărul viitor de contribuabili, aproape inexistente.

8. În anul 2019 valoarea subvenţiilor primite de la Bugetul de stat a fost de 2,57 miliarde lei iar în 2020 a crescut la 12,45 miliarde lei.

9. Cele şapte fonduri de pensii administrare privat, pilonul II, reprezintă o sursă importantă şi stabilă de capital, au acumulat active nete de 80,19 miliarde lei la finele luni martie 2021, în creştere cu 33 % comparativ cu luna martie a anului anterior, din care, principalele instrumente financiare sunt: titlurile de stat de 65 % şi acţiunile de 24 % din totalul activelor, plasamente în valută de 10 % în euro şi 1 % în dolari americani.

Dr.ec. Viorel Crăciuneanu

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite